Un apărător al basarabenilor, Nicolae Lupan

Aflu de la fratele român din SUA, Florian Carlan, de trecerea la Domnul a curajosului și inimosului disident din Basarabia de sub regimul sovietic de ocupație, Nicolae Lupan, fondator şi animator al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina”, ce numără circa 100.000 de membri în 24 de ţări!

 

Ne-am cunoscut la începutul anilor 90, când lucram la publicația noastră de suflet, ȚARA, pe care a sprijinit-o cu tot ce a fost în stare împreună cu toate comunitațile românești de peste hotarele României, așa cum a susținut din toată inima lui întreaga Mișcare de eliberare națională a basarabenilor din acea perioadă.

 

A fost un luptător și un apărător consecvent al valorilor și idealurilor noastre românești, al drepturilor naționale ale basarabenilor călcate în picioare de regimul criminal de ocupație al Moscovei.

 

S-a opus cu toată suflarea lui acestui regim criminal prin toată activitatea lui de ziarist, mai ales la Radioteleviziunea de la Chișinău în anii 60-70.

 

Pentru asta a fost expulzat, în martie 1974, împreună cu soţia şi cei trei copii.

 

Pentru asta, pentru crezul și fapta lui românească, a fost turnat, huiduit și batjocorit public, chiar în timp ce lua amploare Mișcarea românească la Chișinău, de o coadă de topor, unealtă fidelă a regimului de ocupație, acoperită cu titlul de academician și poet național, cocoțat azi în fruntea așa-zisului Sfat al Țării 2.

 

Prin oameni ca Nicolae Lupan românismul a rezistat și s-a menținut în Basarabia ocupată de ruși.

 

Prin oameni ca Nicolae Lupan Basarabia va rezista și va reveni la sânul Patriei noastre România.

 

Pentru toată osteneala împlinită în această viață ca român și apărător al drepturilor noastre românești, rugăm pe Bunul Dumnezeu să primească sufletul său în Împărăția Sa cea veșnică și să-l așeze laolaltă cu drepții Săi! Veșnică să-i fie pomenirea!

Câteva considerații pe marginea interviului lui V. Plahotniuc

Mai multă lume mă întreabă ce cred despre un interviu recent al lui V. Plahotniuc, „coordonatorul”, pentru portalul „Deschide”…

 

(Fără să vreau, îmi veni în cap imaginea de acum câteva zeci de ani când noi, studenții de la „jurnalistică”, trăiam cea mai mare frică la examenul profesorului Klobuțki despre ce scria Lenin la „Iskra”)

 

Nu-l citisem, îl auzii pe Iulian Chifu aseară comentând ceva la un post de televiziune pe marginea celor declarate de „coordonator”…

 

Azi dimineață am reușit și eu să parcurg interviul.

 

Iată câteva lucruri imoprtante din declarațiile lui Plahotniuc pe care le-am reținut:

 

 

1. „Important e să ne corectăm atunci când greșim.”

(M-am bucurat să citesc așa ceva: doar un om cu frică de Dumnezeu își amintește de greșeli!)

 

2. „Nu vor fi anticipate nici declanșate de opoziție, nici de putere. Republica Moldova are nevoie de stabilitate și de liniște, ca să poată să înceapă să evolueze cu adevărat. Cu atât mai mult, precizez că nici un fel de schimbare care vizează sistemul electoral nu poate fi făcută cu mai puțin de un an înainte de alegeri.”

 

(Înțeleg că replica este adresată în primul rând lui Dodon, care tuna chiar aseară că va face tot ce-i stă în puteri pentru a porni mecanismul de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate, cât și celorlalți „anticipatori” care l-au adus pe Dodon președinte)

 

3. „Nu va exista o anulare sau renegociere a Acordului de Asociere cu UE, nici o semnare a unui acord cu Uniunea Eurasiatică. Toate acestea sunt contrare interesului strategic al Republicii Moldova. Republica Moldova este condusă la nivel decizional de o guvernare pro-europeană, nu de un președinte pro-rus.”

 

(Ăsta este cel mai imoprtant punct de vedere expus de „coordonator”)

 

4. „Eu cred că o soluție pentru problema transnistreană nu poate fi găsită de Igor Dodon.”

 

(Frumos! Asta ar însemna că actuala guvernare nu va admite planul diabolic al lui Putin, Kozak-2, de federalizare a RM și de legalizare a ocupației militare a Transnistriei de către Rusia! Jos pălăria!)

 

5. „Ultimele declarații ale președintelui (Dodon– n. a.) am văzut că nu au trecut neobservate la București. Însă noi avem un parteneriat foarte solid cu România, atât ca guvernare, cât și ca partid, PDM fiind partenerul politic al PSD, partidul care a câștigat alegerile. România a făcut în ultimii ani gesturi foarte importante pentru țara noastră și ne bazăm în continuare pe acest sprijin, care să ne ajute să ne modernizăm țara.”

 

Dacă declarațiile de mai sus articulate de Plahotniuc nu au doar menirea de a reface o imagine șifonată a unui lider politic, ci sunt obiective strategice ale actualei guvernări de la Chișinău, atunci pot spune cu toată certitudinea că actuala guvernare, „coordonată” de Plahotniuc, este una proromânească și proeuropeană care urmează a fi menținută și susținută!

 

După umila mea părere, de câteva „greșeli” ar urma să se ferească a nu le comite „coordonatorul”:

 

1. Să nu „reformateze” Guvernul. Orice „reformatare” se face la început de mandat, nu la mijlocul acestuia. Guvernul Filip a dovedit că poate să acționeze și în actuala formulă în interesul suprem al RM! Mai bine e să-ți păstrezi energiile pentru obținerea unei majorități parlamentare proeuropene la viitoarele alegeri parlamentare ca să ai posibilitatea a lansa atunci o nouă și reformată structură guvernamentală.

 

2. Să nu insiste asupra sistemului electoral uninominal atâta timp cât avem pe capul nostru problema conflictului separatist transnistrean încurajat și întreținut de Moscova. Un sistem uninominal ar legaliza separatismul.

 

3. Să nu admită acțiuni „subversive” împotriva partenerilor de guvernare. Nu vreau să intru în detalii.

 

4. Să nu admită aceleași acțiuni împotriva niciunui mijloc de informație, indiferent de patronii (din umbră sau nu) ai acestuia, ci să promoveze orice măsură de construcție și susținere a unei prese cu adevărat independente în Republica Moldova! Mă refer aici în primul rând la Compania Teleradio-Moldova.

 

25 ianuarie 2017

Ion Tentiuc, cahuleanul împătimit de urmele strămoșilor noștri

Astăzi, un vechi și bun prieten al meu, istoricul și arheologul Ion Tentiuc, împlinește un număr anume, șaizeci(!), frumos, de ani!

 

Acum aproape patruzeci de ani, prin 1976-77, ne-am cunoscut la redacția ziarului raional din Cahul. Eu eram amfitrionul (!), ditamai „corespondent” sau „secretar general de redacție”, angajat acolo după ce nu reușisem să intru din prima la facultatea de „jurnalistică” a Universității de Stat din Chișinău (era concursul mare după ce, în 1976, se fondase și grupa de 25 de locuri cu predare în limba rusă, grupei cu predare în limba română rămânându-i tot 25 de locuri!). Ion era unul dintre tinerii și neobosiții autori, care ne bombarda cu minunatele lui articole, inclusiv cele pe teme istorice.

 

Pe urmă au urmat anii de studenție. Ion la istorie, eu la „jurnalistică”.

 

Nu aveam cum să cunosc atunci că prietenul meu cârlionțat va fi să ajungă peste ani unul dintre cei mai inimoși împătimiți de cele mai îndepărtate urme ale vieții noastre creștinești și românești.

 

Nu aveam cum să-mi dau seama atunci că Ion va deveni omul dovezilor, al dovezilor arheologice, adică sursa cea mai bună de informații fizice cu privire la viața și timpul sbuciumat al strămoșilor noștri.

 

Nu aveam cum să realizez acum patruzeci de ani că Ion Tentiuc, cahuleanul, va fi să se înroleze pe viață în marea armată a arheologilor, cei mai consecvenți și mai compleți apărători ai narațiunii biblice și ai Evangheliei lui Isus Cristos.

 

La mulți ani, Ioane!

 

La mulți ani cu pace și cu sănătate și cu tot neamul nostru de români laolaltă!

 

Doamne ajută!

 

23 ianuarie 2017

Pact pentru Basarabia

Pentru a nu admite o viitoare majoritate parlamentară pro Kremlin, pe care i-a promis-o Dodon lui Putin, va fi nevoie de cel puțin un Pact al tuturor forțelor proeuropene: al celor de la guvernare și al celor din opoziție.

Interesul suprem al basarabenilor acum este neadmiterea federalizării statului și legalizării przenței militare ruse pe teritoriul național al Republicii Moldova.

În acest scop s-ar impune inițierea unui dialog între partidele proeuropene de la guvernare și cele din opoziție.

Un Dodon președinte care lucrează exclusiv în interesul Rusie trebuie învins la viitoarele alegeri prin votul comun al tuturor proeuropenilor.

