Arhiva

Posts Tagged ‘conflictul transnistrean’

„Soluția pașnică” a moldovenilor pentru Putin

decembrie 18, 2020 Lasă un comentariu
Vladimir Putin ne ia de proști!
Pe marginea recentei declarații a Președintei Maia Sandu prin care aceasta a cerut, absolut corect și argumentat, ca Rusia să-şi retragă din Transnistria muniţiile şi trupele staționate acolo ilegal, șeful de la Kremlin răspunde în bătaie de joc: „Federaţia Rusă este gata să-şi retragă trupele din regiunea transnistreană, inclusiv misiunea sa de pacificare, însă doar după ce va fi găsită o soluţie paşnică pentru conflictul îngheţat de pe Nistru”!
Nimic nou! Ocupantul rămâne ocupant: după ce că se află, fără vrerea noastră, contrar legilor noastre, pe teritoriul nostru constituțional, el ne mai pune și condiții!
Acesta este tratamentul pe care Rusia ni l-a aplicat de peste 200 de ani: unde calcă, acolo stăpânește!
În această situație, Maia Sandu, dacă-și are consilieri cu demnitate, ar trebui să-i amintească lui Putin că „soluția pașnică” pentru „conflictul transnistrean” moldovenii, fiind oameni pașnici și iubitori de libertate, au propus-o la 22 iulie 2005 prin Legea Nr. 173 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria)!
Atunci, Parlamentul de la Chișinău a prevăzut (cu vot unanim!) că, statutul special pentru localitățile din zona transnistreană va fi acordat doar după retragerea necondiționată (!) și ordonată a trupelor și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova!
Ar fi bine să i se amintească lui Putin încă un lucru, unul esențial: Legea Republicii Moldova din 22 iulie 2005 exprimă voința tuturor moldovenilor și ea trebuie respectată!
Nu Putin trebuie să ne pună condiții, ci noi, moldovenii, îi punem condiția: să ne respecte voința și să-și retragă armata!
Pe urmă, discutăm și despre statut!
„Soluția pașnică” pe care ne-o tot flutură Putin de ani de zile este „Planul Kozak” de federalizare a Republicii Moldova, adică este „soluția războinică”!
Așa ceva nu se acceptă!
Chiar dacă și madam Merkel de la Berlin vine, la braț cu Putin, să ne ceară asta (După 2005, madam ne-a trimis agenții ei „creștin-democrați” să ne convingă pe noi aici, la Chișinău, să abrogăm Legea din 22 iulie! Câtă impertinență trebuie să manifești, ca să ceri așa ceva!)!
Teritoriul Republicii Moldova controlat de separatiștii proruși de la Tiraspol este „teritoriu ocupat”! Această definiție se găsește în Hotărârea CEDO cu privire la cazul grupului Ilașcu!
Iată de ce „condiția” pe care ne-o pune Putin în problema spinoasă legată de zona transnistreană nu este „pașnică”!
Este soluția ocupantului pentru a ne ocupa în continuare.
Un popor cu demnitate nu acceptă așa ceva!

Câteva precizări pe marginea declarațiilor obraznice ale ambasadorului rus

Ambasadorul rus la Chișinău declară obraznic și sfidător:
 
 
Dacă există sau nu asemenea condiții, o poate stabili doar Republica Moldova!
 
Pentru că teritoriul în care se află aceste trupe este teritoriu național al Republicii Moldova!
 
Și pentru că Republica Moldova a stabilit clar, prin Legea Nr. 173
din 22-07-2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), că Federaia Rusă este obligată să îndeplinească condiţiile de demilitarizare a zonei separatiste transnistrene prin „evacuarea integrală, urgentă şi transparentă a trupelor şi armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova”!
 
Rusia nu are dreptul să pună condiții, pentru că își ține ilegal și abuziv trupele pe teritoriul nostru, fără consimțământul nostru!
 
Rusia trebuie să îndeplinească condițiile pe care Republica Moldova le-a pus odată cu adoptarea legii de mai sus!
 
Nu avem ce discuta cu Rusia!
 
Asta trebuie să fie reacția autorităților de la Chișinău ca răspuns la declarațiile obraznice ale ambasadorului rus!
 
Dar noi am auzit o asemenea reacție a Chișinăului oficial?
 
Nu am avut așa ceva!
 
