Arhiva

Archive for the ‘Politic’ Category

Motivele pentru care Lech Kaczynski a fost pedepsit şi după moarte de liderii UE, “preşedintele-Bilderberg” Herman van Rompuy şi fostul maoist Jose Manuel Barroso plus Angela Merkel

Aprilie 21, 2010 Lasă un comentariu
Cuvîntarea Preşedintelui Republicii Polonia

Dragi Doamne si Domni, în iunie anul trecut am negociat un Tratat bun pentru ţara noastră, pentru reforma Uniunii Europene. În ciuda presiunilor ţărilor europene mai mari pentru a accepta “soluţiile” propuse anterior, noi am reuşit să obţinem toate punctele importante pentru Polonia: un sistem de vot mai bun în Tratatul de la Nisa, până în 2017, compromisul de la Ioannina, care permite blocarea deciziilor proaste pentru ţara noastră, solidaritatea energetică, pentru a ne proteja de şantaj, şi păstrarea priorităţii şi suveranităţii legilor Poloniei peste cele UE.

Costă să fii hotărât în apărarea interesului naţional al Poloniei

Mulţumită acestei atitudini, guvernul anterior a reuşit să primească 67,5 miliarde euro de la UE. Astăzi, aceste fonduri, împreună cu contribuţiile Poloniei, schimbă faţa ţării noastre. Polonia iese din colapsul de civilizaţie al erei comunismului şi prinde şansa de a avansa civilizaţia noastră.

Dar nu tot ce este în UE este neapărat bun pentru Polonia

Conform experţilor, unele articole din aşa-zisa Declaraţie a Drepturilor Fundamentale, ar putea genera, prin deciziile imprevizibile ale Curţii Europene de Justiţie, mai multe pretenţii germane împotriva cetăţenilor polonezi, privind retrocedări sau compensaţii pentru proprietăţi situate în teritoriile de vest şi de nord, care au revenit Poloniei după cel de-al doilea război mondial.

Un alt articol din Declaratie – din cauza absenţei unei definiţii clare pentru căsătorie ca fiind o relaţie între un bărbat şi o femeie -, ar putea ameninţa ordinea morală în Polonia şi ar putea forţa ţara noastră să introducă instituţii în contradicţie cu viziunile morale ale majorităţii covârşitoare din această ţară.

Mulţumită fermei împotriviri a delegaţiei noastre am reuşit să protejăm Polonia de aceste pericole.

Aceasta s-a garantat prin aşa-zisul Protocol Britanic, o parte-cheie a Tratatului semnat de noi.

De asemenea, doresc să spun foarte clar că orice este de valoare în Declaraţia Drepturilor Fundamentale, spre exemplu protecţia drepturilor de muncă, este garantat şi de legile naţionale.

Tratatul de la Lisabona negociat de mine ar putea stabiliza poziţia Poloniei în UE şi ar putea uni cetăţeni de toate culorile politice din întreaga ţară, care doresc să aibă o Polonie puternică în Europa.

Din păcate consensul naţional în acest caz a fost destrămat.

O săptămână după semnarea Tratatului în prezenţa mea, majoritatea guvernului şi-a declarat dorinţa de a se retrage din Protocolul Britanic, ceea ce înseamnă a renunţa la unele părţi din drepturile fundamentale şi interesele Poloniei în Tratatul de la Lisabona.

Am dorit şi încă doresc un compromis pentru ratificarea acestuia. Dar, ca Preşedinte al Republicii, apărând drepturile şi suveranitatea ei, eu nu pot fi de acord cu o degradare voluntară şi total nejustificată a poziţiei ţării noastre în UE.

Drept urmare voi porni o iniţiativă Prezidenţială pentru ratificarea unei legi care să asigure inviolabilitatea articolelor bune pentru ţara noastră din Tratatul de la Lisabona şi să ceară o aprobare naţională – prin referendum  – pentru orice schimbare în articolele sale.

În sistemul legal polonez acest lucru este posibil doar printr-o lege specială precizată în Constituţie.

Drag popor, sunt momente în viaţa unei naţiuni când trebuie să uităm direcţiile de partid şi interesele proprii şi să ne gândim doar la un singur interes – al Poloniei!

Noapte buna!

1 Aprilie 2008

www.roncea.ro

Anunțuri

AFACEREA PALANCA. Sergiu CUCUIETU, 2001: APROPO, DESPRE PATRIOTISM ÎN LEGĂTURĂ CU CAZUL PALANCA

Criza actuală nu este una constituţională, ci una a spiritului democratic din această ţară

Discursul lui Norbert Neuhaus, consilier al fundaţiei Robert Schuman, Luxemburg

Dragi prieteni!