Să nu ne jucăm cu focul!

Operația Kozak 2!

La Moscova, președintele marionetă Dodon va lucra doar în interesul Kremlinului: cum să fie dus la bun sfârșit planul Kozak 2 de federalizare a RM și, atenție, de legalizare a prezenței militare ruse în stânga Nistrului, plan pe care Putin il va înmâna lui Dodon!

Reacția basarabenilor trebuie să fie neîntârziată: coalizarea noastră, în spiritul anului 1989, pentru a nu admite realizarea acestui plan diabolic al Moscovei!

Se impune cu necesitate fondarea unui Comitet pentru Apărarea Constituției, asemeni celui creat la 24-25 noiembrie 2003, la care să participe toate forțele patriotice basarabene, atât cele de la guvernare, cât și cele din opoziție!

Această Alianță, acest Comitet, această Convenție, numiți-o cum vreți, va constitui și entitatea electorală spre care ar trebui să se orienteze alegătorii proeuropeni la viitoarele alegeri parlamentare.

Numai astfel vom izbuti a ne opune valului kremlinesc care se abate asupra Basarabiei!

Numai astfel vom reuși să nu admitem instalarea unei majorități parlamentare pro-ruse la Chișinău.

Să nu uităm de un document extrem de important adoptat de Parlament: Legea din 22 iulie 2005 cu privire la statutul localităților din stânga Nistrului, ceva de felul ăsta, care arată univoc că orice statut de acest fel poate fi acordat doar după retragerea definitivă a armatei ruse de pe teritoriul național al RM!

Repet: sarcina noastră acuma este a nu admite fedralizarea RM și legalizarea prezenței militare a Moscovei la Tiraspol!

În acest sens ar trebui să-și orienteze eforturile și Bucureștiul: spre coalizarea alegătorilor din stânga Prutului împotriva federalizării Basarabiei, și nu spre dezbinarea electoratului nostru prin fondarea de partide așa-zis unioniste.

Legalizarea prezenței militare a Rusiei în Transnistria va amâna pe mul timp înainte, dacă nu pe totdeauna, împlinirea idealului nostru suprem de reîntregire națională.

Păcatul de a fi dodon

Dodonii sunt consecințele unui fenomen la care iau parte inconștient aproape toți basarabenii care se declară proeuropeni:

– 80-90 la sută dintre basarabeni frecventează biserica lui Vladimir, care este a Rusiei și se roagă zilnic de pe amvonul ei pentru Putin și armata rusă;

– basarabenilor, aproape sută la sută, le place să țină toate sărbătorile sfinte după calendarul bisericii ruse a lui Putin. Mai mult, se mândresc peste măsură cu asta;

– 80-90 la sută dintre basarabeni ignoră Mitropolia Basarabiei, românească, reactivată de 25 de ani, biserică ce se roagă neîncetat de pe amvonul ei pentru poporul român și armata română. Mai mult decât atât, unii dintre aprigii țipători ai Unirii sunt cei mai înverșunați hulitori ai Mitropoliei Basarabiei;

– De peste 25 de ani, la toate sărbătorile creștine guvernanții de la Chișinău își afișează ostentativ prezența lângă mitropolitul Vladimir, care se roagă, zilnic, neîncetat, pentru Putin și armata rusă. De 25 de ani aceștia continuă să nu treacă pragul Mitropoliei Basarabiei, care este parte a Bisericii Române, se roagă neîncetat pentru poporul român și armata română. Mai mult decât atât, aceștia o hulesc și o țin conștient în izolare;

– Până mai ieri, și fostul ambasador al României la Chișinău își mărturisea păcatele în biserica lui Vladimir mitropolitul, care se roagă neîncetat pentru Putin și armata rusă.

Cum să nu ne alegem, după aproape 30 de ani de la destrămarea imperiului sovietic, cu un Dodon la cârma Basarabiei, dacă noi înșine suntem niște dodoni?!

Mai mult decât atât: nici nu vrem a înțelege explicația și durerea lui Eminescu legată de acest fenomen:

„[…] Biserica ortodoxă a Răsăritului a luat la români o formă deosebită de aceea a altor Biserici: ea nu e numai o comunitate religioasă, ci totodată naţională. Bizanţul a avut veleităţi de papism, Biserica rusească are veleităţi periculoase de cezaro-papism, de întindere a legii prin mijlocul săbiei pentru augmentarea puterii statului; la români ea a fost din capul locului o comunitate religioasă care îmblînzea prin iubire inegalităţile sociale şi care făcea pentru oameni o datorie din ceea ce, în lumea modernă, e un drept. Liniamintele organizării democratice a Bisericei Române se arată ab antiquo încă. Stînd cu alte Biserici în legături formale, nu de subordinaţie, ea a înlocuit la români, în timpii cei răi, organizaţia politică şi economică.”

