Arhiva

Archive for Octombrie 2013

Părintele Dumitru Stăniloae: Creștinismul nu are nici un fel de ”anti”…

Octombrie 18, 2013 1 comentariu

Dumitru Staniloae Crestinismul

 

 

 

 

Crestinismul nu are nici un fel de ”anti”, impotriva nici unui popor, nici unei etnii. Dar crestinismul propovaduieste pe Hristos si-L apara impotriva celor care-L batjocoresc. Crestinismul are dreptul sa-L apere si sa-L propovaduiasca pe Hristos. Si sa ma apar pe mine ca neam, nu sa ma conduca altul in tara mea. Sa se conduca ei in tara lor. Cand vrea sa ma ”calareasca” in propria-mi tara, atunci il dau jos!…

Parintele Dumitru Staniloae
‘Sapte dimineti cu parintele Staniloae”, p.194

 

Foto: Dinu Lazar

Anunțuri
Categorii:Fără categorie Etichete:, ,

Povestea politicianuluii cu doi plămâni diferiți

Octombrie 15, 2013 9 comentarii

rosca secareanu 2002Există în Republica Moldova un politician, fost, actual și veșnic lider de partid, având și o vechime de aproape trei luni de zile în funcția de vicepremier în ultimul Guvern Greceanâi, cu doi plămâni diferiți.

După cum a mărturisit el însuși, actul respirației sale este cu totul ciudat, nemaiîntâlnit până acum pe fața pământului: plămânii săi respiră concomitent, dar în mod cu totul diferit!

După ce i-a ascultat atent, mai ales noaptea, când toată lumea doarme, iar el este treaz, politicianul cu peste 25 de ani de stagiu în domeniu, a constatat că un plămân îi respiră românește, iar al doilea îi respiră rusește!

Văzând una ca asta, politicianul nostru cu doi plămâni diferiți nu a mers la Cabinetul 20 al Policlinicii Cancelariei de Stat din strada 31 August 1989, acolo unde sunt în evidență medicală foștii și actualii conducători ai Republicii Moldova, pentru a solicita un examen medical riguros, așa cum ar fi trebuit să procedeze un pacient responsabil, ci a făcut rost de un stetoscop, pentru a-și confirma el însuși, cu de la sine putere și cunoștință, diagnosticul. Exact ca pulmonologul, și-a pus stetoscopul în urechi și și-a mai ascultat o dată enigmaticii săi plămâni. Și ce să crezi? Aparatul i-a confirmat că un plămân îi respiră rusește, iar altul îi respiră românește!

Mai mult decât atât. Cu ajutorul stetoscopului, politicianul pulmonolog a determinat încă un fenomen ieșit din comun: respirația lui are și voce! Și nu una, da două! Din străfundul unui plămân se aude vocea lui Băsescu, iar din străfundul celuilalt plămân se aude glasul lui Putin!

Fantastic! În acel moment, politicianul fenomen a decis să-și pună plămânii săi în slujba națiunii! A scos din sertar o coală albă de hârtie și și-a așternut pe dată, ca Dzerjinski, toate dovezile concludente! Mai jos a trasat și sarcinile imediate pentru toată suflarea de partid în vederea studierii aprofundate a  noilor manifestări politico-pulmonologice din societatea moldovenească și elaborării, pe baza acestora, a direcțiilor de dezvoltare multilaterală a Republicii Moldova.

Textul integral l-a expediat la Moscova și București.

Putin a reacționat cât ai zice ”Ponial!”. A doua zi a aterizat la Chișinău sfetnicul său Dughin.

La București, Băsescu i-a indicat consilierului său Chifu să examineze fenomenul neobișnuit din Basarabia. Chifu a pornit spre Chișinău, dar s-a oprit pe-acasă, la Iași, să-și ia stetoscopul lui de altă fabricație.

 Ștefan Secăreanu

16 octombrie 2013

Nicolae Stratulat și frontiștii de la Strășeni au rămas aceiași

Octombrie 14, 2013 Lasă un comentariu

stratulat nicolaeAstăzi se împlinește un an de când ne-a părăsit prietenul și colegul nostru de luptă politică, Nicolae Stratulat. Am fost ieri, împreună cu Vlad Cubreacov, la Strășeni, la masa de pomenire a celui care a fost Nicolae Stratulat, omul, liderul și animatorul uneia dintre cele mai frumoase și mai viguroase echipe ale Frontului Popular. 

Am trăit din nou un sentiment profund de frățietate, așa cum se întâmpla de fiecare dată când pășeam pragul casei lui Nicolae și Eleonorei Stratulat sau când pur și simplu îmi întâlneam colegii de la Strășeni în cadrul nenumăratelor noastre acțiuni patriotice organizate aici de la 1988 încoace. 

Frontiștii de la Strășeni au rămas aceiași – uniți și iubitori de Țară, iertători și încrezători în viitorul luminos al basarabenilor și al întregului neam românesc, neclintiți în credință și în devotamentul pentru unitatea și integritatea unei echipe luptătoare, neîndurători cu trădătorii de partid, cei care au transformat PPCD-ul într-o unealtă de promovare a panslavismului.

 

Ștefan Secăreanu

14 octombrie 2013

 

Categorii:Fără categorie

INEDIT. Marturie a nepotului Parintelui Staniloae: Marele teolog a fost inchis de Ana Pauker pentru ca refuza sa se subordoneze Bisericii Ortodoxe Ruse, asa numita si astazi “Biserica KGB”. Ultima dorinta a Parintelui Dumitru Staniloae

Octombrie 10, 2013 Lasă un comentariu

Parintele Dumitru Staniloae de Dinu Lazar 12 via Roncea RoDuminică, la Vlădeni, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la naşterea în ceruri a Părintelui Dumitru Stăniloae, Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, a oficiat slujba Parastasului pentru marele teolog ortodox. A fost prezentă Lidia Stăniloae, fiica Părintelui, împreună cu alţi membri ai familiei, printre care nepoţi şi nepoate, dintre care menţionăm pe  maica Filofteia, care l-a îngrijit cu devotement pe Părinte în ultimii ani de viaţă, maica Rafaela, Dumitraş şi Gheorghe Stăniloae, primarul comunei Dumbrăviţa, Zachiu Popa, oameni care l-au cunoscut pe părintele Dumitru Stăniloae, localnici.

Din soborul de preoţi au făcut parte stareţul de la Sâmbăta de Sus, arhimandritul Ilarion Urs, stareţul mănăstirii de la Poiana Braşov, arhimandritul Hristofor Bucur, protopopul de Braşov, Dănuţ-Gheorghe Benga, protopopul de Bran-Zărneşti, Gheorghe Colţea, parohul de la Vlădeni, Ionuţ Ilea, părintele profesor Ovidiu Moceanu  şi alţi slujitori ai Domnului.
Parastasul a fost urmat de un simpozion, la care au fost prezentate mai multe comunicări ştiinţifice şi evocări venite din partea doamnei Lidia Stăniloae, care a accentuat comportamentul admirabil al tatălui său în închisorile comuniste, a părintelui profesor Ovidiu Moceanu, care a făcut o succintă prezentare a operei Părintelui, a părintelui Dănuţ Benga, care a subliniat smerenia marelui dogmatist ortodox, a pr. protopop Gheorghe Colţea, care a vorbit cu curaj despre sfinţenia Părintelui, a părintelui profesor Nicolae Moşoiu, care a reamintit celor de faţă că ultima dorinţă a Părintelui, ridicarea unei mănăstiri la Vlădeni,  a rămas neîmplinită, şi a domnului profesor Gheorghe Stăniloae, care a ţinut să sublinieze că rezistenţa Părintelui Stăniloae a fost de natură spirituală, şi nu politică, poziţie pe care Părintele s-a situat de-a lungul întregii sale vieţi. În finalul manifestării, vrednicul părinte Ionuţ Ilea a arătat celor prezenţi o icoană a Cuviosului Mărturisitor Dumitru Stăniloae, realizată de prof. Crina Palas, ca un corolar la leitmotivul comunicărilor prezentate în cadrul simpozionului: sfinţenia de netăgăduit a patriarhului teologiei ortodoxe româneşti.
Prezentăm în continuare un interviu pe care ni l-a acordat doamna Lidia Stăniloae şi mărturia inedită a domnului Gheorghe Stăniloae despre motivul arestării Părintelui Dumitru Stăniloe, aşa cum i-a fost spus de unchiul său. (Florin Palas)
Mărturie a domnului profesor Gheorghe Stăniloae, nepot al Părintelui Dumitru Stăniloae
Am îndrăznit să-l întreb pe Părintele Stăniloae într-o zi: Din ce cauză aţi făcut închisoare? Mi-a răspuns următorul lucru: Câţiva ani, în perioada de după instaurarea regimului comunist, ne-am subordonat Bisericii Ruse. Şi am luptat prin cuvânt, pe la cursuri, prin scris, pentru autocefalia bisericii noastre. Ana Pauker, care reprezenta puterea în România, deşi, teoretic, Biserica era separată de Stat, a spus aşa: Păi, dacă Părintele Stăniloae doreşte independenţa faţă de Moscova, până la ieşirea României din lagărul socialist mai este un pas. Este periculos! La zdup cu el!
Doamna Lidia Stăniloae: “Sunt convinsă că părinţii mei au fost sfinţi”

