Arhiva

Posts Tagged ‘Biserica Ortodoxă Română’

Amenințarea lui Ilașcu!

noiembrie 12, 2019 Lasă un comentariu
Iată că Ilie Ilașcu mă amenință, în chip securistic, după ce, aseară, am îndrăznit a-i răspunde la ofensa adusă.
 
„Odata ce nu teai cumintit, cum team rugat sa o faci, te voi face sa suferi, o meriti din plin…In primul rand iti voi inchide robinetul de a mai veni in Romania,- dumitale si apropiatilor tai…Nu se poate, ca unuia care are pasaport romanesc sa traga sforile FSB rusesc in campania electorala din Romania…”, scrie el într-un comentariu pe Fb.
 
Văd că ți-ai menținut ticurile de ofițer KGB, dacă ameninți, Ilie!
 
Când ai stat tu de vorbă cu mine ca să mă rogi „să mă cumintesc”?
 
Nici n-ai catadicsit barem a te întâlni, a sta de vorbă, după atâția ani de când ai ieșit din pușcărie, cu mine și cu ceilalți colegi de la Front, care am avut grijă ani la rând, cu prețul nopților nedormite, să-ți cerem eliberarea, a ta și a celorlați colegi ai noștri închiși de separatiștii de la Tiraspol, să-ți culegem și redactăm scrisorile, să-ți scoatem cărți, într-un cuvânt, să facem erou din tine!
 
Din contră, te-ai ascuns de noi!
 
Mai mult decât atât!
 
Fiind deputat din partea României în Adunarea Parlamentară la Strasbourg, ai evitat să votezi demersurile PPCD-ului, expuse acolo de Vlad Cubreacov, de apărare a drepturilor românilor noștri din Serbia și din alte zone ale lumii.
 
Ai refuzat demonstrativ să susții cauza noastră!
 
Deții cumva vreo funcție de demnitate publică în statul român încât să-ți permiți, în chip abuziv, a interzice unui basarabean să „vină în România”?
 
Ce funcții secrete ai tu încât îți permiți a amenința românii cu „închiderea robinetelor”?
 
Cine te-a pus la cale să-mi arăți din deget și din pumni pentru simplul motiv că am expus un punct de vedere critic la adresa unui candidat în alegerile prezidențiale, fie el și Iohannis?
 
Nu am dreptul să exprim un punct de vedere diferit de al celor care îl promovează pe actualul președinte al României?
 
Nu am dreptul să mă revolt că el a insultat Biserica Ortodoxă Română și pe cei patru milioane de români care au susținut Referendumul Familiei?
 
Nu am dreptul să nu-l votez?
 
Nu am dreptul să explic că în turul II sunt pus in situația de a alege între a vota cu Dăncilă și a nu ieși la vot?!
 
Din cauza asta te-ai găsit tu să-mi insinuezi că „trag sforile FSB-ului”?
 
Dar ce-ai fi făcut dacă chiar aș fi fost, din întâmplare, membru al PSD-ului sau al unui alt partid (care nu-l susține pe Iohannis), așa cum tu ai fost membru și deputat sau senator la România Mare?
 
M-ai fi linșat?
 
Ca basarabean, nu mă interesează partidele din care provin președinții României!
 
Mă interesează ca aceștia să apere suferințele profunde ale românilor, inclusiv ale noastre, ale basarabenilor!
 
Din păcate, Iohannis este străin de aceste suferințe!
 
Asta este părerea mea! Așa simt eu lucrurile!
 
Prin Iohannis, toată România este invadată fatal de stânga neomarxistă și antiromânească!
 
Asta am spus-o deschis, așa cum pot eu s-o spun!
 
Doar unul care „trage sforile FSB-ului” poate să-mi arate pumnii, mie și apropiaților mei, așa cum o faci tu mai sus, pentru simplul motiv că nu-l susțin pe unul ca Iohannis!
 
Acum, nu-mi rămâne decât să sesizez organele abilitate ale statului român pentru a ne proteja, pe mine și pe apropiații mei, în cazul în care îndrăznim a trece Prutul, după amenințările, în stil KGB-ist, proferate de tine!

Și în turul II: Numai nu Iohannis!

noiembrie 11, 2019 Un comentariu
Pentru mine, basarabeanul, și pentru turul II al alegerilor din România rămâne în vigoare îndemnul „Numai nu Iohannis!”!
 
Pentru că Klaus Iohannis a demonstrat, cu vârf și îndesat, în cei cinci ani cât a stat la Cotroceni, după ce, în 2014, am votat și eu cu el, că nu are nicio treabă cu problemele și suferințele basarabenilor și ale tuturor românilor din teritoriile românești înstrăinate!
 
Și pentru că Klaus Iohannis a ofensat, în modul cel mai brutal posibil, Biserica Ortodoxă Română, pentru inițierea, promovarea și susținerea exemplară a Referendumului Familiei de acum mai bine un an, și i-a insultat, cu aceeași ură în sufletul lui, pe cele aproape patru milioane de români care au ieșit la Referendum și care au sprijinit prin votul lor familia tradițională formată din soț și soție, numindu-i „fanatici religioși”!
 
Prin atacul mârșav asupra Bisericii Ortodoxe Române și enoriașilor ei, Președintele Iohannis și-a bătut joc și de noi, credincioșii Mitropoliei Basarabiei, singura instituție românească reactivată, prin grija, răbdarea și efortul exemplar și îndelungat al Prea Fericitului Patriarh Teoctist și al echipei noastre de la Frontul Popular din Moldova (aceasta fiind una din principalele revendicări ale Mișcării Românești din stânga Prutului de până și după dispariția imperiului sovietic), după ocuparea Basarabiei de la 1944 de către trupele bolșevice ale Moscovei!
 
Iată de ce, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, eu, aici la Chișinău, sunt pus în situația să aleg între a vota cu cel de-al doilea candidat, Viorica Dăncilă (mai puțin mă interesează partidul pe care aceasta îl reprezintă) și a nu ieși la vot!
 
Dar ieșirea la vot, în asemenea circumstanțe, se constituie într-o acțiune românească de mobilizare și consolidare a segmentului unionist din stânga Prutului!

Sunt un român fără președinte!

octombrie 10, 2019 Lasă un comentariu
Sunt român din Republica Moldova, „cel de-al doilea stat românesc”, cum s-ar spune.
Am două cetățenii: cea din stânga Prutului, adică „moldovenească”, și cea din dreapta Prutului, adică „românească”.
Dar sunt cel mai scârbit „cetățean moldovean” și cel mai scârbit „cetățean român”: am doi președinți și nici unul nu-i al meu, adică nu mă reprezintă!
Cel de la Chișinău, Igor Dodon, este antiromân, îi urăște pe români, adică își urăște propria nație!
E vânzător de neam!
El se-nchină doar în fața rușilor și a găgăujilor și a oricărui alt străin!
Și se-nchină, bineînțeles, banilor, este un hoț ordinar!
Cel de-al doilea președinte, de la București, Klaus Iohannis, deși l-am votat în toamna lui 2014, de asemenea nu mă reprezintă, este străin de durerile neamului meu și de durerile noastre, ale basarabenilor.
Dar cel mai tare mă doare insulta adusă mie de Președintele României acum un an de zile când m-a făcut „fanatic religios” pentru că am ieșit, împreună cu aproape patru milioane de români, la Referendumul Familiei și am votat pentru căsătoria dintre un bărbat și o femeie!
Și mai mult mă doare faptul că Președintele României a insultat, prin acest gest, Biserica Ortodoxă Română, Biserica părinților și strămoșilor mei, Biserica Neamului Românesc!
A procedat ca cel mai mare dușman al românilor, pentru că noi, aici în Basarabia furată și trădată, am rezistat în fața ocupanților ruso-bolșevici prin Credința în Mântuitorul Nostru Isus Hristos și în Veșnicia Neamului Românesc!
Acum, când vin din nou alegerile, chiar că nu mai am cu cine să votez.
Sunt un român fără președinte, dar sunt cel mai fericit pe lume pentru că Îl port pe Hristos în inima mea!

Ori ești cu românii, ori ești cu rușii!

septembrie 15, 2019 Lasă un comentariu
Nastase crucifixMi se spune că A Năstase „a înălțat un crucifix la MAI”, invitându-i la eveniment atât pe Vladimir, mitropolit al Moldovei din Biserica Ortodoxă Rusă (necanonică pe teritoriul RM!), cât și pe ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei, care reprezintă Biserica Ortodoxă Română (canonică pe întreg teritoriul Basarabiei ocupate de ruși!).
La ortodocși Biserica este una cu Neamul! Rușii, dacă sunt ortodocși, își au Biserica lor Ortodoxă, adică Rusă, iar noi, românii, toți laolaltă, avem Biserica Noastră Ortodoxă, adică Română!
Mitropolia Moldovei, a lui Vladimir, reprezintă biserica rusă de ocupație, instalată la noi odată cu puterea bolșevică a lui Stalin!
Mitropolia Basarabiei reprezintă Biserica Neamului Nostru Românesc! Ea a fost scoasă în afara legii de ocupanții ruși în 1940 și 1944, preoții ei fiind deportați și împușcați, iar lăcașele sfinte au fost distruse sau ocupate de agenții Kremlinului în sutană adunați în actuala Mitropolie a Moldovei. Mitropolia Basarabiei a fost reactivată în 1992 după declararea independenței și introdusă în legalitate de Guvernul de la Chișinău abia în 2002!
Deci, noi, ca români, suntem credincioșii unei singure Biserici Ortodoxe, cea Română, și îl avem ca Patriarh pe Preafericitul Părinte Daniel!
În niciun caz nu putem avea doi patriarhi, așa cum crede ministrul de Interne de la Chișinău, A. Năstase, care l-a invitat la înălțarea crucifixului la MAI și pe Vladimir, mitropolitul, ce se supune patriarhului său de la Moscova.
Gestul lui Năstase se dovedește a se constitui de fapt într-o încercare a acestuia (probabil, la sugestia șefului său pe linie politică, Dmitri Kozak) de a legitima într-un fel sau altul plutonul securistic al Kremlinului în frunte cu Vladimir, așa cum se încearcă de mai mulți ani legalizarea prezenței armatei ruse de ocupație de la Tiraspol!
Tak ne poidiot, tovarișci Năstase!
Ori ești cu românii, ori ești cu rușii!

Echidistanța, ca formă de ipocrizie la Bălți

Am ascultat și citit mai multe știri și comentarii despre conflictul „dintre cele două mitropolii” din ziua comemorării victimelor deportărilor regimului de ocupație, 6 iulie, de la Bălți.
 
Dar cel mai tare m-a scârbit comentariul pe marginea acestui regretabil eveniment scris de Anatol Moraru de la portalul bălțean „Nordnews”.
 
Chiar din titlul răsunător al materialului – „Cum preoții de la Bălți au transformat comemorarea deportaților într-un spectacol penibil” – autorul pune cu premeditare semnul egalității între Mitropolia Basarabiei și cea care reprezintă, necanonic și agresiv, biserica rusă.
 
„(…) Preoții din Bălți de la cele două mitropolii: a Moldovei și a Basarabiei, veniți să oficieze slujbe de pomenire pentru sufletul celor pierduți în ghețurile Siberiei, la monumentul înălțat în memoria deportaților, s-au dat sub ochii participanților la comemorare și pe căldură mare într-un spectacol penibil”, mai scrie echidistantul ziarist, întrebându-se dezgustat:
 
„Oare când vom trăi (în viața asta) într-o țară așezată?”.
 
Vom „trăi într-o țară așezată” când vor înțelege și unii ziariști, inclusiv autorul materialului de mai sus, că este greșit și păgubos să pui semn de egalitate între Mitropolia Basarabiei, Biserica Noastră Românească, care este canonică aici la ea acasă, și biserica rusească, expansionistă, de ocupație și necanonică pe pământul Basarabiei!
 
Accentuez că autorul materialului anume acest lucru ticălos (în chip neomarxist și progresist) îl face prin felul ipocrit în care interpretează lucrurile: celui care îi va citi relatarea trebuie să i se facă a lehamite de „spectacolul penibil” în care s-au dat „preoții de la Bălți”, deci, toți preoții, inclusiv cei de la Mitropolia Basarabiei peste care a tăbărât, a văzut toată lumea, în chip banditesc șleahta moscovită!
 
Ar fi bine ca acest autor, înainte de a scrie „despre cele două mitropolii”, să citească cele scrise de Mihai Eminescu despre ce înseamnă Biserica ortodoxă a Răsăritului pentru noi, românii, și ce forme ia aceasta la ruși.
 
Iată ce scria marele ziarist în TIMPUL la 6 septembrie 1880:
 
„Biserica ortodoxă a Răsăritului a luat la români o formă deosebită de aceea a altor Biserici: ea nu e numai o comunitate religioasă, ci totodată naţională. Bizanţul a avut veleităţi de papism, Biserica rusească are veleităţi periculoase de cezaro-papism, de întindere a legii prin mijlocul săbiei pentru augmentarea puterii statului; la români ea a fost din capul locului o comunitate religioasă care îmblînzea prin iubire inegalităţile sociale şi care făcea pentru oameni o datorie din ceea ce, în lumea modernă, e un drept”.

S. Mocanu și Rezistența Anticomunistă din Basarabia

Este unul care se numește Sergiu Mocanu și care face în fiecare miercuri „exerciții de discernământ”.

După ce a atacat și batjocorit în repetate rânduri Biserica Ortodoxă Română, îndemnându-i, astă toamnă, pe basarabenii cu cetățenie română să boicoteze Referendumul pentru Familie, sprijinit de Biserica Noastră Națională, după ce i-a numit pe naționaliștii români din Basrabia „rasiști”, iată că insul care, deși zice că face exerciții de discernământ, tot fără discernământ a rămas, îi atacă și batjocorește, în chip kominternist, pe reprezentanții Rezistenței Anticomuniste din Basarabia din timpul ocupației sovietice numindu-i „criminali”!

Iată ce a îndrugat fostul consilier al lui Voronin, S. Mocanu, în cadrul apariției dânsului online de săptămâna trecută, despre luptătorii anticomuniști din Basarbia din anii 50 ai secolului trecut și despre istoricii basarabeni care s-au aplecat asupra faptelor lor de sacrificiu:

„Eu spun cu mare durere în suflet că România a fost solidară cu Plahotniuc în perioada asta. Iar unioniștii se duc la fund la ora actuală împreună cu Plahotniuc. Un criminal banal! Să crezi că Plahotniuc ar fi luptat cu Rusia și că trebuie să te unești cu Plahotniuc… Asta-i, cum să vă spun, după ultimul război mondial niște grupări criminale, care au fugit de autoritățile române și s-au aciuat prin păduri, au rămas prin păduri, și, după ce au venit sovieticii, i-au prins pe criminalii ceia sovieticii prin păduri. Istoricii de aici din R. Moldova s-au străduit ca din foarte mulți din criminalii ăștia să facă un fel de grupuri de rezistență împotriva regimului sovietic. Dacă sovieticii făcuseră grupările astea criminale de-a lui Kotovski și alții ca și cum haiduci care luptă împotriva burgheziei și moșierilor români, atunci istoriografia sovietică și chiar în perioada asta de după 1990, unii istorici au încercat să facă… Eu nu mai știu cum a fost gruparea asta a lui Bodiu, pe aici prin centrul republicii, dar la sudul Moldovei a fost unul Vlas, un bandit care umbla cu pistolul automat, până prin anii 50 a mai umblat. Păi, uite, să crezi că bandiții ceia de după război, care făcuse multe crime și în perioada interbelică, și în perioada războiului, să crezi și să-i faci eroi naționali, este ca și cum ai spune că Plahotniuc a luptat împotriva Rusiei aici. Niște criminali, iar criminalii nu pot servi niciunei țări, cu atât mai mult nu pot servi democrației, civilizației, statului de drept ș.a.m.d.”

Doar satrapii staliniști și cei care au urât și urăsc națiunea noastră românească pot declara asemenea monstruozități!

Mulți dintre cunoscuții mei mă întrebau și mă mai întreabă de ce a fost dat afară din PPCD numitul S. Mocanu.

Vă răspund acum:

În anul 1998, când eram deputați, la una din ședințele Parlamentului, am constatat că S. Mocanu, sfidând grupul parlamentar al PPCD, a votat (pe marginea unei chestiuni de pe ordinea de zi a deputaților foarte importantă, principială pentru organizația noastră!) împreună cu Vladimir Solonari, unul dintre cei mai reprezentativi exponenți ai Interfrontului, și cu tot grupul de moldoveniști.

În aceeași zi, la inițiativa mea, a fost convocat Comitetul Executiv al formațiunii, care a luat în dezbatere o singură chestiune: votul lui Mocanu și propunerea mea ca acesta să fie exclus din organizație!

Și a fost exclus.

Acum mă conving o dată în plus câtă dreptate am avut atunci!

Mâine ne putem trezi că S. Mocanu, care este și cavaler al Ordinului Ștefan cel Mare pentru că ar fi luptat la Nistru în 1992, să vorbească în asemenea hal și despre luptătorii noștri care au înfruntat eroic cu arma în mâini, cu prețul vieții lor, agresiunea Rusiei și bandiților separatiști de la Tiraspol.

După ce am văzut uluiți cum au fost tratați de Mocanu eroii basarabeni ai Rezistenței Anticomuniste, ar trebui să ne întrebăm cine l-a pus pe acesta în războiul de la Nistru din 1992 în fruntea unui pluton de voluntari și de partea cui „a luptat„ el atunci.

„Turnul Babilonului” în care au intrat Sergiu Mocanu și „prostul satului”

L-am auzit aseară pe fostul meu coechipier politic, Sergiu Mocanu, justificându-se în fața unui „mare intelectual”, am înțeles, care l-ar fi învinuit pe el că este „împotriva rușilor”. Iată ce spunea Mocanu în intervenția sa săptămânală online:
„Eu nu sunt naționalist! Eu sunt un om de dreapta. Pentru mine contează foarte mult identitatea mea personală. Eu am o identitate personală ca om. Identitatea mea și profilul meu este de român. Eu consider atașamentul sau apartenența mea față de o națiune una doar culturală, nu și de sânge și detest orice naționalism care la noi ajunge până la rasism”.
Înțelege cineva ce se întâmplă cu Sergiu Mocanu?
Eu unul rămân îngrijorat: cum poți să aparții nației tale „doar cultural”? Ce instituție medicală i-a dat lui Sergiu Mocanu un asemenea verdict în urma analizelor sale „de sânge”?
Mi-am dat seama aseară, urmăridu-l pe Sergiu, cât de mult seamănă el acum cu „prostul satului”, cum îl numește dânsul pe A. Năstase, care se bătea cu pumnul în piept, în toiul campaniei pentru Primăria Chișinăului, la un canal tv din Rusia, că nu este unionist, adică, nu este român!
Fără să vreau, îmi vine în minte un citat al unuia dintre cei mai profunzi naționaliști români, Petre Țuțea, care spunea așa:
„Eu, ca naţionalist, am gândit multă vreme că naţiunea e punctul terminus al evoluţiei universale. Când dispar popoarele, intrăm în Turnul Babilonului”.
Iar „Turnul Babilonului” din zilele noastre, după cum spune un mare duhovnic, „nu este o clădire de piatră sau de cărămidă, ci goana cea nebună după născociri”!
Este Turnul deznădejdii, al lepădării de Dumnezeu, de Biserica Ortodoxă Română, pe care același Sergiu Mocanu o combătea în toamna lui 2018 îndemnându-i sârguincios pe basarabeni să-i boicoteze Referendumul pentru Familie! Vă mai amintiți?
Dar, vorba lui Mihai Eminescu, simbolul central al românismului, „cine-o combate pe ea (Biserica Răsăriteană – n.a.) şi ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e.”
Părerea mea, pe scurt, este că atât Sergiu Mocanu, cât și „prostul satului”, care umblă acum haihui prin Europa, în loc să-și pună osul la construirea majorității de guvernare fără socialiștii lui Dodon, au intrat în Turnul Babilonului de unde, din păcate, nu mai au nicio ieșire.
Este Turnul celor cărora le este rușine de apartenența la marea și viguroasa nație românească, adică Turnul rătăciților care au în cap argumentația otrăvită a corifeilor Școlii de la Frankfurt, Turnul progresiștilor și neomarxiștilor.
Anume pe acești rătăciți îi avea în vedere Grigore Vieru atunci, în timpul regimului bolșevic de ocupație, când scria:
Da, urãsc pe mancurt.
Mi-i dragã doina prin care exist.
Nu mã târâi slugarnic.
Pe scurt,
Sunt na-ți-o-na-list!