Arhiva

Posts Tagged ‘Cahul’

De Crăciun, cu pozele părinților…

ianuarie 17, 2021 Lasă un comentariu
Casa noastră de la Chioselia Mare, Cahul, cu portretele părinților Vera și Gheorghe.
De Crăciun, trecem prin odaia lor și prin toată casa… aproape pustie.
În toate satele Basarabiei rămân casele cu portretele părinților, bunicilor și străbunicilor noștri, semn al îndărătniciei lor de a nu pleca din ele și de a fi veșnici stăpâni ai acestor meleaguri triste…
Dumnezeu sa-i odihnească!
7 ianuarie 2021
Categorii:Fără categorie Etichete:, , , ,

Rănile de după o imagine cu tata…

ianuarie 12, 2020 Lasă un comentariu
Chioselia Mare, Cahul. Ferma sovhozului-fabrică „Iskra”, cred că imaginea e de pe la sfârșitul anilor optzeci!
Taică-meu, Ghiță Secăreanu (al doilea din rândul de jos, cu multe medalii în piept, veteran de război, a fost soldat în Armata Română, iar în 1944 rușii l-au înrolat în armata sovietică trimițându-l, împreună cu frate-său Ionel Secăreanu, primul din același rând, în prima linie a frontului tocmai la Königsberg, a rămas viu ca prin minune; alături de el, în stânga lui, este fratele mamei mele Alexe Boboc, bunicul interpetelor surori Ana Maria Boboc Oțel și Doina Boboc), a lucrat, după colectivizare și pănă la bătrânee, la ferma kolhozului-sovhozului din satul nostru.
Cred că e o imagine cu lucrătorii de la fermă prilejuită de „ziua victoriei” sărbătorită cu mult fast de sovietici, ca și azi, de altfel, unde veteranii, obligai să-și pună medaliile în piept, erau poftiți mai mult în calitate de decor.
Exact ca la războiul provocat de ruși, unde basarabenii erau trimiși în prima linie în calitate de carne de tun, ca să nu se mai întoarcă vii…
Zeci de tineri din satul nostru și din satele din jur au fost duși în 1944, împreună cu taică-meu, în prima linie la Königsberg, de unde s-au întors foarte puțini, cu răni adânci pe care le-au îndurat toată viața lor.
Cât de multă durere ascundea „viața fericită” din kolhozul ocupației sovietice!

Satul meu Chioselia Mare se numea Mocani…

octombrie 7, 2019 Lasă un comentariu

Inimoasa mea prietenă și colegă de la PPCD (organizația de tineret Noua GenerațieDidina Solomon, stabilită, după căsătorie, în partea dreaptă a Prutului, la Tecuci, căreia îi transmit pe această cale un salut frățesc, mă întreabă de unde vine numele Tecuci al fostului meu profesor de română de la școala-internat din Cahul, Alexandru Tecuci, despre care am scris în „Șoapte de românism”, și dacă acesta este cumva originar din mun. Tecuci.

Nu, profesorul Alexandru Tecuci este din Văleni, r. Cahul, pe malul stâng al Prutului.

Nu exclud că ar fi având și o legătură cu Tecuci, municipiul… ( Îl voi întreba neapărat când voi merge la Cahul sau când voi încerca să-l contactez la telefon. Sper să-l găsesc sănătos, a atins deja vârsta de 86 de ani!).

Așa cum numele meu și al tatălui meu vine de la or. Săcele de lângă Brașov…

Săceleanu a devenit Săcăreanu, Secăreanu…

La Săcele, spun izvoarele, trăieşte una dintre cele două mari comunităti de mocani din Transilvania, cealaltă aflându-se în Mărginimea Sibiului. Mocanii reprezintă comunități pastorale autohtone de oieri români, asociaţi în trecut cu fenomenul transhumanţei. Mocanii din zona Brașov-Săcele sunt considerați a fi „adevărații” mocani. Prin tradiție, ei au practicat transhumanța cu turme imense de oi, iar in secolul al XIX-lea, mai ales după tratatul de la Adrianopole, care le-a îngrădit mișcarea, au fost și cărăuși, conducând garnituri sau caravane de mărfuri pe mari distanțe.

În cursul procesului de transhumanţă, ce avea loc din Săcele pană în Dobrogea, mocanii din Săcele au înfiinţat o localitate cu acelaşi nume, in judeţul Constanţa, dar aceștia s-au stabilit și dincoace de Prut în Basarabia adevărată, până la mare, înființând numeroase localități.

Denumirea veche a satului meu Chioselia Mare, Cahul, este Mocani! Aș dori mult de tot să reușesc împreună cu consătenii mei să revenim la vechea denumire.

Astfel, prin procesul de transhumanţă, mocanii săceleni au constituit un admirabil element de unitate şi coeziune naţională, contribuind la menţinerea raporturilor între provinciile româneşti.

Badea VASILE de la Cuciurgoaia a plecat cu sapa la deal și a urcat în ceruri

iulie 23, 2019 Un comentariu

Verișorul meu Vasile Maidan din Cuciurgoaia (ocupanții sovietici i-au spus Spicoasa), Cahul, a plecat la Domnul!

Dumnezeu să-l odihnească!

A fost un om vrednic și muncitor. Ieri a prășit cu noaptea în cap până pe la amiază când soarele ardea tare.

Nu a rezistat, i s-a făcut rău, tensiune mare, infarct! A murit, se pare, în drum spre spital în ambulanță.