icoana Pr Dumitru Staniloae-realizata de Crina Palas– Aţi pus accentul astăzi pe suferinţa pe care Părintele Stăniloae a îndurat-o în închisoare. Consideraţi perioada aceasta un moment esenţial pentru viaţa sa?

– Pentru toată lumea suferinţa este un moment esenţial. Ea ne face să avem în faţa ochilor şi alte perspective decât banalul. Tata spunea că pentru el a fost de folos închisoarea, pentru că l-a învăţat să se roage altfel. Sigur că a suferit foarte mult, am suferit şi noi foarte mult, sunt nişte momente cumplite. Dumneavoastră, ca oameni tineri, nu le-aţi trăit şi, slavă Domnului că nu le-aţi trăit. Mă gândesc că n-ar fi rău să fie mai prezent în conştiinţa poporului român. Ar trebui ca acum aceste suferinţe să se compenseze printr-o altă atitudine. E adevărat că pentru noi a fost rău, ca pentru toate familiile celor care au stat în temniţă.
Eram urmăriţi, eu am fost dată afară de la Universitate, unde lucram, mă rog, au fost consecinţe foarte grave. Însă asta trebuie să acceptăm. Aşa a vrut Dumnezeu. Şi am vrea să avem conştiinţa că nu s-a întâmplat chiar degeaba, că toată suferinţa, şi a lor, şi a noastră, a adus nişte roade bune în conştiinţa de azi a poporului român.
– Credeţi că locul Părintelui Stăniloae este între sfinţii neamului nostru?
– Am văzut multe icoane cu el. Este o evlavie a poporului. Biserica va hotărî dacă e de folos canonizarea tatălui meu. Pentru mine, e o permanentă legătură cu ce se întâmplă pe alte planuri.
– Simţiţi prezenţa Părintelui?
– Sigur că da. Sunt convinsă că părinţii mei au fost sfinţi. Şi mama a fost o sfântă! Tata a mărturisit de zeci de ori că, dacă n-ar fi fost mama, n-ar fi reuşit să realizeze tot ce a realizat. După ce a murit mama, am fost convinsă că nici tata n-o să mai poată rezista prea mult. Şi aşa a şi fost. A murit după cinci luni. Părinţii mei nu s-au certat niciodată, s-au iubit, s-au preţuit, fără manifestări spectaculoase. O iubire modestă, smerită, fundamentală.
Interviu consemnat de Florin Palas / Romania Uneste-te
Ultima dorinta a Parintelui Dumitru Staniloae
Scriam acum câţiva ani de intenţia unor ţărani din satul Vlădeni, având în frunte pe doamna Maria Câmpean, de a ridica o mănăstire cu hramul “Sfântul Dumitru”, în locul numit “Fântâniţa Călugărului”, în urma promisiunii făcute Părintelui Stăniloae. Descoperim acum că, într-o scrisoare adresată Mitropolitului Antonie Plămădeală, în data de 24 mai 1993, Părintele Stăniloae îi transmite acestuia ultima sa dorinţă:
“Mă aflu în Spitalul Elias. Dumnezeu ştie de mă voi mai face bine. Ultima mea dorinţă este să se facă o mănăstire la Vlădeni, fie în partea de vest, în legătură cu Ţara Oltului, fie spre est, în legătură cu Braşovul şi Săcelele”.

În cadrul simpozionului prilejuit de împlinirea a 20 de ani de la naşterea în ceruri a patriarhului teologiei româneşti, părintele profesor Nicolae Moşoiu a reamintit această ultimă  dorinţă a Părintelui Dumitru Stăniloae, făcând apel către feţele bisericeşti prezente pentru ridicarea unei smerite mănăstiri. “A fost nu numai ultima dorinţă a Părintelui Stăniloae, a fost dorinţa lui dintotdeauna!”, a întărit şi doamna Lidia Stăniloe, fiica Părintelui. Protopopul Branului, părintele Gheorghe Colţea, a promis că, împreună cu credincioşii, cu autorităţile locale, va împlini dorinţa Părintelui Stăniloae.

 

Via http://roncea.ro

MIHAI EMINESCU: Găgăuzii

Octombrie 5, 2013 Lasă un comentariu

Mihai Eminescu citeaza ziarul „Vulturul”:

„Gagauzi se numeste o foarte mica parte din poporul Bulgariei, ratacita de tot de limba materna si azi vorbind turceste. Cauza schimabii limbei au fost persecutarile turcilor la venirea lor asupra bulgarilor.

Toti bulgarii locuitori (ai) partilor apropiate de Varna, Burgas, Adrianopole si Constantinopole au fost expusi acestor persecutari si limba fiecarui bulgar ce nu vorbea turceste au fost taiate, din care cauza ei, ca sa scape de aceste nesuportabile persecutii, au fost siliti sa adopte limba turceasca, care mai in urma a fost introdusa si in familiile lor si au crescut in ea si copii(i) lor. Ei sunt crestini si astazi, insa vorbesc turceste.

Grecii in cele din urma, dupa ce au nimicit patriarhia bulgara si au gonit limba bulgara din toate scolile si bisericile, s-au silit ca in toate locurile sa grecizeze si pe acesti nenorociti, introducandu-le in biserici si scoli limba greaca.

Din cauza aceasta unii din acesti gagauzi s-au grecizat si s-au facut mai mari inamici fratilor lor bulgari decat chiar grecii proprii. (…)”

 

Mihai Eminescu
Românii din afara granițelor Țării și unitatea spirituală națională
Ed. Saeculum LO, București, 2000

prin: Basarabia91 net md, http://cersipamantromanesc.wordpress.com

Categorii:Fără categorie Etichete:, , ,

Cuvintele rostite de Părintele Stăniloae ÎN CLIPELE DINAINTEA MORȚII

Octombrie 4, 2013 Lasă un comentariu

poza_galerie_foto___16_391.jpg

 

“Cand moare un parinte sfant,/Asculta-i ultimul cuvant” obisnuiau sa spuna cei vechi. Iata ultimele cuvinte-rugaciune rostite pe patul mortii, in aceasta zi de 5 octombrie, acum exact 14 ani, de Sfantul nostru Parinte Dumitru Staniloae, care sunt o reflectare absolut emotionanta, tulburatoare a ceea ce se afla in adancul inimii sale. Necredinciosii pot sa numeasca aceasta delir, dar cei ce-L cunosc pe Dumnezeu stiu ca este glasul Duhului Sfant in om. Sa citim cu bucurie si cu cutremur si… sa ne indemnam si noi: HAI SA NE SCULAM! PANA CAND SA RAMANEM AICI? HAI!

 

161.jpg

… Sa iesim de aici… Scoate-ne de aici, Doamne, nu mai vrem sa ramanem aici… Doamne, scoate-ne de aici…Vorbim despre Tine, Doamne… Vorbim pentru Tine, Doamne… Plini de har si de adevar ne sculam din somn, nu mai suntem in somn…

Maica Domnului, sa iesim de aici… Hai sa ne sculam… Maica Domnului, nu mai vrem sa ramanem aici… Nu mai vrem sa ramanem in somn… Pana cand sa ramanem?… Nu mai vrem sa ramanem aici… Plini de har si de adevar… Vai, vai, vai… Vrem sa ne sculam… Plini de har… Avem si noi haine… Avem haine… Doamne… Plini de har si de adevar… Plini de har si de vointa de a vorbi si de cuvantul adevarului…

Vorbim despre Tine, Doamne… Cu vointa… Plini de har si de adevar… Hai… Hai… Hai!… Plini de har si de adevar… Hai… hai… hai… Hai sa ne trezim … Hai sa ne sculam… Hai sa vorbim… Haide, Doamne… Hai… Hai… Hai… Hai sa vorbim… 

lazarus.jpg

(Din: “Lumina faptei din lumina cuvantului – impreuna cu tatal meu, Dumitru Staniloae” de Lidia Staniloae Ionescu, Ed. Humanitas)

 

Via : http://www.razbointrucuvant.ro