Arhiva
Președinția Republicii Moldova – școală de aviație și parașutism
Am inteles că vechiul și stimatul nostru politician Oazu Nantoi, după accidentul de parașută suferit în Bulgaria, este bine și în scurt timp va fi pus pe picioare.
Mă bucur din toată inima!
Pe pandemia asta, aș ateriza și eu c-o parașută pe malul bulgăresc al Mării Negre, dar mai ales pe cel românesc, adică de pe la Balcic în sus…
Cu atât mai mult cu cât după cei săriți din parașută umblă și SMURD-ul după dânșii!
Ș-apoi, de la o vreme la noi aviația/parașutismul se îngemănează perfect cu politica:
După ce Mark Tkaciuk l-a făcut consilier prezidențial al lui Vladimir Voronin, volubilul și gesticulantul om politic Sergiu Mocanu a ajuns și aviator (se pare că la președinția lui Voronin, pe lângă dodoni, se pregăteau și piloți sau liotcici, mai pe înțelesul basarabenilor).
Iar după ce a mers în PAS cu oamenii buni, un alt om politic, Oazu Nantoi, a ajuns și parașutist (se pare că la președinția Maiei Sandu se pregătesc și parașutiști astfel încât PAS-ul nostru majoritar să guverneze Republica Moldova direct de sub parașută și de la distanță, adică de la înălțimea de rigoare!).
VACCINUL MEU
Am făcut și eu un experiment: după 9 luni de la infectare cu COVID, am mers, chiar azi (Clinica INVITRO, Chișinău, str. Testemițanu 19/1), să fac testul la anticorpi către COVID!
Cum credeți, care e rezultatul?
După 9 luni de zile, testul îmi arată că am anticorpi formați pe cale naturală de aproape 5 ori mai multi decât norma în vigoare (240, norma fiind de 50!)!
De ce mai sunt chemat de la policlinică să mă vaccinez dacă eu am vaccinul meu – anticorpii mei pentru COVID?
Precizez că împreună cu mine au făcut același test și ceilalți trei membri ai familiei – toți au aceleași rezultate (chiar mai bune – fiică-mea, după 4 luni de la infectare, are de 15 ori mai multi anticorpi decât norma în vigoare!).
Faptul dat confirmă afirmațiile unor medici români (ce-și respectă pacienții și meseria!) potrivit cărora cei care au trecut prin Covid nu se pot reinfecta pentru că au o imunitate durabilă, chiar de ani de zile, adevăr confirmat oficial de studii făcute la nivel european.
”Cel mai grosolan neadevăr, care nu corespunde în niciun fel adevărului medical, este să spui că imunitatea dobândită prin boală este inferioară celei obținute prin vaccin. Organismul recunoaște orice agent cu care a intrat în contact, nu există să nu-l recunoască. Imunitatea celulară și imunitatea bazată pe alte mecanisme decât cea umorală, adică pe anticorpi, poate dura și 17-20 de ani. Deci această sintagmă este o abatere grosolană de la adevărul medical”, declara doamna dr.Oana Mihaela Secară, medic-șef al Spitalului județean Bacău.
22 iulie 2021
Presa puterii și (im)PASul ei
Din interviul acordat Europei Libere de analistul politic Vladimir Socor, am înțeles că ideea de a merge singur în alegerile anticipate nu i-ar aparține PAS-ului, ci chiar ubicuului analist, care nu este adeptul „coalițiilor”, acestea, spune el, constituindu-se într-un adevărat „coșmar” pentru Republica Moldova.
Deci, ideea nedemocratică, leninistă, a dominației unui singur partid nu este a moldovenilor, ci este impusă din afară, în chip revoluționar.
Anume aici este și explicația faptului de ce, după alegerile anticipate, ne-am ales cu un Parlament sută la sută de stânga, dreapta lipsind cu desăvârșire pentru prima dată de la dispariția „imperiului răului”.
Iată de ce, fiind jurnalist de meserie, mi-aș dori din toată inima ca, în condițiile de după 11 iulie de guvernare unipartinică, presa din Republica Moldova, cu precădere cea finanțată din exterior pentru a-i ține țucalul guvernării unipartinice, să nu se transforme într-un coșmar și mai mare pentru societatea basarabeană.
Presa poate să-și onoreze misiunea ei de câine de pază al acestei societăți, mai ales în condițiile unei guvernări unipartinice, doar prin „caracterele ei tari”, vorba ziaristului Mihai Eminescu! În caz contrar, așa cum scria același Mihai Eminescu în ultimul său articol publicat la TIMPUL în ziua de 28 iunie 1883, „teamă ne e că, căutând victoria peste tot, (regimul – n.n.) va pierde și pe cea deja câștigată, în monstruoasa sa pornire de a-și subjuga și presa”.
Ca ziarist, nu am fost pe placul niciunei guvernări! Consider că un slujitor al presei trebuie să se afle în opoziție față de orice guvernare, indiferent de culoarea ei politică, cu atât mai mult față de o guvernare unipartinică.
Doar așa, făcându-ne fiecare datoria, ne putem aștepta la „vremurile bune” promise electoral de actuala majoritate parlamentară PAS.
13 iulie 2021
Păcatul răzbunării de după 11 iulie
După victoria de duminică în alegeri, unii exponenți ai PAS se întrec în declarații despre cum vor face ei regulă în Republica Moldova.
„Conducătorii mai multor instituții publice urmează să fie revocați din funcție, deoarece nu și-au îndeplinit obligațiunile de serviciu și, în ultimii doi ani, au apărat interesele socialiștilor aflați la guvernare”, anunță președintele interimar al PAS, Igor Grosu, tot el, după cum lasă să se înțeleagă unele surse, eventual viitor șef al viitorului Parlament, ales la 11 iulie.
Potrivit lui Grosu, pe lista neagră a PAS s-ar afla cel puțin cinci membri ai CEC care ar fi format „o majoritate Șor-Dodon-Plahotniuc”, precum și persoane cu funcții responsabile de la Agenția Națională pentru Transportul Auto, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Procuratura Generală, Agenția Achiziții Publice, Consiliul Concurenței etc.
În calitatea mea de ziarist, dar și în cea de fost deputat, aflat și în fruntea Comisiei parlamentare pentru Drepturile Omului, am pledat – deschis, constant și absolut dezinteresat – și am obținut, prin argumentele prezentate și poziția consecventă exprimate în cele publicate sau articulate de la microfonul Parlamentului, destituirea din funcțiile publice a mai multor persoane care au comis abuzuri, ilegalități, chiar crime împotriva statului!
Am rămas pe aceleași poziții până în această clipă, chiar dacă am avut de suferit – atât eu, cât și membrii familiei mele – din cauza asta (am fost înlăturat de la microfonul postului național de radio unde fusesem angajat imediat după facultate; am fost amenințat cu moartea chiar în biroul meu de deputat; mi-am pus sub același pericol membrii familiei; mi-au fost intentate nenumărate dosare – civile și penale – atunci când mă aflam în fruntea echipei redacționale a ziarului „Țara”; mi s-a ridicat, în repetate rânduri, la cererea procurorului general, imunitatea parlamentară pentru fapte care țineau exclusiv de activitatea mea politică; am fost pus în situația de a nu-mi putea găsi un loc de muncă ani la rând după expirarea mandatului de deputat; acum mai bine o lună, la 10 iunie 2021, soția mea a fost destituită, sub diferite pretexte, abuziv și cu încălcarea flagrantă a legii, din funcția publică – specialist principal în cadrul Agenției „Apele Moldovei” – de către actuala conducere a acestei instituții de stat în semn de răzbunare pentru faptul că a manifestat principialitate și a refuzat să execute indicațiile ilegale ale conducerii în cauză!).
Din aceste considerente, îmi exprim susținerea pentru orice demers și acțiune legală și eficientă în sensul înlăturării abuzurilor, ilegaltăților în general din sânul puterii, și în primul rând a fenomenului corupției, și tragerii la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de comiterea acestor acte, dar dezaprob cu hotărâre orice demers și acțiune ilegală de luptă împotriva acestor abuzuri și mai ales împotriva factorilor care urmează a fi pedepsiți în acest context.
Nu vreau ca persoanele care urmează a fi destituite de către PAS din posturile de conducere, inclusiv pe motiv că „au apărat interesele socialiștilor aflați la guvernare”, să fie înlocuite cu factori care ar „apăra interesele” PAS „aflat la guvernare”!
Eu vreau ca orice persoană care urmează a fi revocată din funcție în condițiile create după instalarea unei guvernări unipartinice, a PAS, să fie revocată cu respectarea strictă a legii, în temeiul dovezilor concludente, dar nu din considerentul că persoana în cauză, în exercitarea funcțiilor sale publice, ar fi apărat sau nu „interesele socialiștilor” sau interesele altor concurenți politici, așa cum reise din declarația liderului interimar al PAS, Igor Grosu!
În funcțiile publice trebuie desemnați oamenii profesioniști și morali (indiferent de viziunile lor politice), adică persoanele care pun în față interesul public, nu pe cel de partid, de grup sau mafiot!
Eu nu vreau (și cred că nici cei de la PAS nu-și doresc acest lucru) ca după viitoarele alegeri parlamentare, în eventualitatea unei alte guvernări, de altă culoare politică, conducătorii instituțiilor de stat să fie revocați din funcție pe motiv că în exercitarea mandatului lor „au apărat interesele PAS, aflat la guvernare”!
Eu vreau ca profesioniștii și oamenii morali să se afle în toate funcțiile publice, de conducere sau de execuție, indiferent de culoarea politică a Guvernului!
Anume asta vreau să aud din gura reprezentanților PAS după votul din 11 iulie, care a fost un vot moral, dat lor de oameni morali, o bună parte din ei votându-i chiar împotriva voinței lor pentru că și-au dorit și își doresc din străfundul inimii lor să scape de lepădăturile din toate, absolut toate structurile statului!
Anume asta, cred, este calea cea mai sigură care duce spre dezrădăcinarea reală a fenomenului corupției.
O altă cale ne-ar îndrepta doar spre păcatul răzbunării. Iar răzbunarea, după cum ne învață credința noastră ortodoxă, este prima victorie a diavolului asupra noastră.
Taina lui Petrică Bogatu

Astăzi, Petrică Bogatu ar fi împlinit 70 de ani!
Mă încearcă sentimente deosebite, dureros de redat, de fiecare dată când îmi amintesc de foștii mei colegi de la ziarul ȚARA care ne-au părăsit, născându-se-n cer (unii tineri de tot) de-a lungul zbuciumatei perioade de după independența din 1991: Virgil Bohanțov, Ion și Stela Butnaru, Vicu Tomencu, Oleg Galițev, Sergiu Cucuietu, Petrică Poiată, Petrică Bogatu…, sau de alții atâția colegi din echipa frontistă, de aici de la Chișinău și din teritoriu, dispăruți atât de fulgerător, unii în circumstanțe suspecte și de o cruzime ieșită din comun, fiind loviți cu ranga în cap ziua în amiaza mare (Valentin Ciobanu, 1998), aruncați de vii în fântână (primarul Andrei Buzu, Drăsliceni, 2007) sau maltratați în „taxi” de persoane necunoscute și aruncați în șanțul de pe marginea șoselei (cazul din 2003 al șefului Filialei Strășeni a PPCD, Nicolae Stratulat, căruia, după o ședință a Eecutivului PPCD ce durase până noaptea, i-au fost propuse, pe neașteptate, serviciile unui „taxi”, de unde, după ce a fost amenințat cu pistolul și bătut cu ferocitate, a fost aruncat pe marginea drumului spre s. Cojușna mai mult mort decât viu; agresiunile asupra lui i-au provocat răni trupești și sufletești pe multi ani înainte; s-a stins în toamna lui 2012).
Nu sunt medic de formație și nu am nimic cu această meserie, dar, involuntar, m-am întrebat de nenumărate ori:
de unde, care-a fost cauza AVC-ului năprasnic suferit de Sergiu Cucuietu la doar 45 de ani (Sergiu Cucuietu, unul dintre cei mai deosebiți, mai profunzi și mai sensibili colegi ziariști pe care i-am cunoscut)?;
de unde această moarte subită, sfâșietor de neașteptată, a lui Petrică Poiată la doar 47 de ani?;
cine a pus la cale și a săvârșit atâtea crime asupra colegilor noștri de la Front fără ca niciuna dintre ele să fie descoperită de organele de anchetă și fără a ni se da vreo explicație pe marginea lor?
Tot așa, azi, când fostul meu coleg de la Radioteleviziune și de la ȚARA, Petrică Bogatu, ar fi împlinit 70 de ani, fără să vreau, mă întreb: care ar fi fost cauza adevărată a cancerului ce i-a atacat sistemul limfatic încă în 2008 (lucru ținut de el în taină, așa cum în taină a ținut desele amenințări la viața lui în perioada cât își elabora editorialele pentru publicația noastră ȚARA!) și care l-a răpus acum mai bine de un an de zile?
Întrebarea îmi stăruie cu atât mai mult cu cât îmi sunt cunoscute alte atâtea circumstanțe în care s-au desfășurat unele evenimente în 2008-2009, rămase necunoscute pentru membrii de rând ai PPCD și pentru opinia publică în general: anume în acea perioadă sediul PPCD era transformat de Iu. Roșca în sediu local al neokaghebismului dughinist (aici își dădeau întâlnire factori ciudați care nu aveau nici în clin nici în mânecă cu activitatea partidului și care comunicau doar în limba rusă; tot aici avea loc procesul de pregătire pentru tipar a unor publicații destinate zonei separatiste transnistrene și celei găgăuze!); eu personal și alți colegi din conducerea PPCD nu mai aveam acces la acțiunile decizionale din cadrul organizației fiind supuși unor acte de amenințare și filaj securistic etc.
Anume în acea perioadă, Iu. Roșca era instalat, fără acordul nostru, în funcția de vicepremier pentru securitate în Guvernul Greceanâi, aceasta fiind de fapt răsplata acordată de Putin pentru trădarea și distrugerea PPCD-ului!
Este trist să ne dăm seama, după mulți ani din viața noastră, că destinul multora dintre cei care am constituit nucleul fostului PPCD, de orientare ceștină și românească, ne este marcat, împotriva voinței noastre, de crimele și actele de trădare ale uneltei FSB-ului ajunsă în fruntea organizației.
Dacă foarte mulți dintre frații noștri frontiști au fost înrolați, în 1992, de KGB-ul de la Chișinău, în detașamente de „voluntari” pentru a fi împușcați cu luneta din spate în războiul de la Nistru, dacă un primar al Chișinăului cu conștiință românească ca Nicolae Costin, și alții ca el, au fost uciși de KGB prin iradiere, unii dintre colegii mei de la ȚARA, mă încumet să spun acum, au avut aceeași soartă.
Petrică Bogatu este unul dintre ei, cel mai temerar, mai profund și mai lucid analist politic care a înfruntat și a sfidat sistemul antiromânesc din Basarabia.
Dumnezeu să-l odihnească!
12 iulie 2021
Prințul Sturza și viitoarea majoritate parlamentară pro-rusă de la Chișinău
Ne tot pleacă titanii!
Trist este să aflăm de plecarea de printre noi a unui alt intelectual remarcabil al Basarabiei, titan al rezistenței românești din teritoriile românești înstrăinate în urma pactului criminal dintre Moscova și Berlin – ilustrul lingvist și scriitor Ion CIOCANU!
De ce spun că Ion Ciocanu a fost și a rămas un titan al rezistenței românești din teritoriile românești înstrăinate?
Pentru că omul, intelectualul, cărturarul Ion Ciocanu Nu a fost al sistemului, s-a opus cât și cum a putut, prin tot ce a afirmat, a articulat și a așternut cu inima și cu penița lui pe parcursul întregii sale vieți, dar cu precădere în timpul regimului sovietic, acestui sistem antiromânesc de ocupație, rămas neclintit până azi!
De ce zic că acest sistem a rămas neclintit până azi?
Pentru că și azi, după treizeci de ani de la destrămarea URSS, un munte de intelectual ca Ion Ciocanu „nu a trecut concursul” sistemului – guvernul Filip, în 2018, ca și guvernul Maia Sandu, în 2019, l-au exclus din lista candidaților pentru premiul de stat în domeniul culturii în valoare de 100.000 lei (acest premiu fiind acordat bineînțeles unor țucălari ai guvernelor respective, zis, cum le place, democratice și pro-europene, și, evident, cu țucălari tot atât de „democratici” și de „pro-europeni”!).
Dacă românismul a rezistat în Basarabia și în celelate teritorii românești aflate sub ciubota rusească, el a rezistat prin oameni și intelectuali ca Ion Ciocanu, care au înfruntat sistemul, nu i-au cântat în strună pentru premii și medalii!Ion Ciocanu, ca și Dumitru Matcovschi, Valentin Mândâcanu, Gheorghe Vodă, Petru Cărare sau Alexei Marinat și atâtea alte personalități marcante ale culturii basarabene, a fost ținut în umbra sistemului pentru că nu era pe placul acestui sistem, pentru că iradia, prin făptură, gândire și acțiune, lumină și adevăr curat despre identitatea noastră românească!
Nu am avut fericirea să-l am profesor în studenție, dar am fost fericit să-i citesc cărțile și nenumăratele lui articole de critică literară, să-i ascult splendidele îndrumări din emisiunile radiofonice despre limba română sau interveniile sale sclipitoare în cadrul neuitatelor serate literare de pe scena Uniunii Scriitorilor sau întâlnirilor cu scriitorii de la Universitatea din Chișinău!Am fost fericit să-l întâlnesc la Casa Editurilor în anii optzeci când eram student la jurnalism și făceam practica de redactor la Editura Literatura artistică, apoi ne-am revăzut, tot la Casa Editurilor, la începutul anilor nouăzeci, când, neavând unde culege și macheta textele pentru ziarul ȚARA, încercam să fac acest act jurnalistic, mai mult clandestin, cu ajutorul culegătoarelor și machetatoarelor de la Casa Editurilor, unde își avea biroul cu mașina de scris chiar el, cărturarul Ion Ciocanu, al cărui sfat în ale redactării i l-am cerut de câteva ori.
Ne tot pleacă titanii!
Cu tot vacarmul ăsta electoral și absurd, ei pleacă acolo sus să se nască în ceruri pentru a ne ține continuu aprinsă lumina rezistenței românești.
Dumnezeu să-l aibă în ceata celor drepți!

Comentarii recente