A fost cel mai mare fiu al surorii mamei mele, Chiva, plecată din sat și măritată la Cuciurgoaia, peste câteva dealuri și-o pădure de satul nostru, după ce rămăseseră orfane de mamă – ea, maica-mea si încă un frate. Nu se împăca cu cea de-a doua mamă, adusă de bunelu Ștefan. Acolo la Cuciurgoaia a făcut o casă de copii. Rămasă văduvă după moartea bărbatului, a înfruntat toate greutățile vieții.

Badea Vasile, văru-meu, a fost cel care a rămas să fie stâlpul casei.

El era de fapt stâlpul întregului sătuc de vreo douăzeci de case!

Acum nu mai e!

A plecat cu sapa la deal și a urcat în ceruri!

Noi, basarabenii, am rămas doar cu sapa, instrumentul care ne-a însoțit toată istoria noastră zbuciumată.

Un lucru nu au reușit să ne ia cei care au furat miiardele – sapa!

Sapa care face miliardele ne-au lăsat-o!

Semn clar că ne vor fura și de azi înainte!

Noi să facem miliardele, că ei își fac treaba imediat, le fură!

Sapa lui badea Vasile face toate miliardele!

Dumnezeu să te ierte și să te țină de-a Dreapta Lui cu tot cu sapa ta de miliarde, bade Vasile!

Nu am măcar o fotografie de-a matale să ți-o pun pe Facebook, așa cum se obișnuiește acum…

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , , , ,

Dacă voiți să dăm jos mafia, nu vă mai alegeți primari cu zece fețe!

februarie 20, 2019 2 comentarii

 

Doamna primar al satului Slobozia Mare, Cahul, Valentina Carastan, îmi dă replica la postarea mea de ieri după întâlnirea cu profesorii de la Liceul din localitate, în care spuneam următoarele:

„Derută și în rândul profesorilor de la Liceul din Slobozia Mare după aflarea știrii că reprezentantul PD-ului din circumscripția Cahul s-a retras în favoarea „independentului” Ion Groza, președintele raionului! Acum slobozenii si-au dat seama că au fost amăgiți de primărița lor, doamna Carastan, care agită lumea să-l voteze pe Groza! Mafia la mafie trage!”

„Chiar va respectam ,dle Secareanu….Credeti ca atacindu- ma pe mine veti avea mai multe voturi la Slobozia Mare?
Eu am doar o intrebare: Oare ce impreuna cu Rosca ati instaurat regimul comunist atunci….?Alegeti-va cuvintele…nu aratati decit disperarea care va cuprins”,scrie doamna primar pe Fb.

Nu am atacat pe nimeni, stimată doamnă primar!

Am spus doar niste adevăruri care nu vă convin!

Sunteti o persoană de demnitate publică sustinută de forțele proromânești la alegerile locale, dar sprijiniti acum mafia care a furat miliardul!

Asta am spus!

Nu agreez persoanele cu zece fete!

Dacă nu vă plac cele declarate de mine, vă rog să mă iertați!

Replica pe care mi-o dați mie este o dovadă elocventă că Dumneavoastră sunteți cuprinsă de disperare!

Sper că locuitorii de la Slobozia Mare să tragă învățăminte din faptul că i-ați trădat în mod rușinos sprijinind bandiții politici, care i-au jefuit și care caută să scape cumva de pușcărie, și să nu vă mai aleagă în funcția de primar la alegerile locale din acest an!

Asta va fi cea mai corectă reacție a lor.

Doamne ajută!

Programul meu electoral a fost și a rămas același: Reîntregirea Neamului Românesc! Răspunsuri la întrebările portalului „DinCahul.md”

februarie 10, 2019 5 comentarii

– Care este programul electoral cu care candidați?

– Programul meu electoral a fost și a rămas același: Reîntregirea Neamului Românesc!

Pentru aceasta, voi continua să promovez pe toate căile, și în primul rând cea de deputat, orice acțiune de afirmare a identității românești a basarabenilor și de readucere la sânul Patriei noastre România a tuturor teritoriilor românești înstrăinate.

– Care sunt principalele probleme în raionul și municipiul Cahul și cum le veți soluționa în calitate de deputat?

– În calitatea mea de deputat din partea populației din municipiul Cahul și localitățile cahulene din lunca Prutului,

1. Voi face toate demersurile necesare pentru ca municipiul Cahul să redevină capitală a Sudului. Pentru aceasta, voi cere ca Guvernul să-și anuleze toate deciziile de transferare a  instituțiilor care oferă servicii deconcentrate din centrele raionale din sudul RM la Comrat. Acest lucru i-a luat prin surprindere pe angajații din sectorul public responsabili cu aceste activități, dar și pe agenții economici din sectorul privat din sudul RM, care, până la adoptarea acestor decizii, raportau situațiile financiare către autoritățile raionale. Astfel, urmează ca Serviciul Fiscal de Stat, Trezoreria, Centrul de Standardizare și Metrologie, Secția de evaluare și control a CNAM (Compania Națională de Asigurări în Medicină) etc. să fie readuse din Autonomia Găgăuză la Cahul. Mai mult, mă voi îngriji ca activitățile  unor autorități centrale cu privire la dezvoltarea proiectelor de infrastructură să cuprindă și raionul Cahul și nu voi admite ca să se dea prioritate în acest sens Găgăuziei în defavoarea Cahulului, așa cum se procedează în prezent. Consider că acțiunile în cauză se constituie în acte de sfidare, desconsiderare și diminuare premeditată a rolului și importanței municipiului și raionului Cahul în regiune. Amplasarea strategică a raionului Cahul, infrastructura cu acces la comunicații de transport naval, terestru, cale ferată, frontiera cu două state vecine definește importanța sa incontestabilă pentru securitatea și stabilitatea, inclusiv economică și financiară, a regiunii.  Raionul Cahul este parte componentă în cadrul a două euroregiuni: „Dunărea de Jos” și euroregiunea „Marea Neagră”. Aceste realități au fost ignorate cu desăvârșire de actualul Guvern reprezentat de Partidul Democrat  și demonstrează că mutarea capitalei Sudului de la Cahul la Comrat a fost făcută din considerente eminamente politice;