(Mihai Eminescu. TIMPUL, 6 septembrie 1880)

Radu Gyr: Baladă pentru Mihai Eminescu

Te-au slăvit în cărţi şi în poeme
Şi te-au înălţat iconostas,
Ca să fulgeri tânăr peste vreme,
Cu vecii de cremene sub pas.

Te-au văzut voevodând voroave,
Ciobănind genune şi zăpezi,
Potcovar de fum bătând potcoave
Negurilor strânse în cirezi.

Te-au crezut gigantic Sfarmă-Piatră
Care sparge piscul viforos,
Şi fierar înfierbântând pe vatră,
Mările călite sub baros.

Împărat, ţi-au scris pe tâmple steme.
Făt-Frumos, ţi-au pus în mâini hanger.
Şi-au cules, din pana ta, blesteme,
Viscole şi răzvrătiri în cer.

Ci, netrebnic, eu adulmec zării,
Paşii tăi pe unde te-au fost dus,
Şi-nsetat pe drumurile Ţării
Dibui urma ta de blând Iisus.

Caut picurii de sânge, neşterşi încă,
Ai crucificării pe furtuni
Şi sărut lumina lor adâncă
Şi-i ating cu mâini de rugăciuni.

Trist Iisus cu umbra de tămâie
Dăruind azur din mâini subţiri,
Sfânt, bătut, pe veacul tău, în cuie,
Scânteind, înalt, din răstigniri.

Frânt de-o stea şi-ngenuncheat de-o floare,
Biruit de ramuri de arin,
Îndulcit cu dor de moarte-alinătoare,
Ars ca Nesus în cămaşă de venin…

Nu, tu nu eşti meşterul, ci cneazul,
Nu eşti înstelatul împărat.
Sfâşiat ţi-i pieptul şi obrazul.
Tu eşti marele însângerat !

Te-ncrustăm, zadarnic, în agată
Şi-n icoane noi pe flori de crin.
Crinii nu vor stinge, niciodată,
Umbrele cununilor de spini.

Eu nu-ţi pipăi steme şi nici lauri…
Numai rănile mă plec şi ţi le strâng
Şi le fac medalii mari de aur, –
În genunchi, le-nchid în inimă şi plâng.

Simțul Patriei

Pentru umilirea basarabenilor prin depunerea de flori la monumentul de la Tighina al kazacilor care au tras în Patria noastră, care i-au ucis pe frații noștri în 1992, Dodon va trebui pedepsit!

De azi înainte, dodon înseamnă trădător de Patrie!
Mai înseamnă sculă, unealtă, secătură, lichea, otreapă, oșiștie, zdreanță, sichimea, marțafoi, pramatie, pușlama.

Cine se încumetă a crede că dodonii nu mai pot fi pedepsiți, acela nu mai are simțul Patriei!

Dar mai periculoși decât Dodon sunt cei care l-au gândit pe acesta și care au facilitat înscăunarea lui în capitala Basarabiei.

Aceștia sunt dodonii ascunși care contituie SISTEMUL.
Același SISTEM din timpul ocupației sovietice, același SISTEM din 1992 care a tras în noi, care a vărsat sângele nevinovat al basarabenilor.

Cine nu mai are putința să creadă că acest SISTEM poate fi învins, acela a pierdut simțul Patriei!

Cahuleanul luptător, Nicolae Șeremet

Duminică, 1 ianuarie, l-am petrecut pe ultimul drum, împreună cu mai mulți camarazi frontiști, pe cel care-a fost doctorul Nicolae Șeremet, liderul Filialei Cahul a fostului românesc și patriotic PPCD, fost vicepreședinte al raionului Cahul.

Toată inima lui zbuciumată și-a pus-o în slujirea Patriei și a ideii românești.

Astăzi, 3 ianuarie, ar fi împlinit 62 de ani. Se bucura s-apuce pensia, dar n-a mai apucat-o…

Ultimii trei ani n-a mai ieșit din casă, a zăcut…

De durerea provocată cel mai mult de trădarea organizației de către unul care i-a călcat de atâtea ori pragul casei cu aere de lider al ei și cu… pietrele ascunse în sânul lui de bandit ordinar și unealtă a serviciilor rusești.

Dacă va fi ca basarabenii să-și revină în aceste vremuri tulburi, apoi își vor reveni neapărat cu oameni curați și vrednici ca fratele nostru, cahuleanul luptător Nicolae Șeremet.

Dumnezeu să-l odihnească-n pace!