Arhiva

Posts Tagged ‘Basarabia’

Încă o dată despre Băsescu și votul din 4 aprilie 2005

Octombrie 23, 2017 Lasă un comentariu

 

După ce am îndrăznit a exprima niște atitudini mai critice pe marginea incursiunilor politice în stânga Prutului ale fostului președinte român, Traian Băsescu, săgeți otrăvite din toate direcțiile s-au îndreptat asupra mea.

Unele vin de peste Prut, mai ales din partea unor frați de-ai noștri care au crezut și mai cred orbește în mitul politic Băsescu, altele, cele mai multe, vin de aici de la noi din Basarabia, mai ales din partea celor care m-au înfierat, pe mine și pe foștii mei colegi din PPCD, după ce, la 4 aprilie 2005, deputați fiind, am fost puși în situația de a-l vota pe Voronin președinte.

Săgețile îmi sunt aruncate pe Fb, la telefon, în stradă, dar și la postul de radio Vocea Basarabiei, acolo unde moderez, în fiecare seară, de luni până vineri, emisiunea Forum.

Am observat că cei mai înverșunați se dovedesc a fi indivizii cărora nu le vine a crede când le explic că anume Băsescu a fost cel care ne-a determinat, pe mine și pe colegii mei, să ridicăm mâna pentru Voronin la 4 aprilie 2005.

„Nu-i adevărat! Nu putea Băsescu să facă așa ceva!”, îmi răspund răutăcios aceștia.

„Ia să-mi spui cum te-a convins Băsescu? Te-a șantajat?”, mai adaugă ironic unii puși să adauge.

Ba este adevărat:

Președintele de atunci (2005) al României, Traian Băsescu, a fost cel care a insistat ca noi, deputații creștin-democrați, să-l votăm pe Voronin președinte, deși grupul nostru parlamentar luase decizia să nu voteze. Să-l votăm și să intrăm la guvernare alături de Voronin!

Băsescu și-a trimis atunci consilierii la Chișinău, consilieri care au stat aici zile întregi să ne explice și să ne convingă cât de importantă este pentru R. Moldova și România alegerea la acel moment a lui Voronin în fotoliul de președinte la Chișinău.

La una din acele întâlniri de „convingere”, consilierul domnului președinte Băsescu a fost însoțit de directorul postului de televiziune PRO tv Chișinău.

În dimineața zilei de 4 aprilie 2005, cu câteva ore înainte de vot, am fost martorul unei convorbiri telefonice între Roșca și Băsescu prin care eram rugați să votăm „de dragul României”.

Întâlniri de acest fel am avut atunci și cu Vladimir Socor, însoțit de un fost congresman american.

Precizez că unul dintre consilierii lui Băsescu cu care Roșca, liderul cu „doi plămâni diferiți” al PPCD care a trădat organizația, dovedindu-se a fi agent al serviciilor secrete ale Rusiei, ținea legătura permanentă era chiar Andrei Pleșu, responsabil, din câte bine îmi amintesc, pentru relațiile externe în cadrul Președinției de la Cotroceni.

Pe parcursul ultimilor ani, am scris cu lux de amănunte despre circumstanțele în care a avut loc votul din 4 aprilie 2005 și nu aș dori să revin asupra lor.

Indiferent de intențiile sfetnicilor și „binevoitorilor” PPCD-ului de atunci care au insistat să-l votăm pe liderul comunist la funcția de șef de stat, consider că scenariul cu votul nostru, al creștin-democraților, pentru Voronin a fost una din capcanele fatale întinse singurei, în acel moment, entități politice de respirație românească din Basarabia cu reprezentare parlamentară și cu grad de popularitate în continuă creștere după exemplarele acțiuni de protest anticomunist din 2002 și 2003.

Urmările au fost dezastruoase:

Ne-ați stigmatizat!
Ne-ați pus la zid pentru votul din 4 aprilie 2005!

După ce mi s-a terminat mandatul de deputat în 2009, ani buni la rând am fost pus în situația de a nu-mi putea găsi un loc de muncă: am rămas a fi considerați „oamenii lui Voronin”!

Pe o parte și pe alta a Prutului.