2. Voi face tot ce-mi stă în puteri pentru repunerea în funcțiune a Aeroportului Cahul și readucerea acestui obiectiv strategic din mâinile mafiei de sorginte KGB-istă în patrimoniul celui de-al doilea stat românesc, Republica Moldova! Distrugerea Aeroportului Cahul a fost programată și inițiată, imediat după declararea Independenței RM, de către grupările KGB-ului cu concursul elementelor lor din sânul puterii de la Chișinău și în special al celei agrariene în frunte cu Petru Lucinschi și Dumitru Diacov. Am fost informat atunci că anumite persoane din cadrul majorității agrariene din parlament au fost plătite de către structurile Moscovei cu sume de bani pentru a influența luarea deciziilor de distrugere a obiectivelor strategice ale Republicii Moldova astfel încât acestea să nu ajungă în proprietatea României în eventualitatea unirii celor două state românești de pe malurile Prutului. Exact așa s-a procedat și în cazul elaborării și adoptării legii cu privire la autonomia găgăuză! Acest act banditesc de trădare națională, distrugerea Aeroportului Cahul, a pornit cu  decizia Direcţiei Aviaţiei Civile de a transmite Aeroportul Cahul de la balanţa administraţiei centrale la cea a administraţiei publice locale din raionul Cahul, după care,  tot printr-o hotărâre de la Chişinău, a Administraţiei Aviaţiei Civile, Aeroportul Cahul a fost închis, deși întrunea toate condițiile de operare a zborurilor, existau câteva rute spre Ucraina, Rusia şi Turcia, administrația locală investind sume importante pentru lucrările de renovare, în special a pistei de decolare-aterizare, și pentru achiziţia de echipamente moderne din străinătate. La scurt timp după închiderea Aeroportului Internaţional Cahul a fost deschis Aeroportul Ismail! Astăzi Aeroportul Cahul nu mai există, bunurile lui au fost privatizate, vândute, iar întreprinderea a fost lichidată prin decizie de judecată. Acest obiectiv strategic al Republicii Moldova poate fi repus în funcțiune doar prin naționalizarea lui! Acest lucru va duce inevitabil la redeschiderea unui număr important de locuri de muncă pentru cahuleni și în primul rând pentru specialiștii din domeniul aviației. Evident, odată cu pașii hotărâți în vederea repunerii în funcțiune a Aeroportului Cahul, trebuie luate măsurile neîntârziate de tragere la răspundere penală a tuturor factorilor de decizie centrali sau locali care s-au dedat la acțiuni criminale de distrugere a acestui obiectiv;

3. Voi întreprinde toate demersurile ce se impun pentru ca orașul copilăriei și adolescenței mele, Cahul, să aibă statut de stațiune balneară nu doar pe hârtie, ci pe-adevăratelea. În acest sens, voi iniția un program național de dezvoltare a potențialului balnear al Cahulului. Darea în concesiune a zăcământului de apă minerală Cahul trebuie să ducă de facto la reabilitarea zonei de odihnă şi agrement „Lacul Sărat” din municipiul Cahul astfel încât să fie create condițiile optime pentru construcția mai multor sanatorii care să ofere servicii de tratament balneo-terapeutic. Doar astfel va fi înlăturat monopolul de astăzi asupra apei cu proprietăți curative unice din Lacul Sărat, monopol deținut de grupări mafiote din sânul puterii de la Chișinău, interesate în obținerea de profit cu prețul menținerii Lacului în starea actuală de „băltoacă plină de stufăriş răzleţ”. Anume un astfel de program va genera nenumărate locuri de muncă pentru populația locală, venituri substanțiale la bugetul local și o amplificare simțitoare a fluxurilor de turiști în zonă;

4. Voi iniția, prin demersuri hotărâte și bine argumentate către factorii decizionali de pe cele două maluri ale Prutului, precum și prin atragerea de fonduri europene, un proiect transfrontalier pentru soluționarea unei probleme strategice de integrare românească: construcția a 5 km de cale ferată de la Giurgiulești până la Galați în vederea conectării Căii Ferate din stânga Prutului la Calea Ferată Română pe acest segment de drum. Conectarea la CFR înseamnă conectarea la Europa pentru populația cahuleană și pentru agenții economici din zonă, dar și din toată Basarabia de Sud până la Marea Neagră. Acest pas strategic va duce cu certitudine la extinderea și facilitarea accesului la piața românească și cea europeană în primul rând pentru  producătorii agricoli din lunca Prutului, la sporirea veniturilor lor în urma comercializării producției agricole, precum și la creșterea fluxului de mărfuri și călători în regiune;

5. Voi pune problema examinării minuțioase a posibilităților de reabilitare a Portului Cahul pe râul Prut. Cahulul a fost Port pe Prut încă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu. Acesta funcționa în baza reglementărilor Comisiei Mixte a Prutului, o instituţie mai puţin cunoscută, cu centrul la Galați, ce a activat  între anii 1870-1918 şi a avut rolul de a reglementa navigaţia pe râul Prut. Comisia era formată din statele riverane: Austro-Ungaria, Rusia şi România. Înfiinţarea Comisiei Mixte a Prutului s-a integrat unei mai ample politici de liberalizare a navigaţiei pe râuri şi fluvii pentru comerţ. Anume în baza acestor politici, șalupele cu grâu de la Cahul ajungeau la Istanbul, Alexandria (Egipt), în Grecia, Italia etc. Hrubele descoperite recent la Cahul erau de fapt depozitele de marfă care era expediată în acele timpuri prin Portul Cahul. Anume din aceste considerente, precum și din necesitatea stringentă de a găsi căi de acces pe piața internațională pentru mărfurile din stânga Prutului, voi ridica chestiunea privind reactivarea Comisiei Mixte a Prutului!;

6. Voi  veghea la buna desfășurare a construcției sectorului de drum ce va ocoli satul Slobozia Mare și a unei intersecții la sfârșitul acestuia, ce se va conecta cu drumul existent M3 Chișinău-Giurgiulești, construcție care urmează a fi realizată de un agent economic străin în urma recentei licitații organizate de Ministerul Transporturilor. Voi interveni în conformitate cu Statutul deputatului pentru înlăturarea tuturor circumstanțelor care au dus la afectarea vieții locuitorilor din Slobozia Mare din cauza circulației transportului de mare tonaj pe artera principală a localității;

7. Voi lansa inițiativa și voi demara demersurile necesare privind introducerea troleibuzelor pentru realizarea transportului în comun în raza municipiului Cahul. Localitatea s-a dezvoltat și a crescut destul pentru ca un astfel de mijloc de transport în comun să poată funcționa aici, cu atât mai mult cu cât, datorită interconectării energetice cu România prin punctul Isaccea-Giurgiulești, vom beneficia de curent electric mai ieftin;

8. Având în vedere faptul că municipiul Cahul este singurul Oraș al Unirii de la 1859 din Republica Moldova, voi veni cu inițiativa ridicării la Cahul a unui Complex statuar dedicat lui Alexandru Ioan Cuza și tuturor cahulenilor artizani ai Unirii: Dimitrie Crăciunescu (n. 1840), singurul cahulean membru în Divanul Ad-hoc de la Iași, jurist, publicist, membru al Societății „Junimea”,  prieten cu Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, deputat în Parlamentul României, a fost preşedintele Comisiei Basarabiei de Sud şi anume datorită lui a fost păstrată forma de administrare şi legislaţia românească în perioada 1878-1918, proprietar al 6000 ha de teren, dintre care 140 ha de podgorii la Crihana Veche, prefect al județului Cahul până în 1908, când moare fiind înmormântat la Cahul; B. P. Hașdeu (1836-1907), marele savant și scriitor care a fost judecător al oraşului Cahul (1858), iar între anii 1867-1871 este ales deputat de Bolgrad şi Cahul,  construieşte cu mijloace proprii o şcoală de fete, transformată mai târziu în Liceul „Iulia Hașdeu”; Alexei Cara Vasile (1846-1915) deputat în Parlamentul României, primar de Cahul, a fost și deputat în Duma de Stat a Rusiei (legislatura III), a inaugurat la Cahul un cinematograf, care era al doilea în toată Rusia; Dumitru Cara Vasile, cel mai bogat om din sudul Basarabiei, devenit cu timpul mare proprietar al unei companii maritime de comerţ, a fondat oraşul Cahul (pe moşia satului Frumoasa), a construit catedrala oraşului etc., etc.;

9. Având în vedere faptul că atât în municipiul Cahul, cât și în localitățile din lunca Prutului, populația cărora a avut de suferit în urma reprimărilor operate de regimul comunist de ocupație, nu există nici un monument în cinstea victimelor acestor represiuni, voi iniția identificarea de fonduri necesare ridicării la Cahul a unui Monument al Deportaților. De asemenea voi face toate demersurile pentru ridicarea unei statui la Cahul a poetului cahulean martir Andrei Ciurunga, mărturisitor al temnițelor comuniste, reprezentant marcant al rezistenței anticomuniste din România;

10. Voi cere factorilor de decizie alocarea de fonduri necesare pentru ridicarea unei statui la Cahul a renumitului om de știință cahulean Eugen Grebennicov, născut la Slobozia Mare;

11.  Voi introduce inițiativa pentru declararea zonei care cuprinde localitățile din lunca Prutului drept zonă de interes turistic major. Voi face demersuri pentru identificarea de fonduri necesare pentru dezvoltarea turismului și includerea zonei în cauză în circuitul turistic transfrontalier.

– Funcția de deputat  vă va permite să veniți în parlament cu inițiative legislative. Ce proiecte de lege veți elabora pentru ca nivelul de trai și condițiile sociale ale cetățenilor Republicii Moldova să se ridice la un nivel superior?

– În calitatea mea de deputat de Cahul, voi elabora și voi propune spre adoptare:

1. Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova privind desființarea autonomiei găgăuze. AUTONOIMIA GĂGĂUZĂ, în varianta adoptată de agrarienii lui Lucinschi și Diacov în 1994, trebuie lichidată din următoarele considerente: a). Autonomia în cauză a fost concepută și promovată de grupările controlate de KGB din sânul puterii de la Chișinău exclusiv în favoarea intereselor rusești și în defavoarea Republicii Moldova, a populației majoritare românești din acest teritoriu și a grupului etnic găgăuz. Scopul de bază al adoptării Legii cu privire la autonomia găgăuză a fost și a rămas menținerea Republicii Moldova sub control rusesc, permanentizarea și întețirea procesului de rusificare a populației găgăuze și a altor grupuri etnice din cel de-al doilea stat românesc, precum și obstrucționarea afirmării identității românești a basarabenilor; b). Prin crearea și funcționarea „autonomiei teritoriale” în cauză, s-a urmărit chiar de la început, acționându-se metodic și nestingherit până în prezent, cu concursul direct al autorităților centrale, concentrarea potențialului administrativ și socio-economic din sudul Republicii Moldova la Comrat în detrimentul municipiului Cahul și al localităților din raionul Cahul; c). Actuala „autonomie găgăuză” trebuie înlocuită cu adevărata autonomie de care găgăuzii au nevoie, de autonomia culturală, care să servească dezvoltării limbii și culturii găgăuze, dar nu rusificării acestui grup etnic din Republica Moldova. Anume sub această formă de autonomie localitățile din actuala „autonomie găgăuză” trebuie incluse în componența viitorului județ Cahul în urma unei veritabile reforme administrativ-teritoriale;

2. Proiectul Legii răspunderii ministeriale, care să prevadă pedepse drastice pentru erorile și ilegalitățile comise de membrii guvernului și înalții funcționari de stat pe perioada deținerii mandatului de guvernare, după modelul țărilor cu democrație avansată;

3. Proiectul Legii privind confiscarea averilor dobândite fără muncă. Acesta va fi elaborat în conformitate cu Directivele Parlamentului European adoptate recent;

4. Proiectul Legii privind modificarea Codului Fiscal, pentru anularea oricărei taxe vamale la introducerea în Republica Moldova a produselor care reprezintă factori de dezvoltare și nu se produc la noi: limuzine, camioane, tractoare, combine, agregate agricole speciale, motociclete și altele. Republica Moldova, care nu produce niciunul dintre acești factori de dezvoltare, nu are cum să protejeze prin taxe piața internă și producătorul intern;

5. Proiectul de Lege pentru completarea Legii Bugetului de Stat în vederea alocării de fonduri suficiente pentru dotarea tuturor bibliotecilor publice și școlare din Republica Moldova cu cărți în limba română! Potrivit datelor oficiale, în toate bibliotecile din municipiul Cahul și localitățile din lunca Prutului, cu excepția celor din Crihana Veche, volumul de carte în limba română este sub nivelul de 50 la sută. De asemenea, voi lua măsurile legislative ce se cuvin pentru dotarea bibliotecilor cu tehnica electronică necesară astfel încât acestea să fie transformate, după modelul european, în centre comunitare polivalente;

6. Proiectul de Lege privind modificarea Legii salarizării într-o astfel încât acesta să asigure o nouă grilă a salariilor, pe principii europene. Toate profesiile, meseriile și ocupațiile trebuie așezate corect, după importanța și utilitatea lor socială.  Securistul de la noi nu trebuie să stea pe o poliță care este cu mult mai sus decât polița pe care stă securistul german sau francez, bunăoară. Și nici profesorul, chirurgul, muncitorul sau țăranul de la noi nu trebuie puși pe polițe mai jos decât sunt reprezentanții acestor categorii profesionale în țările din Europa.

– De ce cahulenii trebuie să-și dea votul pentu candidatura Dvs?

– Cahulenii trebuie să voteze pentru candidatura mea pentru că:

1. Sunt cel mai bine pregătit dintre toți candidații din circumscripția 43 în materie de activitate legislativă, știu cum să scriu și să promovez un proiect de lege;

2. Sunt cahulean, m-am născut în aceste locuri,  mi-am petrecut o parte din copilărie și adolescență la fosta școală-internat, actualul Liceu Ioan Vodă, mi-am început activitatea de ziarist la vârsta de 17 ani în cadrul redacției raionale din Cahul, am purtat și port în inima mea dragostea și respectul pentru cahuleni și pentru aceste plaiuri de o frumusețe dumnezeiască;

3. Sunt român și cred în Mântuitorul Nostru Iisus Hristos și în veșnicia Neamului Românesc!

Doamne, ajută!

Ștefan Secăreanu

Primarii din lunca Prutului, înhămați la carul electoral al baronului local Ion Groza

februarie 6, 2019 Lasă un comentariu

Iată o mostră de abuz al Puterii în actuala campanie electorală!

De când primăriile, instituții administrative, au dreptul să facă agitație electorală?

Primăria Manta, precum și toate celelalte primării din lunca Prutului, au fost înhămate să lucreze în această campanie electorală, deschis ori camuflat, pentru președintele raionului Cahul Ion Groza, care, culmea, se dă drept „candidat independent” în aceste alegeri!

Toată administratia raionului Cahul este implicată în aceste zile în acțiuni de agitație electorală pentru șeful raionului, acțiuni care contravin flagrant Codului electoral!

De când primarii satelor din Cahul au devenit slugi ale unui baron local care ademenește lumea cu pomeni electorale din banii publici și din donațiile de peste hotare?

Tineti minte: Mafia care controlează azi Republica Moldova se ține pe baronii ei locali!

Pe ei trebuie să-i dăm jos mai întâi!

Primul care trebuie tras la răspundere pentru abuzurile și nedreptățile împotriva populației de la Cahul este nimeni altul decât președintele raionului Ion Groza!

Al patrulea angajament în fața cahulenilor: Integrare românească prin construcția a 5 km de cale ferată de la Giurgiulești până la Galați!

februarie 3, 2019 Lasă un comentariu

Sunt întrebat de presa de la Cahul: Ce voi face în calitate de deputat pentru raionul și municipiul Cahul?

– În calitatea mea de deputat din partea populației din municipiul Cahul și localitățile cahulene din lunca Prutului, voi iniția, prin demersuri hotărâte și bine argumentate către factorii decizionali de pe cele două maluri ale Prutului, precum și prin atragerea de fonduri europene, un proiect transfrontalier pentru soluționarea unei probleme strategice de integrare românească: construcția a 5 km de cale ferată de la Giurgiulești până la Galați în vederea conectării Căii Ferate din stânga Prutului la Calea Ferată Română pe acest segment de drum.

Conectarea la CFR înseamnă conectarea la Europa pentru populația cahuleană și pentru agenții economici din zonă, dar și din toată Basarabia de Sud până la Marea Neagră.

Acest pas strategic va duce cu certitudine la extinderea și facilitarea accesului la piața românească și cea europeană în primul rând pentru producătorii agricoli din lunca Prutului, la sporirea veniturilor lor în urma comercializării producției agricole, precum și la creșterea fluxului de mărfuri și călători în regiune.

Al treilea angajament în fața cahulenilor: Înlăturarea monopolului balnear al mafiei asupra apei cu proprietăți curative unice a Lacului Sărat din Cahul!

februarie 3, 2019 Lasă un comentariu
Sunt întrebat de presa de la Cahul: Ce voi face în calitate de deputat pentru raionul și municipiul Cahul?
– În calitate de deputat, voi întreprinde toate demersurile ce se impun pentru ca orașul copilăriei și adolescenței mele, Cahul, să aibă statut de stațiune balneară nu doar pe hârtie, ci pe-adevăratelea.
În acest sens, voi iniția un Program național de dezvoltare a potențialului balnear al Cahulului, singura localitate din Republica Moldova cu statut de stațiune balneară!
Darea în concesiune a zăcământului de apă minerală Cahul trebuie să ducă de facto la reabilitarea zonei de odihnă şi agrement „Lacul Sărat” din or. Cahul astfel încât să fie create condițiile optime pentru construcția mai multor sanatorii care să ofere servicii de tratament balneo-terapeutic.
Doar astfel va fi înlăturat monopolul de astăzi asupra apei cu proprietăți curative unice din Lacul Sărat, monopol deținut de grupări mafiote din sânul puterii de la Chișinău, interesate în obținerea de profit cu prețul menținerii Lacului în starea actuală de „băltoacă plină de stufăriş răzleţ”.
Anume un astfel de Program va genera nenumărate locuri de muncă pentru populația locală, venituri substanțiale la bugetul local și o amplificare simțitoare a fluxurilor de turiști în zonă.
Categorii:Fără categorie Etichete:, , , ,

Morții cu groapă de nisip de la Chioselia Mare

octombrie 23, 2018 Lasă un comentariu

 

Aud că în cariera neautorizată de nisip din satul meu de baștină, Chioselia Mare, Cahul, în această dimineață a căzut un morman de nisip peste un consătean de-al meu în vârstă de 43 de ani, Alexe Mihail…

La această oră, 15.00, salvatorii încă nu au reușit să-i scoată de sub maluri trupul neînsuflețit.

Consăteanul meu mort în urma tragediei de azi dimineață este a patra victimă de sub malurile înalte de peste 30 de metri ale carierei de nisip neautorizate din Chioselia Mare: în anul 2001 aici și-au pierdut viața doi copii minori care se jucau pur și simplu în „nisipărie”, peste câțiva ani un tânăr avu aceeași soartă în timp ce lucra „cu ziua” la săpatul și încărcatul ILEGAL de nisip pentru fel de fel de „agenți economici” din Congaz, Comrat și de pe aiurea…

Acești „agenți economici” fac bani (construiesc case, drumuri etc.) cu nisipul furat din „nisipăria” de la Chioselia Mare, fără a plăti un ban în contul primăriei, adică al cetățenilor de aici, cărora le aparține nisipul furat.

Nici după tragedia din 2001, nici mai târziu instituțiile abilitate ale statului nu au luat nicio măsură legală în vederea stopării furtului de nisip.

Anume această crimă, lipsa de acțiune din partea statului, a generat și crima de astăzi, moartea lui Alexe Mihail, în urma căruia acum rămân fără niciun sprijin soția și doi adolescenți…

Câți săteni de-ai mei trebuie să mai fie înghițiți de malurile de nisip săpate ilegal și criminal de constructorii hoți și de acest stat, cu pereții de nisip, rămas la cheremul hoților?

Ion Suruceanu, celentanul nostru interfrontist

ianuarie 15, 2018 Lasă un comentariu
În timp ce urmăream în seara asta la TVR Moldova o emisiune dedicată legendarului interpret basarabean Ion Suruceanu, consătenii mei de la Chioselia Mare, Cahul, anunțau pe Fb despre cum „un grup de activiști găgăuzi, în aceste zile de sărbători au bătut în toate porțile sătenilor pentru a-i întreba dacă doresc să voteze ca satul să treacă în componența găgăuziei”.
 
Evident, în emisiunea-elogiu s-a vorbit numai de bine despre emblematicul nostru cântăreț Ion Suruceanu…
 
S-a pomenit în treacăt și despre faptul că Ion Suruceanu a fost și deputat în Parlamentul de la Chișinău în anii 1994-1998, atunci ocupând chiar funcția de vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru cultură și educație.
 
Dar tinerii realizatori ai emisiunii nu au spus (nici nu aveau cum să spună) un cuvânt despre faptul că vedeta noastră a ajuns în Parlament pe lista Partidului Democrat Agrar din Moldova, că a cântat pentru agrarieni în campania electorală de atunci și a făcut agitație pentru ei…
 
Nu au spus o vorbă, nici măcar nu l-au întrebat pe interpret, prezent în studio, despre cum acesta a votat împreună cu toți agrarienii și interfrontiștii legea despre autonomia găgăuză…
 
Despre cum a votat atunci împreună cu coloana Moscovei eliminarea Imnului nostru național „Deșteaptă-te, române!”…
 
Despre cum a votat atunci, împreună cu toată șleahta de antiromâni din Parlament în frunte cu Lucinschi, articolul 13 din Constituție în varianta „limba moldovenească cu grafie latină”…
 
Despre cum a votat celentanul nostru de pe Bâc atâtea alte căcaturi aruncate peste chipul chinuit al Basarabiei de cercurile KGB-iste de la Chișinău…
 
Atunci, în 1995, a trebuit să merg în satul meu de baștină, Chioselia Mare, precum și la Frumușica, localități românești care fuseseră în componența raionului Comrat, ca, timp de trei zile, împreună cu colegii mei deputați ai Frontului Popular, să ne opunem și să oprim referendumul pentru trecerea acestor sate în componența autonomiei găgăuze, diversiune rusească gândită la Moscova și realizată de puterea agrariană de la Chișinău în frunte cu Lucinschi.
 
Dar câți artiști de-ai noștri cântau mai ieri sistemul mixt de alegeri al binomului Dodon-Plahotniuc?
13 ianuarie 2018

Ion Tentiuc, cahuleanul împătimit de urmele strămoșilor noștri

ianuarie 23, 2017 Lasă un comentariu
ion-tentiuc
Astăzi, un vechi și bun prieten al meu, istoricul și arheologul Ion Tentiuc, împlinește un număr anume, șaizeci(!), frumos, de ani!
 
Acum aproape patruzeci de ani, prin 1976-77, ne-am cunoscut la redacția ziarului raional din Cahul. Eu eram amfitrionul (!), ditamai „corespondent” sau „secretar general de redacție”, angajat acolo după ce nu reușisem să intru din prima la facultatea de „jurnalistică” a Universității de Stat din Chișinău (era concursul mare după ce, în 1976, se fondase și grupa de 25 de locuri cu predare în limba rusă, grupei cu predare în limba română rămânându-i tot 25 de locuri!). Ion era unul dintre tinerii și neobosiții autori, care ne bombarda cu minunatele lui articole, inclusiv cele pe teme istorice.
 
Pe urmă au urmat anii de studenție. Ion la istorie, eu la „jurnalistică”.
 
Nu aveam cum să cunosc atunci că prietenul meu cârlionțat va fi să ajungă peste ani unul dintre cei mai inimoși împătimiți de cele mai îndepărtate urme ale vieții noastre creștinești și românești.
 
Nu aveam cum să-mi dau seama atunci că Ion va deveni omul dovezilor, al dovezilor arheologice, adică sursa cea mai bună de informații fizice cu privire la viața și timpul sbuciumat al strămoșilor noștri.
 
Nu aveam cum să realizez acum patruzeci de ani că Ion Tentiuc, cahuleanul, va fi să se înroleze pe viață în marea armată a arheologilor, cei mai consecvenți și mai compleți apărători ai narațiunii biblice și ai Evangheliei lui Isus Cristos.
 
La mulți ani, Ioane!
 
La mulți ani cu pace și cu sănătate și cu tot neamul nostru de români laolaltă!
 
Doamne ajută!
 
23 ianuarie 2017
Categorii:Fără categorie Etichete:, , , , ,

Cahuleanul luptător, Nicolae Șeremet

ianuarie 3, 2017 2 comentarii

seremet-nicolae

Duminică, 1 ianuarie, l-am petrecut pe ultimul drum, împreună cu mai mulți camarazi frontiști, pe cel care-a fost doctorul Nicolae Șeremet, liderul Filialei Cahul a fostului românesc și patriotic PPCD, fost vicepreședinte al raionului Cahul.

Toată inima lui zbuciumată și-a pus-o în slujirea Patriei și a ideii românești.

Astăzi, 3 ianuarie, ar fi împlinit 62 de ani. Se bucura s-apuce pensia, dar n-a mai apucat-o…

Ultimii trei ani n-a mai ieșit din casă, a zăcut…

De durerea provocată cel mai mult de trădarea organizației de către unul care i-a călcat de atâtea ori pragul casei cu aere de lider al ei și cu… pietrele ascunse în sânul lui de bandit ordinar și unealtă a serviciilor rusești.

Dacă va fi ca basarabenii să-și revină în aceste vremuri tulburi, apoi își vor reveni neapărat cu oameni curați și vrednici ca fratele nostru, cahuleanul luptător Nicolae Șeremet.

Dumnezeu să-l odihnească-n pace!

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , ,

Unuia care-mi sugerează să nu vorbesc de mareșalul Ion Antonescu

iunie 12, 2016 19 comentarii

Ion Antonescu copii

Un „înțelept” de la București îmi sugerează să nu vorbesc de mareșalul Ion Antonescu.

Taică-meu, Ghiță Secăreanu, basarabean de la Chioselia Mare, Cahul, ne povestea, cu mare respect, nouă, celor zece feciori și fiice ale lui, de Ion Antonescu, care a fost comandantul său suprem atunci când era soldat în Armata Română.

Mareșalul Ion Antonescu a fost comandantul suprem al tuturor basarabenilor înrolați în Armata Română în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial!

Cum poți să-i cinstești pe eroii români dezrobitori ai Basarabiei fără a pomeni numele comandantului lor suprem?!

Cel care mă îndeamnă să nu-l cinstesc pe Ion Antonescu, mă îndeamnă să nu cinstesc memoria tatălui meu, cel care mi-a dat viață și al cărui sânge îmi curge prin vene!

Credeam c-am scăpat de regimul bolșevik criminal care ne-a pângărit, timp de jumătate de veac, pământul, sufletul, credința și strămoșii.

Uite că noi, basarabenii, am mai avea de înfruntat un regim, kominternist, tot atât de antiromânesc!

Unirea, care va avea loc, oricum, înseamnă pentru noi, basarabenii, întâi și-ntâi, libertatea de a ne plânge și a ne cinsti din toată INIMA noastră ÎNDURERATĂ memoria EROILOR DEZROBITORI AI BASARABIEI!

Or, credeți cumva că aici, pe pământurile românești înstrăinate, n-au mai rămas OAMENI CU INIMĂ?

ȘOAPTE DE ROMÂNISM

mai 10, 2015 Un comentariu

tecuci a

Când vine vorba de orașul Cahul, leagănul adolescenței mele și a frumoșilor mei colegi de la fosta Școală internat, actualul Liceu Ioan Vodă, nu pot să nu mă gândesc la profesorul nostru de limba și literatura română, Alexandru Tecuci…

Zeci de elevi, în plin regim de ocupație, i-am trecut pragul casei sale, un apartament modest cu două camere, pentru a ne înfrupta din rara-i, generoasa-i și româneasca-i bibliotecă…

Noi suntem generația care am sorbit românismul pe-ascunselea, în șoaptă, sub cruzimea unui regim antinațional și antiuman, datorită unor oameni puternici și profund atașați ideii românești…

Lecțiile profesorului nostru Alexandru Tecuci au fost șoapte de românism…

La Cahul am trăit și am învățat românismul în șoaptă… șoaptă… șoaptă…

Și astăzi, din păcate, sentimentul nostru suprem îl mărturisim în șoaptă… șoaptă… șoaptă…

Ștefan Secăreanu

10 mai 2015

MIHAI EMINESCU: O TRAGEDIE ŢIGĂNEASCĂ

ianuarie 7, 2013 Lasă un comentariu

Între mai mulţi prăşitori ţigani care lucrau cu nevestele împreună pe o moşie din ţinutul Cahulului se aflau doi în împrejurări foarte deosebite.  Unul avea nevastă frumoasă, altul urîtă.

Cel cu nevastă urîtă putea să cînte:
Cîtu-i ţara şi lumea
Nu-i nevastă ca şi-a mea,
Cu cînepa cea de vară
Se joacă cînii pe-afară;
Cea de iarnă-o bagă-n tău
Şi mă pune s-o scot eu.
Untura-i pe podişor,
Capul ei cît un cuptor;
Untura-i pe căminiţă,
Capul ei cît o căpiţă;
Acum c-un an încheiat
De cînd nu s-a periat
Şi la umbra capului
Şede turma satului.
Ce haz am să merg acasă
Cînd n-am nevastă frumoasă ?
Strîng în braţe-o mohîndeaţă
Şi sărut un sloi de gheaţă.
De-aceea şi-a fi gîndit şi el:
Să rămîn viţel mînzat
Lîngă cei[ce] s-o-nsurat,
Că bărbaţii au femei,
Doar nu m-or lăsa să piei.

Noaptea, după ce se culcară toţi, danciul îndrăgit foc de nevasta cea frumoasă gândi :
Pentru ochi ca murele
Ocolii pădurile…

Ocoli încet ceata celor ce dormeau şi se duse lângă nevasta străină. Aceasta, gândind că este barbatul său, nu zise nimic. Dar, îndată ce băgă de samă că nu este barbatul său, s-a simţit atinsă de acest abuz şi l-a denunţat pe nopturnul cicisbeo. Acesta a fi gândit el în sine:
Cine dracu-a cunoscut
Grădină fără cărări,
Dragoste fără mustrări,
Grădină fără pârlaz ,
Dragoste făr-de năcaz…

şi aştepta cu oarecare linişte esplicaţia cu bărbatul legitim.

Bărbatul începu să-l mustre şi să-i zică că i-a siluit nevasta. Danciu răspunse că a fost cu a ei voinţă. Atuncea barbatul ridică sapa şi-i crepă capul cu ea şi astfel se plini tragedia asupra căreia Curtea cu juraţi va avea a se pronunţa. De se întâmpla istoria asta între franţujii noştri, atunci am fi avut a înregistra: 1) o despărţenie , 2) un duel în care bărbatul legitim cădea mort, 3) căsătoria între cicisbeo şi cucoana văduvită. Dar atuncea unde ar fi deosebirea între o tragedie ţigănească şi una… franţuzească?

[16 iulie 1876]

via http://www.certitudinea.ro

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , , ,