Arhiva

Posts Tagged ‘Congresul XII’

Guvernul Filat şi-a depăşit mandatul, consimţind la cedarea pământului naţional la Palanca

Rezoluţia Congresului XII al PPCD cu privire la cazul Palanca

Tratatul dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, negociat între 14 iulie 1995 şi 18 iulie 1999, semnat la 18 august 1999, la Kiev, de către ex-preşedintele Petru Lucinschi şi ratificat la 12 iulie 2001 de către reprezentanţii Partidului Comuniştilor şi ai Alianţei Braghiş în Parlament, cuprinde un Protocol adiţional „privind transmiterea în proprietate Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi a sectorului de teren, prin care trece acesta, şi regimul lor de exploatare”.

Protocolul adiţional vizează un traseu strategic important cu lungimea de 7,77 kilometri şi un teritoriu de 18 hectare care, potrivit punctului 6.1, urmau să fie cedate nu doar în proprietatea Ucrainei, dar şi sub jurisdicţia exclusivă a acestui stat vecin. Fâşia strategică de 18 hectare a teritoriului nostru naţional ar urma să fie scoasă de sub jurisdicţia/suveranitatea Republicii Moldova, cauzând discontinuitatea teritorială a statului prin izolarea de corpul ţării a 3 exclave teritoriale: Abdiv, Baibol şi Pescăria. Aceste 3 exclave teritoriale sunt situate la doar 1800 de metri de Limanul Nistrului (Marea Neagră).

Partidul Popular Creştin Democrat a considerat încă din perioada de negociere a Tratatului de frontieră cu Ucraina că acesta trebuie să aibă un singur obiect: frontiera comună dintre Republica Moldova şi Ucraina. Alte chestiuni, cum ar fi transmiterea de proprietăţi de către un stat către celălalt, aspecte de suveranitate sau de jurisdicţie a unei părţi în interiorul frontierelor celeilalte părţi, nu puteau şi nu trebuiau să facă obiectul Tratatului de frontieră. PPCD este singurul partid politic care nu doar a votat împotriva ratificării Tratatului de frontieră cu Ucraina şi a Protocolului său adiţional, dar a şi sesizat, prin grupul său parlamentar, Curtea Constituţională asupra caracterului anticonstituţional al unor prevederi ale acestor două documente, a chemat Ministerul Afacerilor Externe în instanţa de contencios administrativ pentru accesul deputaţilor la hărţile-crochiu anexă la Tratat şi desecretizarea acestora, a sensibilizat opinia publică naţională asupra subiectului, a organizat acţiuni de masă, pichetări şi proteste stradale împotriva înstrăinării teritoriului naţional pe segmentul satului Palanca.

PPCD a militat întotdeauna pentru extinderea şi aprofundarea relaţiilor de prietenie şi cooperare cu Ucraina. Pentru Republica Moldova Ucraina este un partener strategic de o importanţă politică şi economică majoră. PPCD a dezvoltat în mod consecvent relaţii strânse cu forţe politice din Ucraina şi a fost alături de democraţii de la Kiev în momente cruciale pentru ţara vecină. Lupta comună pentru independenţă, democraţie şi viitor european a sudat relaţii durabile între PPCD şi colegii ucraineni.

PPCD consideră că relaţiile Republicii Moldova de bună vecinătate şi cooperare cu Ucraina, ca unul dintre partenerii-cheie ai ţării noastre, trebuie să se sprijine pe respectarea reciprocă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii celeilalte părţi. Acest tip de relaţii exclude orice fel de concesii teritoriale.

PPCD constată că guvernul condus de către Vladimir Filat şi-a depăşit mandatul, consimţind la scoaterea efectivă a unei părţi a teritoriului naţional de sub jurisdicţia Republicii Moldova şi transmiterea acestuia sub jurisdicţia exclusivă şi suverană a Ucrainei. În felul acesta, guvernul Filat s-a substituit voinţei întregului popor, a devenit un continuator al ilegalităţilor comise de regimurile anterioare şi se face vinovat de crimă împotriva poporului şi a statului. PPCD consideră că demnitarii care se fac vinovaţi de asemenea crime grave trebuie nu doar supuşi oprobriului public, dar şi traşi la răspundere după toată asprimea legii.

PPCD se va opune în continuare, pe toate căile legale, acestor crime împotriva statului şi a poporului şi va insista asupra restabilirii jurisdicţiei Republicii Moldova asupra întregului său teritoriu naţional, indiferent de titularii drepturilor de proprietate funciară sau imobiliară din interiorul frontierelor noastre de stat.

Chişinău, 21 februarie 2010

PPCD salută iniţiativele democratice, pozitive şi necesare ale puterii, dar contestă orice derapaj de la interesele naţionale şi normele democratice

Rezoluţia Congresului XII al PPCD cu privire la situaţia politică de moment

Cele două campanii electorale pentru alegerile parlamentare din anul 2009 au arătat în mod izbitor impactul fără precedent al resurselor financiare enorme, de provenienţă dubioasă, mobilizate de piaţa politică şi mediatică din Republica Moldova.