Întrebarea care se impune în această clipă este asta:

De ce mă înfierați acum, când vă spun cine m-a pus să votez la 4 aprilie 2005?

 

23 octombrie 2017

Anunțuri

Cine stă „să aprindă flacăra unionismului” în Basarabia

Octombrie 9, 2017 Lasă un comentariu

Băsescu spune că obiectivul lui este ca PUN, „la fel ca și PMP în România, să aprindă flacăra unionismului în R. Moldova”.

Ar fi de înțeles că până la el, la Băsescu, „flacăra unionismului” a fost stinsă-n Basarabia.

Acum, când Băsescu stă deasupra noastră, a basarabenilor, cu sârnicul între degete gata să ne „aprindă flacăra unionismului”, mă întreb:

Dumitru Matcovschi, în 1989, pentru ce a fost călcat de roțile KGB-ului?

Pentru că în inima lui ardea „flacăra unionismului”!

Dumitru Moldovanu, în 1990, pentru ce a fost înjunghiat în plină stradă a Chișinăului?

Pentru că în inima lui ardea „flacără unionismului”!

În 1992, basarabenii luptători la Nistru pentru ce au fost împușcați, au fost arși de vii de ocupantul rus?

Pentru că în inimile lor ardea „flacăra unionismului”!

Grigore Vârtosu, frontistul luminos la chip, cu palmele-i bătătorite de grijile pământului și ale celor patru copii cărora le-a dat viață, cel care, în 1988, cu Tricolorul în mâini, în fiecare duminică făcea drumul de la Cârnățeni, Căușeni, până la Chișinău pentru a susține Mișcarea de Eliberare Națională a Basarabenilor ce-și lua avântul, pentru ce a fost împușcat din spate de luneta KGB-ului în marginea Tighinei în 1992?

Pentru că avea inima de român, de la Tighina, în care ardea „flacăra unionismului”!

Ion și Doina Aldea-Teodorovici, pentru ce au fost uciși?

Pentru că muzica, cântecul lor au fost și sunt o adevărată „flacără a unionismului”!

Dar primarul Chișinăului, Nicolae Costin, pentru ce a fost iradiat de KGB?

Dar Gheorghe Ghimpu, pentru ce a fost asasinat de KGB?

Dar colegul nostru frontist, Valentin Ciobanu, pentru ce a fost lovit mortal cu ranga-n cap în toamna anului 1998?

Dar primarul frontist Andrei Buzu de la Drăsliceni, Criuleni, pentru ce a fost aruncat de viu în fântână la 4 august 2007?

Dar primarul liberal Mihai Lari de la Sângera, Chișinău, vechi frontist, pentru ce a fost împușcat în cap, mortal, în vara lui 2017?

Dar grupul Ilașcu?..

Dar zecile de mii de copii din Transnistria și profesorii lor care apără limba română în fața separatiștilor lui Putin?..

Dar părinții, buneii noștri, ai basarabenilor, pentru ce au fost duși, cu sutele de mii, să moară în Siberia în 1941, 1944, 1949, 1952?

Pentru ce au fost lăsați să moară, cu sutele de mii, de foame, în 1946-47?

Dar luptătorii din Rezistența Anticomunistă din Basarabia, pentru ce-au fost exterminați de regimul ocupant?

Pentru că în inimile lor ardea FLACĂRA ROMÂNISMULUI!

Domnul Băsescu ar face bine să facă un singur lucru:

Să pună osul la menținerea acestei FLĂCĂRI A ROMÂNISMULUI BASARABEAN, flacără aprinsă de veacuri de moșii și strămoșii noștri și care nu a fost stinsă de nicio ciubotă ocupantă.

Provocator de tot este să „aprinzi” o flacără care arde de veacuri…

 

7 octombrie 2017

Sorry! Acum steagul României nu e la voi!

