Arhiva

Archive for August 2017

Biserica, țintă pentru destabilizarea României

August 25, 2017 1 comentariu

Identitatea românească nu poate fi concepută în afara legăturii sale cu Biserica neamului.Biserica Ortodoxă Română este singura instituție din România fără comandă în afara țării.Pentru a supune Biserica neamului, extremiștii de toate culorile și agențiile străine au pus tunurile mediatice pe ierarhi.Bătălia este abia la început, de aceea este bine să știm de unde vin campaniile denigratoare asupra Bisericii

În ajunul aniversării Ccentenarului Unirii, 1918-2018, în România forfotă agenții serviciile străine ca în 1989 autocarele cu turiști din Ungaria și Uniunea Sovietică. Nu trebuie să fim experți în studii geo-politice, nici cunoscători în războaiele moderne, ca să realizăm că Biserica a devenit în ultimii ani, țintă în „bătălia pentru România”. Să nu uităm că unii dintre turiștiii veniți în 1989 s-au stabilit la noi, au dezvoltat afaceri, alții s-au camuflat intrând în monahism, mulți dintre aceștia joacă la mai multe capete și sunt membri în tot felul de asociații de inspirație ortodoxo-dughinistă și LGBTI-istă. Și unii, și alții sunt antieuropeni convinși și adepți ai internaționalelor socialiste din Est și din Vest. Astăzi luptele nu se mai duc doar pe teren ca în 1989, ci s-au mutat în spațiul virtual, pe site-urile de socializare și în mass-media, pe posturile TV care au devenit porta-vocea serviciilor secrete din țările vecine care nu au iubit niciodată România.

 

Nu există identitate românească în afara Bisericii

 

Singura instituție încă pe picioare din România este Biserica, în cazul de față Biserica Ortodoxă Română. Pe instituția Bisericii au pus tunurile agenții deghizați în membrii ai societății civile, activiștii ong-iști și chiar unii monahi care poartă pe sub sutană haine kgb-iste. De ce Biserica? Pentru că Biserica a fost și este legată de viața omului, de la naștere până la moarte. Identitatea românească nu poate fi concepută în afara legăturii sale cu Biserica din care facem parte prin Botez, în care ne întărim prin Căsătorie, iar înaintea plecării pe drumul veșniciei, primim Cuminecătura ca leac al nemuririi. Iisus Hristos nu s-a întrupat pentru elitele timpului. În Biserică Îl mărturisesc pe Hristos, și cei care merg în pelerinaje la Ierusalim, și cei care merg o dată pe an să ia lumină în noaptea Învierii deoarece Biserica este o cumunitate de frați și surori care se ajută duhovnicește, unii pe alții. Cine lovește în Biserică, nu atinge numai ierarhia, ci zdrobește obrazul fiecăruia dintre noi.

 

Ataci ierarhia, compromiți Biserica

 

Este o regulă de aur a războaielor de când strategii greci au desenat pe nisip primele planuri de luptă împotriva perșilor. Nu trebuie să strivești soldați anonimi, ci conducătorii. Cel mai simplu mod de a compromite instituția Bisericii este să întinezi numele ierarhilor, exact cum se întâmplă în aceste moment. Sistemul este banal și se practică la scară planetară: se lansează o știre falsă (Fake news) pe un site obscur, apoi știrea este preluată de o publicație de mâna a treia și minciuna se rostogolește până ajunge în presa centrală, care nu mai citează sursa, ci o dă ca Breaking News. Cea mai eficientă reacție în fața acestui război cu știri false, în care Biserica a devenit țintă este să verificăm autenticitatea și să nu o colportăm (distribuim/share-uim) în spațiul virtual. Altminteri, devenim noi înșine instrumente ale acestor servicii. Acest punct de vedere se adresează mai ales celor care avizi de știri și în lipsă de timp, citesc și, poate, dau credit tuturor mizeriilor care vin din unele televiziuni cu comandă la Moscova, Budapesta, Berlin sau chiar Washington.

 

Biserica este spațiul în care s-a dezvoltat identitatea românească

 

În ajunul aniversării Centenarului trebuie să fim mai uniți ca niciodată și să ne amintim că actul Unirii de la Alba-Iulia a fost citit de episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, secundat de episcopul ortodox Miron Cristea. Să nu uităm că Biserica este casa în care s-a născut și a crescut limba română, locul unde s-au dospit ideile unității naționale, ale latinității și ale apartenenței la Europa, spațiul în care s-a dezvoltat identitatea poporului român, elemente care au permis ca după secole de dezbinare, românii din toate proviciile să se întrunească pe 1 Decembrie la Alba-Iulia și să proclame Unirea cu Țara. În acest război mediatic modern, Biserica este ținta celor care nu au fost vreodată alături de Țările Române și nu s-au împăcat cu gândul că provinciile istorice românești au format la 1 Decembrie 1918 un stat național unitar cu numele de România.

Romeo-Valentin MUSCĂ , doctor în teologie
Romeo-Valentin MUSCĂ

 

   

Anunțuri

Despre neamurile mele de la Câmpulung Mușcel

Aflu cu durere în suflet de trecerea la Domnul a lui nea Nicu Grejdan, soțul verișoarei mele Stăncuța de la Pitești, fiica mai mică a mătușii mele Lența Popeia (sora mai mare a lui taică-meu Ghiță Săcăreanu), refugiată peste Prut în august 1944 în urma ocupației rusești.

Taică-meu le-a dus atunci pe mama Lența (însărcinată cu Stăncuța) și pe cele 3 fiice ale ei minore (Neta, Țica și Toly) cu căruța de la Chioselia Mare, unde era și este casa noastră bătrânească în care s-au născut (bunicii mei muriseră de tineri astfel încât taică-meu, surorile lui Lența și Veta și fratele lor mai mic Ionel au rămas orfani din fragedă copilărie, mama Lența, cea mai mare dintre ei, fiindu-le ca o mamă), până la Prut în zona Oancei sau a Galațiului. Era singură cu fetițele, pentru că bărbatul ei, nea Mitică Popeia, făcea în acele zile armata în Garda regală la București. A ajuns cu mare greu, după un drum de câteva săptămâni, la neamurile soțului ei de la Câmpulung Mușcel unde s-a stabilit și a locuit până la sfârșitul vieții (2004).

Acolo a născut-o pe Stăncuța.

Acolo am găsit-o și eu în 1988 când, după dezghețul gorbaciovist, am avut posibilitatea să trec pentru prima dată Prutul ca să-mi văd și să-mi îmbrățișez mătușa, pe cele patru verișoare, pe bărbații lor, pe copiii și nepoții lor…

Acolo am aflat și am înțeles tot calvarul prin care au trecut toți basarabenii noștri refugiați peste Prut de frica urgiei bolșevice care se abătuse asupra Basarabiei.

Le îmbrățișez acum fierbinte pe verișoara mea Stăncuța de la Pitești și pe fiica ei Gaby în greaua încercare prin care trec.

Dumnezeu să-l ierte și să-l treacă în ceata drepților pe nea Nicu!

Vă îmbrățișez pe voi, neamuri basarabene de la Câmpulung Mușcel și de pe unde mai sunteți: Neta, Țica, Toly, Cristi, Cătălin, Elena, Ady, Ema, nea Ghică, Săndel, Bebe, Raluca, Victor etc., și vă mărturisesc că ne sunteți scumpi și dragi așa cum scumpă și dragă ne este Patria noastră România.