Nu l-am auzit pe ministrul de Externe, reprezentant al PD-ului, să articuleze clar poziția Republicii Moldova în această chestiune principială și nici nu am văzut ca ambasadorul rus să fie convocat de acesta pentru a i se aduce la cunoștință, ferm și cu demnitate, punctul nostru de vedere stipulat de Legea adoptată în unanimitate de Parlament acum 15 ani!
Nu l-am auzit nici pe liderul PD Pavel Filip, aseară la TVR Moldova, să exprime hotărât poziția unui partid aflat la guvernare în ceea ce privește retragerea necondiționată a trupelor ruse!
 
Toți au lălăit-o în acordurile impuse de un președinte trădător ca Dodon, care a încuviințat și a încurajat declarațiile sfidătoare la adresa Republicii Moldova proferate de ambasadorul rus.
 
Dodon este un vânzător și trădător al intereselor noastre naționale, nu mai încape îndoială.
 
Lovitura mortală aplicată interesului nostru național vine în această clipă de la PD, așa-zisul partid de orientare europeană care face deschis jocul Rusiei prin susținerea și menținerea la putere a unui președinte trădător și a guvernului controlat de acesta.
 
Cei care asigură acum victoria și dominația rusească sunt Pavel Filip, Dumitru Diacov, Monica Babuc și celelalte unelte jalnice din Partidul Democrat.
 
Ei vor purta răspunderea pentru înalta trădare la care asistăm neputincioși!

Să ne temem de nemți așa cum ne temem de ruși!

august 13, 2019 2 comentarii
Citim în presă despre o convorbire telefonică în care președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, îi recomandă lui Igor Dodon apropierea de Moscova pentru a rezolva conflictul transnistrean.
Acest fapt este o confirmare a rolului subversiv pe care și l-a asumat Berlinul în manevrele murdare ale Rusiei îndreptate împotriva Republicii Moldova.
Avem acum motive serioase să considerăm că în efortul nostru de soluționare corectă și legală a problemei fundamentale cu care ne confruntăm – ocuparea de către Rusia a unei părți din teritoriul nostru național prin regimul separatist de la Tiraspol și trupele sale staționate ilegal în stânga Nistrului, Germania nu ne este aliat, ci dușman!
Germania face jocul Rusiei, să ne fie clar!
Acum ne dăm bine seama că Alianța Kozak pusă să guverneze la Chișinău este „opera” exclusivă a Berlinului și Moscovei, iar scopul urmărit de Dodon în semnarea unui nou acord de guvernare cu Maia și Năstase este „rezolvarea conflictului transnistrean” în felul în care ne sugerează nemții, adică în interesul Rusiei.
Un nou Pact Ribbentrop-Molotov!
Avem acum încă un considerent să ne temem de nemți în măsura în care ne temem de ruși!
Dar poate de nemți ar trebui să ne temem acum mai mult!

Alianța Kozak și crima pusă la cale împotriva Republicii Moldova și întregii Românii

Orice zi de aflare la guvernare a Alianței Kozak este un pas spre „soluțuionarea conflictului transnistrean” în defavoarea Chișinăului și în favoarea Moscovei!

Anume o asemenea „soluționare a conflictului transnistrean” spulberă orice șansă a noastră de reunire cu Țara mamă România!

Iar apariția peste noapte a oricărui nou „partid unionist” nu este altceva decât o nouă lovitură aplicată segmentului românesc basarabean conștient de pericolul „soluționării” de mai sus și care ar fi capabil să se opună acesteia!

Toată retorica anti-Plahotniuc a Maiei și mai ales a lui Năstase se constituie de fapt într-un paravan după care se ascunde adevărata crimă pusă la cale împotriva Republicii Moldova și întregii Românii.

Chita lui Victor Nichituș

Victor Nichituș, ca și oricare alt mercenar de presă, va avea foarte mult de lucru dincoace de Prut în acest an electoral. Chita lui, cum s-ar zice pe la noi atunci când țucălarul de meserie își găsește stăpânul potrivit, cu bani gata, pe care să-I slujească fără preget.

„Moscova poate câștiga bătălia electorală din Republica Moldova. Acest pericol există. Dar el nu se datorează schimbării Codului Electoral. De vină este propaganda emisă de televiziunile ruse care au emis în spațiul informațional moldovenesc”, – scrie, într-o postare pe blogul personal,  Victor Nichituş.

„Partidul Democrat a fost cel care a avut inițitiva și a interzis această propagandă”,  adaugă mercenarul.

„Echipa lui Plahotniuc a reușit să oprească conflictele ideologice întreținute de Rusia, conflicte care au scindat, din interior, clasa politică moldoveană”, concluzionează vârtos și aproape eroic cronicarul de stăpâni.

Tot el, momentan, își răsucește subtila-i pană dinspre ruși spre americani și deduce univoc că „tot Plahotniuc, vor unii sau nu, a fost cel care a solicitat ajutorul Statelor Unite în soluționarea conflictului transnistrean”.

„În desele vizite făcute peste ocean, – continuă penetrant sluga meseriașă – liderul Partidului Democrat le-a explicat (experților americani – n.n.) că bătălia pentru Moldova este una de culise. Acesta este motivul pentru care doi congresmeni americani au depus la Camera Reprezentanților o rezoluție referitoare la Republica Moldova în care se specifică faptul că Statele Unite susțin alegerea Moldovei de a se asocia la Uniunea Europeană și cer Federației Ruse să-şi retragă trupele şi muniţiile de pe teritoriul statului moldovean în conformitate cu angajamentele asumate la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999”.

Asta în vreme ce experții Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică a Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) constată că la ora actuală în Republica Moldova există, dincolo de chestiunea identitară, trei manipulări „de partid şi de stat”:

Prima este existenţa binomului Plahotniuc-Dodon, prezentat public sub forma unei confruntări nemiloase. Evident, o denaturare, confirmată definitiv cu ocazia votului mixt adoptat în pofida Europei, un joc de public servit şi Estului şi Vestului, o bătălie de tip „Tom şi Jerry“, în care în final nimeni nu păţeşte nimic. Această confruntare mimată de cele mai multe ori, prezentată ca război geopolitic pe viaţă şi pe moarte, se developează din ce în ce mai pregnant cu trecerea timpului şi va deveni tot mai evident cu ocazia apropierii alegerilor anticipat pentru Primăria Chişinăului (mai 2018) şi a celor parlamentare (noiembrie 2018).

A doua manipulare ţine de furtul miliardului, despre care, oficial, ni se spune că ar fi principala preocupare a autorităţilor, respectiv că se lucrează intens pentru identificarea vinovaţilor. În realitate, eforturile sunt spre camuflarea, nu spre identificarea vinovaţilor. După aproape cinci ani de zile, nu există niciun oficial vinovat pentru această veritabilă „afacere de stat“ care a fost furtul a cel puţin un miliard din băncile moldoveneşti şi care a lăsat sistemul financiar bancar din republică pe butuci.

A treia este chestiunea transnistreană. De ce o manipulare? Din aceleaşi motive ale jocului la două capete care au marcat politica moldovenească, practic, de la înfiinţarea statului. Inclusiv în relaţia cu Tiraspolul. Rarele episoade de fermitate (respingerea Memorandumului Kozak în 2003) au durat puţin, iar balanţa a înclinat, iarăşi, spre subordonare şi cedări în faţa Moscovei. Astăzi, suntem în aceeaşi duplicitate. Pe de-o parte, claxoane abundente şi ostentative, semnale suveraniste şi solicitare de sprijin pentru confruntarea cu Moscova în regiunea separatistă, pe de alta, frână, rămânerea la jumătatea drumului, paralizie în faţa oricărui gest radical în faţa Moscovei. În plus, recent, cerşitul bunăvoinţei Moscovei şi sarabanda unor concesii nepermise şi care nu e clar unde se vor opri. Acest material este dedicat celei de-a treia formă de manipulare de stat, respectiv chestiunea transnistreană.”

Experții de la București arată cu lux de amănunte cum, prin „desele-i vizite peste ocean” ale liderului PD, „Chişinăul i-a convins pe americani că pe teritoriul Republicii Moldova nu există „trupe de ocupaţie“. (https://secareanu.wordpress.com/2018/02/26/pe-cine-manipuleaza-chisinaul-cu-transnistria-pe-rusia-sau-pe-romania)

Aceiași experți demonstrează cât de periculoasă este poziția actualei puteri de la Chișinău în „soluționarea conflictului transnistrean” orientată spre un șir de cedări majore pe această chestiune, cedări care duc, în definitiv, spre pregătirea și acordarea „statutului Transnistriei în viitorul stat reintegrat RM”.

„Republica Moldova, sub perdeaua de fum a declaraţiilor „principiale” faţă de Moscova (în realitate fără vreo relevanţă şi oricum mult mai nuanţate decât sunt tirajate şi manipulate de presa „patriotică”, guvernamentală), a intrat pe panta cedărilor în faţa Tiraspolului, adică a Moscovei. Transnistria este testul de politică externă al R. Moldova de aici înainte, nu retorica pro-europeană sau pro-românească fără acoperire.”, conchid experții LARICS.

Manipularea, spuneam, este ținta urmărită de actualul regim de la Chișinău și este chita uneltelor de presă ale acestuia.

 

 

Câteva considerații pe marginea interviului lui V. Plahotniuc

ianuarie 25, 2017 Lasă un comentariu
Mai multă lume mă întreabă ce cred despre un interviu recent al lui V. Plahotniuc, „coordonatorul”, pentru portalul „Deschide”…
 
(Fără să vreau, îmi veni în cap imaginea de acum câteva zeci de ani când noi, studenții de la „jurnalistică”, trăiam cea mai mare frică la examenul profesorului Klobuțki despre ce scria Lenin la „Iskra”)
 
Nu-l citisem, îl auzii pe Iulian Chifu aseară comentând ceva la un post de televiziune pe marginea celor declarate de „coordonator”…
 
Azi dimineață am reușit și eu să parcurg interviul.
 
Iată câteva lucruri imoprtante din declarațiile lui Plahotniuc pe care le-am reținut:
 
 
1. „Important e să ne corectăm atunci când greșim.”
(M-am bucurat să citesc așa ceva: doar un om cu frică de Dumnezeu își amintește de greșeli!)
 
2. „Nu vor fi anticipate nici declanșate de opoziție, nici de putere. Republica Moldova are nevoie de stabilitate și de liniște, ca să poată să înceapă să evolueze cu adevărat. Cu atât mai mult, precizez că nici un fel de schimbare care vizează sistemul electoral nu poate fi făcută cu mai puțin de un an înainte de alegeri.”
 
(Înțeleg că replica este adresată în primul rând lui Dodon, care tuna chiar aseară că va face tot ce-i stă în puteri pentru a porni mecanismul de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate, cât și celorlalți „anticipatori” care l-au adus pe Dodon președinte)
 
3. „Nu va exista o anulare sau renegociere a Acordului de Asociere cu UE, nici o semnare a unui acord cu Uniunea Eurasiatică. Toate acestea sunt contrare interesului strategic al Republicii Moldova. Republica Moldova este condusă la nivel decizional de o guvernare pro-europeană, nu de un președinte pro-rus.”
 
(Ăsta este cel mai imoprtant punct de vedere expus de „coordonator”)
 
4. „Eu cred că o soluție pentru problema transnistreană nu poate fi găsită de Igor Dodon.”
 
(Frumos! Asta ar însemna că actuala guvernare nu va admite planul diabolic al lui Putin, Kozak-2, de federalizare a RM și de legalizare a ocupației militare a Transnistriei de către Rusia! Jos pălăria!)
 
5. „Ultimele declarații ale președintelui (Dodon– n. a.) am văzut că nu au trecut neobservate la București. Însă noi avem un parteneriat foarte solid cu România, atât ca guvernare, cât și ca partid, PDM fiind partenerul politic al PSD, partidul care a câștigat alegerile. România a făcut în ultimii ani gesturi foarte importante pentru țara noastră și ne bazăm în continuare pe acest sprijin, care să ne ajute să ne modernizăm țara.”
 
Dacă declarațiile de mai sus articulate de Plahotniuc nu au doar menirea de a reface o imagine șifonată a unui lider politic, ci sunt obiective strategice ale actualei guvernări de la Chișinău, atunci pot spune cu toată certitudinea că actuala guvernare, „coordonată” de Plahotniuc, este una proromânească și proeuropeană care urmează a fi menținută și susținută!
 
După umila mea părere, de câteva „greșeli” ar urma să se ferească a nu le comite „coordonatorul”:
 
1. Să nu „reformateze” Guvernul. Orice „reformatare” se face la început de mandat, nu la mijlocul acestuia. Guvernul Filip a dovedit că poate să acționeze și în actuala formulă în interesul suprem al RM! Mai bine e să-ți păstrezi energiile pentru obținerea unei majorități parlamentare proeuropene la viitoarele alegeri parlamentare ca să ai posibilitatea a lansa atunci o nouă și reformată structură guvernamentală.
 
2. Să nu insiste asupra sistemului electoral uninominal atâta timp cât avem pe capul nostru problema conflictului separatist transnistrean încurajat și întreținut de Moscova. Un sistem uninominal ar legaliza separatismul.
 
3. Să nu admită acțiuni „subversive” împotriva partenerilor de guvernare. Nu vreau să intru în detalii.
 
4. Să nu admită aceleași acțiuni împotriva niciunui mijloc de informație, indiferent de patronii (din umbră sau nu) ai acestuia, ci să promoveze orice măsură de construcție și susținere a unei prese cu adevărat independente în Republica Moldova! Mă refer aici în primul rând la Compania Teleradio-Moldova.
 
25 ianuarie 2017