Vă aduc salutări din partea preşedintelui Fundaţiei Robert Schuman, care este şi fost preşedinte al Comisei Europene, dl Jacques Santer. El m-a rugat să vă transmit un cuvânt de încurajare, deoarece Republica Moldova are nevoie de PPCD şi Europa are nevoie de vigilenţa şi de acţiunea dumneavoastră pentru Libertate şi Democraţie.

Bineînţeles, Republica Moldova trece acum printr-o perioadă foarte dificilă. Aşteptările populaţiei ca să se schimbe ceva substanţial în ţară sunt mari.

La ultimele alegeri PPCD a avut rolul de paratrăsnet.

Dar, dragi prieteni, dacă vedeţi efectele crizei politice de astăzi, imaginaţi-vă care ar fi fost ele dacă această criză ar fi apărut în 2005. Planul Kozak tocmai fusese oprit, comuniştii încă erau indecişi, Urechean a fost deja la Moscova. Nu putem să ne imaginăm efectele nefaste pentru ţară, pentru democraţie, pentru libertate, în conjunctura politică internă şi internaţională de atunci. Istoricii vor aprecia cu adevărat ceea ce PPCD a reuşit prin decizia sa din 2005.

Aşteptările populaţiei sunt mari. Şi aşteptările guvernelor Europene, ca Republica Moldova să se transforme substanţial într-o adevărată ţară democratică, sunt mari. Nu mi-am crezut ochilor când am aflat că deputaţii s-au eschivat de la alegerea preşedintelui. Politicienii sunt aleşi pentru a rezolva problemele tării, dar nu ca să pună ţara în dificultate prin pofta lor de putere. Democraţia trăieşte prin dialog şi compromis.

Dragi prieteni, criza actuală nu este una constituţională, criza este una a spiritului democratic din această ţară.

Nu mi-a venit să cred când am văzut manipulările în presă şi televiziune numai în ultimele două zile, faţă de o iniţiativă pe care am lansat-o împreună cu domnul Ghenadie Vaculovschi, referitor la reforma constituţională.

Nu mi-a venit să cred când am aflat despre faptul că Iurie Roşca a fost chemat la Procuratură pentru un dosar penal fabricat de către regimul comunist în 2002 în timpul protestelor, clasat în 2003 şi redeschis acum, de democraţi.

Ce fel de democraţi sunt acei care folosesc metode sovietice? Şi acum mă întreb, poate fi că lupul de atunci revine în haina de azi?

Dragi prieteni, vigilenţa şi lupta dumneavoastră pentru democraţie, libertate şi dreptate devine mai importantă astăzi şi acum.

Curaj! Sus inima! Succes pentru Moldova, pentru o Europă creştină şi democratică!

Suntem cu voi.

Ion Moraru, fost deţinut politic: Sunt creştin şi nu pot adera la o altă formaţiune politică

Onorată asistenţă, sunt nespus de bucuros să mă aflu în faţa domniilor voastre şi bucuria asta nu este un lucru întâmplător. Eu sunt creştin şi la o altă formaţiune politică din Republica Moldova nu pot adera. Dacă mâine Partidul Popular Creştin Democrat îşi va schimba doctrina în alta, nu creştină, eu, întrucât am lăsat în urma mea o cale destul de lungă, aş prefera să mă duc în ultimul drum.

Cu trei zile în urmă, am fost invitat să particip, săptămâna care vine, la o întrunire a Partidului Liberal Democrat. Chipurile, vezi Doamne, „tu ai merita să fii deputat”. Când? Am în spate 81 de ani. Când să mai fiu deputat?

Cică, ei sunt gata să facă o prezentare a cărţii pe care am scris-o. Măi băieţi, cartea a fost prezentată în sala „Brâncuşi” cu câţiva ani în urmă şi nu mai există nici o necesitate.