Octombrie 9, 2017 Lasă un comentariu

Prietenul nostru Iulian Chifu scrie pe marginea comentariului meu la editorialul său de ieri despre vizita la Chișinău a liderului PNL din România, Ludovic Orban, și despre „mesajele” și „formulele de poziționare” pentru opoziția de dincoace de Prut transmise de acesta:

„…Între unioniștii puri și duri ai rușilor și cei ai puterii, singura structură cu steagul României este BUN. În rest, aici vorbeam despre comportamentul lui Orban și modul de raportare la PLDM ca vechi partener. Despre Traian Băsescu și relația sa cu Dorin Chirtoacă, lucrurile sunt de decontat la acel nivel. Cu Mihai Ghimpu lucrurile sunt rupte demult, după știința mea. Fiecare doarme cum și-a așternut. În rest, unioniștii români fac ce cred ei de cuviință, oriunde ar fi… Cât despre PL, unii sunt mai puțin unioniști dintre membri și simpatizanți și se duc în grupuscule la integraționiștii europeni, alții sunt parte a BUN și susțin acea componentă, iar ultimii pot să rămână în continuare în trena PL, PNL sau a oricărui alt partid mai cu ambiții unioniste prin RM. Însă acum steagul României e la BUN. Sorry!”

Dragă Iulian, eu cred că steagul României este în inima fiecărui român basarabean.

Ar fi bine să nu mai dezbinați aceste inimi.

Să nu-i mai împărțiți pe românii basarabeni în BUNi și răi.

O formulă de unitate a segmentului românesc din Basarabia nu se construiește pe supărări, pe răzbunări sau rupturi.

Mama noastră România, cu atât mai mult președinții ei de după 1989, nu au dreptul să se supere ori să se răzbune pe niciunul dintre noi, românii basarabeni, cât de disgrațioși și ingrați ar părea că suntem.

Așa cum se răzbună acum Traian Băsescu, care, din câte înțelegem, a „rupt demult lucrurile” cu Dorin Chirtoacă și Mihai Ghimpu. (Intuiesc că și referendumul anti-Chirtoacă a fost coordonat cu fostul președinte și cu BUNii săi prieteni de la Chișinău. Cu atât mai mult cu cât, aflăm din surse „nobile”, acesta ar fi avut, în ultimii ani, mai multe vizite scurte și secrete la „Nobilul” lui Plahotniuc).

Așa cum s-a răzbunat același fost președinte Traian Băsescu pe noi, cei din PPCD, în 2005, când ne-a ordonat să-l votăm pe Voronin președinte.

Ce să-i faci? „Dormim după cum ne-am așternut”, cum spui tu, Iulian, dar și una dintre „prietenele” cu cont fals pe Fb care mă amenința astfel, acum câteva luni, când își dădu seama că nu reușise să mă determine prin comentariile-i rectilinii și dubios de insistente să-i laud pe Șalaru și Guțu după ce au dezbinat PL-ul.

Cu toate acestea, îl așteptăm pe președintele Băsescu, dacă e cu „steagul României” și nu se răzbună pe noi, românii basarabeni „puri și duri”, să vină să-și pună osul la acțiunile de boicotare a referendumului anti-Chirtoacă pus la cale de Dodon și Plahotniuc.
Doamne ajută!

28 septembrie 2017

Iulian Chifu și „steagul identitar românesc” din Basarabia

Octombrie 9, 2017 Lasă un comentariu

Citesc un comentariu al prietenului nostru de la București, Iulian Chifu, ubicuu și prolific, cum îl știm, pe marginea recentei vizite la Chișinău a liderului PNL din România, Ludovic Orban, din care aflu că „platforma de statut reală a PNL în Republica Moldova este constituită din PLDM”.

Carismaticul lider opozant de peste Prut, am înțeles, a fost în Basarabia să transmită niște „mesaje PPE” și „poziționările de perspectivă”, sugerând o „formulă de aglutinare a opoziției” în baza „triunghiului PAS-PPDA-PLDM”, chiar dacă unii au uitat să „pronunțe numele partidului lui Filat”.

„Nu contează ratingul PLDM de astăzi ci contează solidaritatea, continuitatea și memoria instituțională”, arată Chifu, subliniind că „pe linia PLDM s-a construit miezul pentru o posibilă platformă pentru curentul susținător al integrării europene, unioniștii puri și duri rămânând apanajul noului partid al lui Anatol Șalaru, cu steagul identitar românesc reprezentat de fostul președinte Traian Băsescu”.

Am înțeles că din formula de opoziție aglutinată indicată lipsește PL-ul, stigmatizat de Chifu drept „grup minuscul”, aceasta, formula, putând a reuni „pe viitor” doar „structuri ale PL”.

Mă întreb și eu de ce să nu includem în „opoziția aglutinată” și PL-ul, și PNL-ul de aici de la noi, din stânga Prutului?

Cu atât mai mult cu cât „nu contează ratingul de astăzi” al unei formațiuni, „ci contează solidaritatea, continuitatea și memoria instituțională”!

Altfel vom înțelege că eliminarea PL-ului de pe scena politică din Basarabia, inclusiv ofensiva asupra primăriei Chișinău din ultimele luni de zile, se înscrie într-o altă „formulă de poziționare” sugerată tot de la București?

Mai ales dacă, după cum ni se spune, „unioniștii puri și duri” rămân a fi „apanajul noului partid al lui Anatol Șalaru”, care are și „steag identitar românesc”.

Pe noi, pe ceilalți, „unioniști puri și duri”, mulți și proști (înțeleg, fără „steag identitar românesc”), care nu suntem „apanajul lui Șalaru”, în ce „formulă de poziționare” ne includeți?

 

27 septembrie 2017

Asistentul din umbră al guvernărilor antiromânești de la Chișinău

Septembrie 2, 2017 Lasă un comentariu

Văd că insistă să revină în scenă „un provocator sublim”, dar mai vechi, cu stagiu, Andrei Țurcanu, Laureat al regimului Plahotniuc de vreun an și ceva.

Acesta leagă Reunirea celor două maluri de Prut de niște „îngropați de vii” din mintea lui de asistent din umbră și ticluitor de texte pentru toate guvernările antiromânești de la Chișinău de la 1991 încoace…

Se vede că nu-l mai țin nervii! Nici „plasciurile” negre din piele, ca ale agentului Roșca, nu-i mai sunt în stare a-i ține nervii!

Odată cu acesta, își arată pliscurile o șleahtă întreagă de „luciani”, unul dintre ei – de pe la Iași…

De fapt, vine timpul când nația asta, românească, va trebui să-și cunoască provocatorii de pe ambele maluri ale Prutului, mai ales pe cei de după destrămarea „imperiului răului”: noi, basarabenii, începând cu cei care-au dat foc sediului Ministerului de Interne în toamna lui 1989 pentru a compromite Mișcarea Românească din stânga Prutului, iar frații noștri de peste Prut – cu „teroriștii”, turiști sovietici, care-au tras și au ucis atâta lume, tot în 1989… „Teroriști” care treceau Prutul atunci cu concursul direct al KGB-ului de la Chișinău.

Aceiași „provocatori”, unii „sublimi” de tot, au lucrat „cu mănuși” și la 7 aprilie 2009, acțiune murdară, antiromânească, în urma căreia puterea a fost trecută din mâinile „bătrânului” Voronin în cele ale grupărilor oligarho-securiste de astăzi, care au demiliardizat Basarabia ca s-o țină captivă până azi…

22 august 2017

Cahuleanul Andrei Ciurunga, marele poet al închisorilor comuniste

Aprilie 24, 2017 Lasă un comentariu

 

 

 

Andrei Ciurunga, marele poet al închisorilor comuniste, despre Basarabia noastră: ŢARA MEA DE DINCOLO DE ŢARĂ. „De-am strigat apoi că eşti a noastră/ tânără, întreagă şi pe veci,/ m-au închis între pereţii reci/ şi mi-au pus zăbrele la fereastră”. „Dar pândesc la drum o primăvară…” (Florin Palas)

Ţara mea de dincolo de ţară
cu privirea umedă de jind,
te-am purtat în mine pribegind
ca pe-o flacără ce arde pe comoară.

Încă din pruncia mea de aur
m-am simţit cu tine cununat,
dar te-a vrut al ei – şi te-a furat
nesătula poftă de balaur.

De-am strigat apoi că eşti a noastră
tânără, întreagă şi pe veci,
m-au închis între pereţii reci
şi mi-au pus zăbrele la fereastră.

Azvârlit în temniţa duşmană
gem adânc, însângerat sub fier,
şi pun atunci câte-un crâmpei de cer
din seninul tău – bandaj pe rană.