Utilizarea tehnologiilor electorale murdare, manipularea opiniei publice prin procedee de război psihologic, cumpărarea directă a voturilor, în special, în zona rurală, precum şi, mai ales, provocarea din 7 aprilie, soldată cu distrugerea edificiilor Parlamentului şi a Preşedinţiei, au condus în definitiv la schimbarea puterii în Republica Moldova.

Rezultatul electoral final a fost determinat într-o măsură substanţială şi de insistenţa liderilor fostului partid de guvernământ de a menţine titulatura perimată de partid comunist, care a creat un deficit de imagine al acestei formaţiuni şi le-a oferit un plus de imagine formaţiunilor care s-au declarat într-o opoziţie ireconciliabilă, afişând un anticomunism de paradă. Spre regretul nostru, ca urmare a alegerilor, cele două tabere politice din Parlament nu au putut depăşi animozităţile reciproce, depăşire care ar fi permis identificarea unui minim consens, necesar pentru alegerea şefului statului. O asemenea situaţie a extins criza politică şi afectează în mod direct economia naţională, inclusiv prin reţinerea de care dau dovadă potenţialii investitori străini pentru plasarea capitalurilor lor în ţara noastră.

Accederea la putere a celor patru partide din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană a trezit simpatia unor parteneri occidentali ai ţării, care se manifestă printr-un sprijin politic şi financiar substanţial. Însă pentru a justifica încrederea partenerilor externi, ca şi aşteptările cetăţenilor ţării, actuala guvernare urmează să demonstreze eficienţă în promovarea fermă a reformelor politice, economice şi sociale, astfel încât să fie depăşite cât mai curând posibil toate restanţele la capitolul ajustarea legislaţiei, a instituţiilor publice şi a practicilor de exercitare a puterii la standardele europene.

Măsurile de ordin economic, cu componentele administrativă, fiscală, bugetară, vamală, care presupun şi debirocratizarea relaţiilor funcţionarilor cu companiile private, dar şi eficientizarea justiţiei care să plaseze statul şi oamenii de afaceri în condiţii de egalitate în faţa legii, sunt cele câteva acţiuni care urmează a fi realizate neîntârziat. Alături de acestea se impune stimularea întreprinzătorilor, reorganizarea sistemului bancar pentru a se oferi credite cu dobânzi accesibile, crearea unui climat de afaceri competitiv şi atractiv pentru businessmenii autohtoni şi străini. Depăşirea crizei economice şi combaterea sărăciei, ca şi atingerea unui nivel de dezvoltare comparabil cu cel al ţărilor europene depind în mod direct de voinţa politică şi de competenţa guvernanţilor.

PPCD consideră corect să salute toate iniţiativele democratice, pozitive şi necesare ale actualei puteri şi, în acelaşi timp, să conteste şi să critice orice acţiuni ale puterii care deraiază de la interesele naţionale, de la normele democratice şi opţiunea strategică de integrare europeană a ţării.

Chişinău, 21 februarie 2010

Elementele fostei nomenclaturi sovietice de partid şi cadrele de ofiţeri KGB exercită o influenţă majoră asupra politicului

Rezoluţia Congresului XII al PPCD cu privire la lustraţie

Necesitatea implementării unui mecanism care ar asigura eliberarea societăţii noastre de influenţa nocivă a fostelor servicii secrete şi a instituţiilor care au practicat poliţia politică este incontestabilă. Un asemenea mecanism ar fi un element indispensabil al procesului de democratizare şi de edificare a unei societăţi transparente, în care puterea politică îşi exercită mandatul în văzul opiniei publice şi sub controlul societăţii.

Afirmarea valorilor democratice şi funcţionarea instituţiilor de stat în conformitate cu normele şi practicile notorii internaţionale vor fi mereu periclitate de influenţele oculte ale grupurilor de presiune formate din elementele fostei elite sovietice de partid şi cadrele de ofiţeri KGB care au degenerat astăzi în grupări mafiote şi criminale şi exercită o influenţă majoră asupra politicii, a unei părţi a presei şi a societăţii civile, precum şi asupra unor sectoare întregi ale economiei naţionale. Totodată, aceste grupări practică şantajul politic ca formă de presiune asupra unor factori de decizie, care, din teama de a nu fi deconspiraţi ca foşti agenţi secreţi, execută cu docilitate indicaţiile lor materializate deseori în trafic de influenţă şi protecţionism cu tendinţa acaparării întregii puteri în stat.

Fosta poliţie politică trebuie deconspirată. Partidul Popular Creştin Democrat consideră prioritară adoptarea Legii cu privire la lustraţie, preluând experienţa pozitivă a ţărilor Europei Centrale şi de Răsărit, care au parcurs deja această etapă: Polonia, Germania, Cehia, Estonia, Ungaria, Slovacia, România şi altele.

Preşedintele Republicii, deputaţii, membrii Guvernului, demnitarii cu funcţii de răspundere în stat, ambasadorii, reprezentanţii puterii judecătoreşti, proprietarii şi conducătorii instituţiilor de presă, înainte de a accede în posturile lor trebuie să-şi declare şi să-şi certifice neapartenenţa la structurile fostei poliţii politice secrete, demonstrând astfel capacitatea lor de a fi liberi în luarea deciziilor în interesul statului şi al cetăţenilor lui.

Totodată, PPCD consideră că efortul general de asanare morală a societăţii presupune în mod obligatoriu şi dreptul fiecărui cetăţean la informaţia cu privire la persoana sa, drept care trebuie să se concretizeze în garantarea accesului fiecăruia la propriul dosar ţinut de poliţia politică secretă din URSS.

În istoria postsovietică a Republicii Moldova, PPCD este singurul partid care a depus în Parlament un proiect de lege cu privire la accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Din păcate, alte forţe politice nu s-au arătat solidare cu PPCD în acest demers public, iniţiativa noastră rămânând izolată.

Congresul PPCD constată că actuala guvernare, care s-a declarat democratică şi proeuropeană, ca şi guvernările anterioare, nu consideră oportună adoptarea şi aplicarea, după model european, a unei legi a lustraţiei. Acest fapt alimentează opinia că rădăcinile actualei puteri se trag, în mare parte, din zona serviciilor secrete şi a nomenclaturii sovietice, ştirbind din independenţa actului guvernamental şi expunând siguranţa naţională unor riscuri majore.

PPCD îşi reiterează poziţia sa univocă în această problemă şi consideră că adoptarea unui asemenea act de importanţă incontestabilă reprezintă un test moral şi politic pentru actuala guvernare.

Chişinău, 21 februarie 2010

Creştin-democraţii şi-au ţinut Congresul la Chişinău

Duminică, 21 februarie 2010, în Sala mare a Centrului de Cultură şi Artă „Ginta Latină” din Chişinău, şi-a ţinut lucrările cel de-al XII-lea Congres al Partidului Popular Creştin Democrat. La congres au participat 727 de delegaţi. La Congresul PPCD au participat, de asemenea, reprezentanţi ai mai multor partide creştin-democrate şi populare din Europa, ai unui şir de instituţii partenere, ai corpului diplomatic străin acreditat la Chişinău, ai societăţii civile şi ai instituţiilor de presă din Republica Moldova.

Oaspeţii de peste hotare care au luat cuvântul în faţa Congresului, arătându-şi solidaritatea cu Partidul Popular Creştin Democrat, au fost: Dr. Norbert Neuhaus, consultant al Fundaţiei Robert Schuman şi expert în politica europeană al Partidului Popular European pentru România şi Republica Moldova, Volodimir Stretovici, preşedinte al Uniunii Creştin Democrate din Ucraina, deputat în Rada Supremă de la Kiev, Ovidiu Silviu Dobronăuţeanu, din partea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) din România, Iuri Reşetnikov, reprezentantul Asociaţiei Creştin Democraţilor din Europa de Răsărit, Marilies Flemming, vicepreşedinte al Uniunii Seniorilor Europeni din cadrul Partidului Popular European, ex-ministru Federal al Republicii Austria, membru al Partidului Popular din Austria, Mario la Sala, consilier pentru relaţii externe al PPCD, Iuri Mindiuk, secretar internaţional al Partidului „Naşa Ucraina”. De asemenea, au rostit mesaje de salut în faţa Congresului domnul Steve Rader, director al Institutului Republican Internaţional la Chişinău, şi doamna Natalia Corobcă-Ianusevici, reprezentant al Fundaţiei germane Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Pe adresa Congresului PPCD au sosit, de asemenea, mesaje de susţinere din partea a 42 de partide creştin-democrate şi a unor personalităţi politice marcante din Europa, printre care: Joseph Daul, preşedinte al Grupului Partidului Popular European şi al Democraţilor Europeni din Parlamentul European, Andrius Kubilius, prim-ministru al Lituaniei şi preşedinte al Partidului Creştin Democrat „Uniunea Patriei”, Boris Tarasiuk, preşedinte al Frontului Popular „RUH” din Ucraina, deputat, ex-ministru de Externe al Ucrainei, Doris Pack, membru al Uniunii Creştin Democrate din Germania, preşedinte al Organizaţiei de Femei a Partidului Popular European, europarlamentar, Dr. Bernhard Worms, preşedinte al Uniunii Seniorilor Europeni a PPE, Martin Kamp, secretar general al grupului parlamentar al PPE în Parlamentul European, Dr. Susane Luther, secretar Internaţional al Uniunii Social Creştine din Germania, Francisco Aselvelgo de Silva, preşedinte al Partidului Social Democrat din Portugalia, Josep A. Duran i Leida, preşedinte al Uniunii Democratice a Cataloniei, Spania, Paolo Portas, preşedinte al Centrului Democrat Social – Partidul Popular din Portugalia, Zsolt Semjen, preşedinte al Partidului Creştin Democrat din Ungaria, Zurab Melikishvili, secretar general al Mişcării Naţionale Unite din Georgia.

Preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a prezentat Congresului un raport de activitate, punând accent pe strategia şi poziţionarea PPCD după alegerile parlamentare din 2009.

În dezbaterile pe marginea Raportului preşedintelui au participat: Ion Moraru, fost deţinut politic, membru fondator al PPCD, Ghenadie Vaculovschi, preşedinte al filialei Chişinău, Valeriu Berilă, preşedinte al raionului Ştefan Vodă, Alexandru Corduneanu, consilier municipal Chişinău, Igor Ciuru, preşedinte al filialei Bălţi, Vlad Cubreacov,vicepreşedinte PPCD, Andrei Ţurcanu, preşedinte al filialei Donduşeni, Violeta Petre, preşedinte al filialei Ungheni, Victor Gurău, analist politic, Sergiu Rabei, economist, Alexei Capbătut, preşedinte al filialei Anenii Noi, Ştefan Secăreanu, vicepreşedinte PPCD, Radu Buşilă, preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi, Igor Ţurcanu, preşedinte al filialei Hânceşti.

Congresul l-a reales pe domnul Iurie Roşca în funcţia de preşedinte al PPCD. De asemenea, Congresul a ales opt vicepreşedinţi ai formaţiunii: Ştefan Secăreanu, Vlad Cubreacov, Igor Ţurcanu, Ghenadie Vaculovschi, Andrei Ţurcanu, Alexei Capbătut, Igor Ciuru şi Victor Ciobanu. În funcţia de secretar general al PPCD Congresul l-a ales pe domnul Dinu Ţurcanu. Noua componenţă a Consiliului Naţional ales de Congres cuprinde 123 de membri, reprezentând toate filialele teritoriale şi organizaţiile autonome ale PPCD.

Congresul XII al PPCD a adoptat următoarele documente: Rezoluţia cu privire la situaţia politică de moment, Rezoluţia cu privire la necesitatea aprofundării reformelor politice şi instituţionale, Rezoluţia cu privire la cazul Palanca, Rezoluţia cu privire la lustraţie, Rezoluţia cu privire la combaterea corupţiei, Rezoluţia cu privire la tineret, Rezoluţia „Economia socială de piaţă – calea optimă de depăşire a crizei social-economice actuale”.

Biroul de presă al PPCD

Valul trece, pietrele rămân sau cum ştabii nomenclaturişti de ieri au devenit brigadieri ai anticomunismului de paradă

februarie 21, 2010 Lasă un comentariu

Discursul domnului Ştefan Secăreanu, vicepreşedinte PPCD, la Congresul al XII-lea al PPCD

Stimaţi colegi,

Onoraţi oaspeţi,

Marţi, după ce colegul nostru Iurie Roşca a fost chemat la Procuratură, un vechi cunoscut de dincolo de Prut mă întreabă pe Facebook: “Ce mai faci?”. “Ce sa fac? – îi răspund . – Ia îmi admir şi eu Patria. Aştept să treacă şi valul liberal peste ea.”. “Şi după ce trece valul voi, frontiştii, ce aveţi de gând să faceţi?”, – mă iscodeşte cunoscutul de peste Prut. Zic: “Valul trece, da pietrele rămân.”. Nu a mai insistat vechiul meu cunoscut de dincolo de Prut, eu înţelegând că şi el aşteaptă şi este convins de trecerea valului. Îmi rămâne să intuiesc doar pe care val l-a avut în vedere prietenul meu de pe Facebook—pe cel de la Chişinău sau pe cel de la Bucureşti? Sau le-a avut în vedere pe ambele deodată? Sau poate pe unul singur care, iată, trece acum peste cele două capitale româneşti?

Republica Moldova a avut de înfruntat mai multe valuri în scurta ei viaţă. Dar noi, cei uniţi încă până la căderea imperiului sovietic în această familie mândră, dârză şi de suflet, care se numeşte Partidul Popular Creştin Democrat, am rămas de fiecare dată aceiaşi – in picioare şi neclintiţi, ca piatra după val! Chiar dacă, în vâltoarea luptelor pentru valorile naţionale şi idealurile libertăţii, unii dintre camarazii noştri au căzut răpuşi de mâna criminală a regimului de ocupaţie. Citește mai mult…