Stau şi mă gândesc, oameni buni, cum pe această formaţiune a împins-o păcatul, la 18 decembrie, anul trecut, să ridice mâna împotriva lui Dumnezeu la Organizaţia Naţiunilor Unite? Au votat pentru susţinerea homosexualilor. Uitaţi-vă ce spune Dumnezeu prin gura apostolului, epistola apostolului Pavel către romani, capitolul 1:26, 27, (le ştiu pe de rost, dar ca să nu scap sau să adaug vreun cuvânt de la mine, le dau citire din Sfânta Scriptură): „Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocară, căci şi femeile lor au schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii; Asemenea şi bărbaţii, lăsând rânduiala cea după fire a părţii femeieşti, s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii, bărbaţi cu bărbaţi, săvârşind ruşinea şi luând în ei răsplata cuvenită rătăcirii lor”.

Oameni buni, am crezut că mâna care s-a ridicat întru susţinerea acestor păcate şi fărădelegi a fost o eroare, întrucât cel care a votat a mâncat uleiul din candelă. Uleiul din candelă este ofranda adusă Tatălui Ceresc, pe care în 1947 activiştii au mâncat-o pentru că era secetă, era foamete, dar azi ei sunt sătui, sunt ghiftuiţi, de ce să o mănânce? Credeam că e o glumă.

Alaltăieri, la postul de radio „Moldova” o doamnă, pretins habilitat, învăţa tineretul cum să se protejeze împotriva sarcinii. Deci, aceste lucruri nu sunt întâmplătoare. De ce sunt revoltat împotriva lor? Pentru că ceea ce ne-a ţinut în viaţă până astăzi, ca neam, ca entitate, a fost credinţa creştină ortodoxă. Şi nu pot să nu îi condamn cu vehemenţă de la această tribună pe cei care atentează la valorile creştine, în speranţa că, poate, va ajunge la urechile lor.

Mă doare încă o problemă: pământul ţării mele, apărat cu atâta trudă de înaintaşii noştri, este astăzi vândut cu hrinca. Ba 18 hectare la Novodnestrovsk, ba 18 hectare la Palanca. Ba aflu că „la subsol” se pregăteşte o lege de vânzare-cumpărare a pământului, că, cică, vezi Doamne, vrem să intrăm în Uniunea Europeană.

Unde ajungem? Am simţit că scheletele oştenilor cu lăncile în mână, care au apărat acest pământ, se mişcă sub picioarele noastre.

Nu-mi place deloc că preşedinţii a două ţări, inclusiv al ţării căreia îi spunem „mamă”, umblă cu torbele de decoraţii scumpe, supreme şi le împart fără milă cui năpădesc. A aruncat o pietricică în clădirea Parlamentului – o decoraţie. Oameni buni, unde am ajuns? Chiar dacă aţi vrut să răsturnaţi guvernul, răsturnaţi guvernul, dar ce aveţi cu clădirea? Oare nu ne-ar trebui ea nouă azi? De ce să cheltuim iar vreo 500 de milioane pentru a o repara?

Zic eu de decoraţii nu întâmplător. Generaţia mea a avut şase formaţiuni: trei formaţiuni politice şi trei partide politice care s-au ridicat, cu puşcuţe copilăreşti de soc, împotriva tancurilor unui monstru, şi nici unul din ei, măcar post-mortem – auzi, domnule Băsescu, auzi, domnule Ghimpu? –, nu s-a învrednicit măcar de titlu de cetăţean de onoare al ţării româneşti. E dureros.

Ultima mea dorinţă este ca la congresul de astăzi să fie promovaţi cât mai mulţi tineri în organele de conducere a Partidului Popular Creştin Democrat. Să ştiţi că vă aşteaptă nu un uluc la care să vă îmbulziţi, vă aşteaptă viaţa de martir. De când s-a născut creştinismul pe pământ şi până astăzi, a fost propovăduit numai de martiri.

În acelaşi timp, aş dori ca să fie păstrată la conducerea partidului o mică rămăşiţă din generaţia mai bătrână, dar mai tânără decât mine. Şi după cum acea generaţie a ascultat de poveţele noastre, aşa măriile voastre să ascultaţi de poveţele lor.

De ce am zis lucrul acesta? Eu nu ştiu dacă la viitorul congres Dumnezeu mă va învrednici să vin, pentru că sunt dator să mă duc şi eu pe drumul cel lung. Şi nu mă tem, lasă să vină.

Mulţumesc Bunului Dumnezeu că mă poartă pe picioare şi mă lasă în facultăţile mintale.

Guvernul Filat şi-a depăşit mandatul, consimţind la cedarea pământului naţional la Palanca

Rezoluţia Congresului XII al PPCD cu privire la cazul Palanca

Tratatul dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, negociat între 14 iulie 1995 şi 18 iulie 1999, semnat la 18 august 1999, la Kiev, de către ex-preşedintele Petru Lucinschi şi ratificat la 12 iulie 2001 de către reprezentanţii Partidului Comuniştilor şi ai Alianţei Braghiş în Parlament, cuprinde un Protocol adiţional „privind transmiterea în proprietate Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi a sectorului de teren, prin care trece acesta, şi regimul lor de exploatare”.

Protocolul adiţional vizează un traseu strategic important cu lungimea de 7,77 kilometri şi un teritoriu de 18 hectare care, potrivit punctului 6.1, urmau să fie cedate nu doar în proprietatea Ucrainei, dar şi sub jurisdicţia exclusivă a acestui stat vecin. Fâşia strategică de 18 hectare a teritoriului nostru naţional ar urma să fie scoasă de sub jurisdicţia/suveranitatea Republicii Moldova, cauzând discontinuitatea teritorială a statului prin izolarea de corpul ţării a 3 exclave teritoriale: Abdiv, Baibol şi Pescăria. Aceste 3 exclave teritoriale sunt situate la doar 1800 de metri de Limanul Nistrului (Marea Neagră).

Partidul Popular Creştin Democrat a considerat încă din perioada de negociere a Tratatului de frontieră cu Ucraina că acesta trebuie să aibă un singur obiect: frontiera comună dintre Republica Moldova şi Ucraina. Alte chestiuni, cum ar fi transmiterea de proprietăţi de către un stat către celălalt, aspecte de suveranitate sau de jurisdicţie a unei părţi în interiorul frontierelor celeilalte părţi, nu puteau şi nu trebuiau să facă obiectul Tratatului de frontieră. PPCD este singurul partid politic care nu doar a votat împotriva ratificării Tratatului de frontieră cu Ucraina şi a Protocolului său adiţional, dar a şi sesizat, prin grupul său parlamentar, Curtea Constituţională asupra caracterului anticonstituţional al unor prevederi ale acestor două documente, a chemat Ministerul Afacerilor Externe în instanţa de contencios administrativ pentru accesul deputaţilor la hărţile-crochiu anexă la Tratat şi desecretizarea acestora, a sensibilizat opinia publică naţională asupra subiectului, a organizat acţiuni de masă, pichetări şi proteste stradale împotriva înstrăinării teritoriului naţional pe segmentul satului Palanca.

PPCD a militat întotdeauna pentru extinderea şi aprofundarea relaţiilor de prietenie şi cooperare cu Ucraina. Pentru Republica Moldova Ucraina este un partener strategic de o importanţă politică şi economică majoră. PPCD a dezvoltat în mod consecvent relaţii strânse cu forţe politice din Ucraina şi a fost alături de democraţii de la Kiev în momente cruciale pentru ţara vecină. Lupta comună pentru independenţă, democraţie şi viitor european a sudat relaţii durabile între PPCD şi colegii ucraineni.

PPCD consideră că relaţiile Republicii Moldova de bună vecinătate şi cooperare cu Ucraina, ca unul dintre partenerii-cheie ai ţării noastre, trebuie să se sprijine pe respectarea reciprocă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii celeilalte părţi. Acest tip de relaţii exclude orice fel de concesii teritoriale.

PPCD constată că guvernul condus de către Vladimir Filat şi-a depăşit mandatul, consimţind la scoaterea efectivă a unei părţi a teritoriului naţional de sub jurisdicţia Republicii Moldova şi transmiterea acestuia sub jurisdicţia exclusivă şi suverană a Ucrainei. În felul acesta, guvernul Filat s-a substituit voinţei întregului popor, a devenit un continuator al ilegalităţilor comise de regimurile anterioare şi se face vinovat de crimă împotriva poporului şi a statului. PPCD consideră că demnitarii care se fac vinovaţi de asemenea crime grave trebuie nu doar supuşi oprobriului public, dar şi traşi la răspundere după toată asprimea legii.

PPCD se va opune în continuare, pe toate căile legale, acestor crime împotriva statului şi a poporului şi va insista asupra restabilirii jurisdicţiei Republicii Moldova asupra întregului său teritoriu naţional, indiferent de titularii drepturilor de proprietate funciară sau imobiliară din interiorul frontierelor noastre de stat.

Chişinău, 21 februarie 2010

PPCD salută iniţiativele democratice, pozitive şi necesare ale puterii, dar contestă orice derapaj de la interesele naţionale şi normele democratice

Rezoluţia Congresului XII al PPCD cu privire la situaţia politică de moment

Cele două campanii electorale pentru alegerile parlamentare din anul 2009 au arătat în mod izbitor impactul fără precedent al resurselor financiare enorme, de provenienţă dubioasă, mobilizate de piaţa politică şi mediatică din Republica Moldova.

Utilizarea tehnologiilor electorale murdare, manipularea opiniei publice prin procedee de război psihologic, cumpărarea directă a voturilor, în special, în zona rurală, precum şi, mai ales, provocarea din 7 aprilie, soldată cu distrugerea edificiilor Parlamentului şi a Preşedinţiei, au condus în definitiv la schimbarea puterii în Republica Moldova.

Rezultatul electoral final a fost determinat într-o măsură substanţială şi de insistenţa liderilor fostului partid de guvernământ de a menţine titulatura perimată de partid comunist, care a creat un deficit de imagine al acestei formaţiuni şi le-a oferit un plus de imagine formaţiunilor care s-au declarat într-o opoziţie ireconciliabilă, afişând un anticomunism de paradă. Spre regretul nostru, ca urmare a alegerilor, cele două tabere politice din Parlament nu au putut depăşi animozităţile reciproce, depăşire care ar fi permis identificarea unui minim consens, necesar pentru alegerea şefului statului. O asemenea situaţie a extins criza politică şi afectează în mod direct economia naţională, inclusiv prin reţinerea de care dau dovadă potenţialii investitori străini pentru plasarea capitalurilor lor în ţara noastră.

Accederea la putere a celor patru partide din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană a trezit simpatia unor parteneri occidentali ai ţării, care se manifestă printr-un sprijin politic şi financiar substanţial. Însă pentru a justifica încrederea partenerilor externi, ca şi aşteptările cetăţenilor ţării, actuala guvernare urmează să demonstreze eficienţă în promovarea fermă a reformelor politice, economice şi sociale, astfel încât să fie depăşite cât mai curând posibil toate restanţele la capitolul ajustarea legislaţiei, a instituţiilor publice şi a practicilor de exercitare a puterii la standardele europene.

Măsurile de ordin economic, cu componentele administrativă, fiscală, bugetară, vamală, care presupun şi debirocratizarea relaţiilor funcţionarilor cu companiile private, dar şi eficientizarea justiţiei care să plaseze statul şi oamenii de afaceri în condiţii de egalitate în faţa legii, sunt cele câteva acţiuni care urmează a fi realizate neîntârziat. Alături de acestea se impune stimularea întreprinzătorilor, reorganizarea sistemului bancar pentru a se oferi credite cu dobânzi accesibile, crearea unui climat de afaceri competitiv şi atractiv pentru businessmenii autohtoni şi străini. Depăşirea crizei economice şi combaterea sărăciei, ca şi atingerea unui nivel de dezvoltare comparabil cu cel al ţărilor europene depind în mod direct de voinţa politică şi de competenţa guvernanţilor.

PPCD consideră corect să salute toate iniţiativele democratice, pozitive şi necesare ale actualei puteri şi, în acelaşi timp, să conteste şi să critice orice acţiuni ale puterii care deraiază de la interesele naţionale, de la normele democratice şi opţiunea strategică de integrare europeană a ţării.

Chişinău, 21 februarie 2010

Creştin-democraţii şi-au ţinut Congresul la Chişinău

Duminică, 21 februarie 2010, în Sala mare a Centrului de Cultură şi Artă „Ginta Latină” din Chişinău, şi-a ţinut lucrările cel de-al XII-lea Congres al Partidului Popular Creştin Democrat. La congres au participat 727 de delegaţi. La Congresul PPCD au participat, de asemenea, reprezentanţi ai mai multor partide creştin-democrate şi populare din Europa, ai unui şir de instituţii partenere, ai corpului diplomatic străin acreditat la Chişinău, ai societăţii civile şi ai instituţiilor de presă din Republica Moldova.

Oaspeţii de peste hotare care au luat cuvântul în faţa Congresului, arătându-şi solidaritatea cu Partidul Popular Creştin Democrat, au fost: Dr. Norbert Neuhaus, consultant al Fundaţiei Robert Schuman şi expert în politica europeană al Partidului Popular European pentru România şi Republica Moldova, Volodimir Stretovici, preşedinte al Uniunii Creştin Democrate din Ucraina, deputat în Rada Supremă de la Kiev, Ovidiu Silviu Dobronăuţeanu, din partea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) din România, Iuri Reşetnikov, reprezentantul Asociaţiei Creştin Democraţilor din Europa de Răsărit, Marilies Flemming, vicepreşedinte al Uniunii Seniorilor Europeni din cadrul Partidului Popular European, ex-ministru Federal al Republicii Austria, membru al Partidului Popular din Austria, Mario la Sala, consilier pentru relaţii externe al PPCD, Iuri Mindiuk, secretar internaţional al Partidului „Naşa Ucraina”. De asemenea, au rostit mesaje de salut în faţa Congresului domnul Steve Rader, director al Institutului Republican Internaţional la Chişinău, şi doamna Natalia Corobcă-Ianusevici, reprezentant al Fundaţiei germane Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Pe adresa Congresului PPCD au sosit, de asemenea, mesaje de susţinere din partea a 42 de partide creştin-democrate şi a unor personalităţi politice marcante din Europa, printre care: Joseph Daul, preşedinte al Grupului Partidului Popular European şi al Democraţilor Europeni din Parlamentul European, Andrius Kubilius, prim-ministru al Lituaniei şi preşedinte al Partidului Creştin Democrat „Uniunea Patriei”, Boris Tarasiuk, preşedinte al Frontului Popular „RUH” din Ucraina, deputat, ex-ministru de Externe al Ucrainei, Doris Pack, membru al Uniunii Creştin Democrate din Germania, preşedinte al Organizaţiei de Femei a Partidului Popular European, europarlamentar, Dr. Bernhard Worms, preşedinte al Uniunii Seniorilor Europeni a PPE, Martin Kamp, secretar general al grupului parlamentar al PPE în Parlamentul European, Dr. Susane Luther, secretar Internaţional al Uniunii Social Creştine din Germania, Francisco Aselvelgo de Silva, preşedinte al Partidului Social Democrat din Portugalia, Josep A. Duran i Leida, preşedinte al Uniunii Democratice a Cataloniei, Spania, Paolo Portas, preşedinte al Centrului Democrat Social – Partidul Popular din Portugalia, Zsolt Semjen, preşedinte al Partidului Creştin Democrat din Ungaria, Zurab Melikishvili, secretar general al Mişcării Naţionale Unite din Georgia.

Preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a prezentat Congresului un raport de activitate, punând accent pe strategia şi poziţionarea PPCD după alegerile parlamentare din 2009.

În dezbaterile pe marginea Raportului preşedintelui au participat: Ion Moraru, fost deţinut politic, membru fondator al PPCD, Ghenadie Vaculovschi, preşedinte al filialei Chişinău, Valeriu Berilă, preşedinte al raionului Ştefan Vodă, Alexandru Corduneanu, consilier municipal Chişinău, Igor Ciuru, preşedinte al filialei Bălţi, Vlad Cubreacov,vicepreşedinte PPCD, Andrei Ţurcanu, preşedinte al filialei Donduşeni, Violeta Petre, preşedinte al filialei Ungheni, Victor Gurău, analist politic, Sergiu Rabei, economist, Alexei Capbătut, preşedinte al filialei Anenii Noi, Ştefan Secăreanu, vicepreşedinte PPCD, Radu Buşilă, preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi, Igor Ţurcanu, preşedinte al filialei Hânceşti.

Congresul l-a reales pe domnul Iurie Roşca în funcţia de preşedinte al PPCD. De asemenea, Congresul a ales opt vicepreşedinţi ai formaţiunii: Ştefan Secăreanu, Vlad Cubreacov, Igor Ţurcanu, Ghenadie Vaculovschi, Andrei Ţurcanu, Alexei Capbătut, Igor Ciuru şi Victor Ciobanu. În funcţia de secretar general al PPCD Congresul l-a ales pe domnul Dinu Ţurcanu. Noua componenţă a Consiliului Naţional ales de Congres cuprinde 123 de membri, reprezentând toate filialele teritoriale şi organizaţiile autonome ale PPCD.

Congresul XII al PPCD a adoptat următoarele documente: Rezoluţia cu privire la situaţia politică de moment, Rezoluţia cu privire la necesitatea aprofundării reformelor politice şi instituţionale, Rezoluţia cu privire la cazul Palanca, Rezoluţia cu privire la lustraţie, Rezoluţia cu privire la combaterea corupţiei, Rezoluţia cu privire la tineret, Rezoluţia „Economia socială de piaţă – calea optimă de depăşire a crizei social-economice actuale”.

Biroul de presă al PPCD