Foamea când îmi cască noi abise,
vine câte-un pui de cozonac
ce-a crescut, ca mine, pe Bugeac,
trupul să mi-l sature prin vise.

Ţara mea de dincolo de ape,
dacă şovăi în credinţa mea,
simt cum îmi trimiţi, vânjoşi, să-mi stea
toţi stegarii din Orhei pe-aproape.

Când îmi dau târcoale bezne grele,
lilieci când se izbesc de grinzi,
numai tu prin noapte îmi aprinzi
policandrul Nistrului cu stele.

Zgribulit, în hainele vărgate,
astăzi vântul iernii îl ascult.
Hora noastră a murit demult,
frigul muşcă tălpile-ngheţate.

Dar pândesc la drum o primăvară
să întindem iar din prag în prag
hora mare sub acelaşi steag,
ţara mea de dincolo de ţară…

 

DANIIL SIHASTRUL

Ajuns în vale, pe un râu în spume,
aşa cum scris-a pana de poet,
bătrânul Ştefan glăsui încet
către sihastrul ce-a fugit de lume:

– Când am simţit pe-al ţării trup nepace,
m-am răsucit la Putna în mormânt
şi-am răsturnat cinci veacuri de pământ
de pe pieptarul meu, să vin încoace.

Au mă sminteşte ochiul ce se bate
sau nu-mi ajută mintea să dezleg?
Hotarul drept vi l-am lăsat întreg
şi aflu-acum Moldova jumătate.

Vândut-aţi oare hoardelor de-afară,
în târgul vremii, una din moşii?
Eu nu cunosc pe lume avuţii
să-mi poată preţui un colţ de ţară.

Sau nu cumva pe platoşe oţelul
a ruginit prin sutele de ani,
de-au spart zăgazul vechii mei duşmani
şi-au slobozit din suliţe măcelul?

De ce nu bate ceasul de vecernii
în pieptul Putnei – clopot necuprins?
Au taci şi tu, bătrâne? Sau ţi-au stins
făclia vieţii viscolele iernii?

Târziu abia, în noaptea de cărbune,
cu ochii grei de-atâta nepătruns,
s-a îndurat sihastrul cu răspuns:
– Măria Ta, eram în rugăciune.

Ci nu păstra în inimă sminteală,
că nu plăieşii şi-au ieşit din minţi
precupeţind Moldova pe arginţi,
cum le-ai adus în cuget bănuială.

Ei zac în lanţuri, lângă hăul mării,
şi trag în juguri puse de călăi.
Bicele însă nu le ţin ai tăi
şi mâna ce izbeşte nu-i a ţării.

Potop cumplit de neamuri fără cruce
se năpusteşte-acum spre crucea ta,
dar în zadar se-ncrâncenă sub ea
că prea e sus – şi nu pot s-o apuce.

Măria Ta, înseninează-ţi faţa:
arcaşii n-au uitat să dea la semn,
ci doar aşteaptă marele îndemn
să rupă lanţul şi să ia sâneaţa.

Atunci vor arde ţestele duşmane
cu vâlvătăi de sânge şi de fum
şi nu va fi zăgaz pe niciun drum
să ne oprească iureşul, Ştefane!

Şi-ţi vom zidi biserică frumoasă
sub nesfârşitul cerului safir,
să intre neamul tot sub patrafir
ca să-l primeşti cuminecat acasă.

Preluare de pe Facebook

Pact pentru Basarabia

Ianuarie 18, 2017 Lasă un comentariu

Pentru a nu admite o viitoare majoritate parlamentară pro Kremlin, pe care i-a promis-o Dodon lui Putin, va fi nevoie de cel puțin un Pact al tuturor forțelor proeuropene: al celor de la guvernare și al celor din opoziție.

Interesul suprem al basarabenilor acum este neadmiterea federalizării statului și legalizării przenței militare ruse pe teritoriul național al Republicii Moldova.

În acest scop s-ar impune inițierea unui dialog între partidele proeuropene de la guvernare și cele din opoziție.

Un Dodon președinte care lucrează exclusiv în interesul Rusie trebuie învins la viitoarele alegeri prin votul comun al tuturor proeuropenilor.

Să nu ne jucăm cu focul!

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , , , ,