Arhiva

Posts Tagged ‘Europa Liberă’

Românii din teritoriile românești înstrăinate, între propaganda rusă și cea neomarxistă

ianuarie 24, 2021 Lasă un comentariu
Ce face, în acest început al lui 2021, un român din teritoriile românești înstrăinate când dorește din străfundul inimii lui ca el și familia lui să nu devină victime ale uriașei propagande rusești?
Evident, își pune speranța în posturile de radio și TV care se declară românești sau sunt percepute de basarabeni ca fiind românești.
Și ce să mai facă românii din teritoriile românești înstrăinate când, fugind de propaganda rusească, dau peste altă propagandă, tot atât de perfidă și mincinoasă – propaganda neomarxistă, emanată de posturile de radio și TV declarate românești sau percepute de basarabeni ca fiind românești?
Ce să facă românii basarabeni în aceste zile când TVR-ul, PROTV-ul , Europa Liberă etc îi cântă necontenit, în chip dezgustător, minute, dacă nu ore întregi, osanale celui mai reprezentativ exponent al neomarxismului satanist, Biden, după ce patru ani la rând ne-au împroșcat, manipulator, cu neadevăruri despre fostul președinte american Donald Trump?
Se înșeală amarnic cei care cred că în halul ăsta vor consolida segmentul proeuropean din stânga Prutului. De cel românesc sau proromânesc nici nu mai vorbesc.
În fața sataniștilor, cei cu credința în Hristos Mântuitorul și cu conștiința românească trează stau neclintiți!

Nu poți să-l învingi pe un bolșevic ca Dodon cu minciuni bolșevice despre alegerile din SUA

noiembrie 11, 2020 Lasă un comentariu

Ca trădătorul de țară și coruptul I. Dodon să fie dat jos duminică  din fotoliul de șef de stat, vă rog mult să nu-mi mai arătați pe Fb poza Maiei Sandu alături de poza lui J. Biden!

 

 

Vă mai rog ca săptămâna asta, înainte de cel de-al doilea tur de scrutin, când trebuie să ne mobilizăm pentru ca funcția de președinte al republicii să nu mai nimerească în mâna partidei rusești, să nu mi-l mai arătați pe I. Sturza felicitându-l pe J. Biden în legătură cu victoria în alegerile din SUA, pentru că acesta, J. Biden, nici pe de parte nu este învingător, numărarea și renumărarea voturilor nefiind încă terminate la americani!

 

 

Pentru ca duminică să putem scăpa de Dodon, vă mai rog de asemenea să nu mi-l mai arătați pe V. Filat cum îl felicită, pupincurist, tot pe J. Biden și tot în legătură cu faptul că el ar fi ieșit învingător la alegerile din 3 noiembrie de peste ocean. Eventual, să-i sugerați lui Filat că, pentru a parcurge fără complicații procesul anevoios de reintegrare socială a deținuților eliberați din închisoare, ar fi mai rezonabil să nu-și mai etaleze chipul lui de prim-ministru alături de fostul vicepreședinte american J. Biden, pe când acesta făcea acum câțiva ani o escală la Chișinău. Explicați-i lui V. Filat că imaginile de pe Fb cu îmbrățișările lui cu Biden îi pot întări pe alegătorii americani (ca și pe cei moldoveni!), dar mai ales pe anchetatorii americani care au demarat în ultimele zile investigații ample pe marginea fraudelor electorale și a actelor de corupție în care Biden și familia sa ar fi fost implicați, în convingerea că anume el, contracandidatul lui Trump, ar fi indicat să ajungă, ca și Filat, la pușcărie.

 

V-aș mai sugera, în același scop de a-l învinge duminică pe Dodon, s-o îndemnați cumva pe Lorena Bogza de la PROTV Chișinău, dar și pe Valentina Ursu de la Europa Liberă, să-și retragă în vreun fel de pe Fb cuvintele lor de felicitare, siropoase și adulatoare, adresate, din propria și nevinovata lor initiativă sau la comanda expresă a șefilor de la aceste instituții de presă cu aere de presă liberă și echidistantă, aceluiași neales președinte SUA, J. Biden, în legătură cu presupusa și proiectata lui victorie de către mass media corporative la alegerile din 3 noiembrie. Îndemnul meu îl îndrept cu mare și sinceră preocupare și către toți adoratorii și toate adoratoarele Lorenei Bogza și Valentinei Ursu, în calitatea lor de vedete de presă, proiectate ca și J. Biden, să nu se lase manipulați și dezinformați de știrile false pe care le difuzează constant PROTV Chișinău și postul de radio Europa Liberă în legătură cu evenimentele din SUA desfășurate pe perioada mandatului actualului președinte D. Trump și mai cu seamă în legătură cu rezultatele ultimelor alegeri prezidențiale din SUA.

 

În definitiv, pentru a nu admite ca o sculă a intereselor străine cum este Dodon să ocupe încă patru ani cea mai înaltă funcție în stat, nu trebuie să cădem pradă dubioaselor scenarii puse la cale de înspăimântătoarea rețea neomarxistă și globalistă de stânga din întreaga lume, reprezentată la noi cu fidelitate de foștii prim-miniștri I. Sturza și V. Filat, dar și de un șir întreg de alți lideri politici care afișează ostentativ lozinci și opțiuni democratice, pro-europene și pro-românești, precum și de jurnaliștii de la PROTV Chișinău, postul de radio Europa Liberă, dar și de la alte instituții de presă.

Minciunile lor despre dramatica situație prin care trece poporul american, lansate și răspândite concomitent cu îndemnurile de a o susține la votul de duminică pe Maia Sandu, îi vor deruta și descuraja pe o bună parte din alegătorii cinstiți din stânga Prutului, alegătorii care nu suferă minciuna și sunt hotărâți să iasă la urne și să voteze pentru candidatul PAS.

 

Nu poți să-l învingi pe un bolșevic ca Dodon cu minciuni bolșevice despre alegerile din SUA!

 

Nu poți să te declari de dreapta, făcându-l pe pro-occidentalul, la Chișinău și să fii în același timp cu stânga neofascistă în America!

Un alt oracol al neomarxismului, Ion Sturza!

noiembrie 8, 2020 Lasă un comentariu
Un alt oracol, atoateștiutor, Ion Sturza, sare nepoftit să dea, în chip infailibil, sentința pentru America.
 
„Joe Biden – noul Președinte al SUA”, scrie și el, triumfător, cu aere de mentor al basarabenilor, pe Fb, fără a lăsa barem un semn de îndoială în tot ceea ce afirmă și comentează, fără a fi fost un verdict oficial al instituțiilor abilitate din SUA pe marginea alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.
 
Asta după ce tot ieri, de ziua revoluției bolșevice din 7 noiembrie 1917, un alt gangster din șleahta neomarxistă a lui Lucinschi de profitori ai tranziției, V. Filat, îl pupa în cur pe J. Biden pe Fb, afișând și fotografiile cu acesta din timpul vizitei lui la Chișinău în calitate de vicepreședinte al SUA pe când el, Filat, era prim-ministru.
 
Ce nu fac gangsterii politici, care tânjesc după fotoliile în care s-au aflat dar pe care lumea pur și simplu nu-i mai ia în calcul, pentru a-și da importanță!
 
Pentru că un lucru nu-l pot înțelege oamenii onești: cum naiba să te dai drept mare povățuitor și apărător al dreptei din Republica Moldova și în același timp să susții stânga globalistă și neomarxistă din America?
 
Doar curvele politice pot proceda în halul ăsta și toți admiratorii lor care le bat din palme, în primul rând cei din presa mainstream.
 
Le-am văzut ieri, tot de ziua loviturii de stat din 7 noiembrie 1917, pe ziaristele Lorena Bogza de la PROTV Chișinău și pe Valentina Ursu de la Europa Liberă, dar și pe alți atâția aplaudaci ai neomarxismului din presa de la Chișinău, cum își exprimau, ca la comandă, alături de Sturza, Filat, Chirtoacă etc., entuziasmul în legătură cu „victoria lui Joe Biden”.
 
Mă întreb: ce vor face acești țucălari ai stângii globaliste în eventualitatea pierderii de către Biden a alegerilor prezidențiale în urma încheierii tuturor procedurilor legale de contestare a fraudelor electorale și unui posibil verdict al instanței de judecată în favoarea Președintelui în funcție al SUA, D. Trump?
 
Cu ce entuziasm vor dezminți toți ăștia informațiile false pe care le răspândesc azi cu intenție și rea-credință?
 

Ca și presa bolșevică din regimul sovietic de ocupație, Europa Liberă și PRO TV Chișinău i-au dezinformat pe moldoveni în legătură cu situația din SUA

noiembrie 4, 2020 Lasă un comentariu
După ce  aproape toată „presa liberă” și ONG-urile, extrem de „libere” (sorosiste), din SUA au trădat principiile deontologice de libertate, corectitudine și echidistanță, dezinformând opinia publică americană și internațională în procesul de oglindire a campaniei electorale și alăturându-se stângii radicale neomarxiste și exponentului acesteia Joe Biden, am toate temeiurile să pun la îndoială, și de azi înainte, corectitudinea și bunele intenții afișate de instituțiile de presă americane din Republica Moldova – postul de radio Europa Liberă și postul de televiziune PROTV Chișinău, care s-au dedat, pe parcursul întregii campanii prezidențiale din SUA, acelorași acte de dezinformare a opiniei publice din RM și dovedindu-se a fi părtinitoare și rău intenționate în redarea adevăratei stări de lucruri de peste ocean.
Să am iertare, asemenea grad de dezinformare și manipulare a moldovenilor de către Europa Liberă și PROTV Chișinău nu am mai văzut de pe timpurile regimului sovietic!
Atât de mult vă asemănați cu presa bolșevică de atunci!

Campania interlopilor politici

octombrie 12, 2020 Lasă un comentariu
Cum poate fi calificată o competiție electorală la care iau parte pe post de concurenți membrii lumii interlope?
 
Evident, competiția interlopilor!
 
Ce face un interlop într-o campanie electorală? Acționează ca un interlop, iar declarațiile lui sunt declarații de interlop.
 
Iată o asemenea declarație făcută de Renato Usatâi la postul de radio „Europa Liberă”:
 
 
De unde a luat Usatâi datele respective? Dintr-un anume „sondaj intern”, ni se precizează.
 
„Sondaj intern”, al cui? Al lumii interlope? Al serviciilor rusești care își prepară și își propulsează interlopii politici pentru acest teritoriu românesc de la ocupație și până în prezent?
 
Nu procentajul pe care și-l atribuie Usatâi consternează, ci tupeul cu care acesta lansează fumigenele serviiciilor rusești în spațiul basarabean și mai ales entuziasmul cu care acestea sunt preluate și transmise de „Europa Liberă” și de alte surse media.
 
Culmea este că interlopii politici pregătiți de Rusia pentru Republica Moldova își au drept punct suprem în programul lor electoral, ca și Maia Sandu sau Andrei Năstase, lupta cu corupția!
 
Usatâi afirmă, spre exemplu, senin și tare, că el este preocupat cel mai mult, din tot fundul minții lui, cum să „elibereze Republica Moldova de „kulioace”, care ne-au făcut de râs atât la nivel național, cât și la nivel internațional”!
 
Și asta ți-o spune unul care, mai ieri, din postura lui de primar la Bălți, încerca să compromită gestul nobil de frățietate al medicilor români, veniți să ne ajute în lupta anti-COVID, prin a le băga acestora în buzunar, în văzul tuturor, plicuri cu bani?
 
Cum scăpăm de toți „kuliokarii” politici tăbărâți peste noi, dar mai cu seamă de „kuliokarii” Dodon și Usatâi, întâmpinați cu flori, acum patru ani, pe Platforma DA din PMAN și cu care Maia și Năstase mărșăluiau la braț pe străzile Chișinăului în semn de „luptă cu corupția”?
 
Asta ar trebui să fie problema la care să-i găsim răspunsul.
 

Tranzacția Șor-Protv Chișinău

Dacă vă întrebați de ce unei alte grupări din rețeaua rusească – Partidul Șor – i se acordă, alături de alte grupări de aceeași orientare, șanse de a fi promovată în parlament, ar trebui să nu scăpăm din vedere următorul lucru:
 
Pentru promovarea grupării Șor sunt cheltuiți foarte mulți bani! Bani furați din sistemul nostru bancar!
 
O sumă importantă din acești bani este plătită postului de televiziune Protv Chișinău în schimbul reclamei pe care acesta i-o face lui Șor zilnic!
 
Spotul publicitar pe care-l difuzează Protv Chișinău, zilnic, înainte de buletinele sale de știri, ni-l prezintă pe Șor, fugit în Israel în urma tragerii lui la răspundere penală pentru furtul miliardului, drept cel mai mare gospodar și binefăcător al moldovenilor, cu sute de magazine sociale deschise în toate colțurile Republicii Moldova și localități întregi „electrificate” de banditul fugar!
 
Bineînțeles, ni se va răspunde că tranzacția dintre Partidul Șor și Protv Chișinău nu încalcă, cum ne învață acum Facebook-ul, „standardele comunității noastre”.
 
Neînduplecații de noi însă ne întrebăm:
 
De ce business-ul Protv-ului, percepută de majoritatea basarabenilor ca fiind o instituție de presă „pro-occidentală” (și chiar „românească”!) și mare luptătoare cu corupția, consolidează partida rusească din Republica Moldova?
 
De ce Protv Chișinău, punând în față legile morale ale jurnalismului, nu ne prezintă analize serioase privind proveniența surselor bănești din care pușcăriașul aflat în bejenie face „binefacerile” sale și plătește publicitatea de la Protv Chișinău?
 
Pentru că moldovenii noștri, mai ales cei de la sate, sărăciți și amăgiți ani la rând de regimurile banditești de la Chișinău, inclusiv prin intermediul posturilor de televiziune care le cântă în strună, nu pot și nu au cum a discerne care este deosebirea dintre materialul publicitar și celelalte materiale difuzate la ecran. Cu atât mai mult cu cât, în cazul secvenței cu Șor, această diferență pur și simplu nu există!
 
Omul simplu și credul ia spusa Protv-ului ca fiind a Protv-ului! Iar violatorul sistemului nostru bancar apare în fața ochilor lui ca un adevărat erou!
 
Exact așa cum, cu cincisprezece ani în urmă, în 2005, Protv-ul, alături de „Europa Liberă”, ni-l prezenta pe Vladimir Voronin înaintea realegerii lui, la 4 aprilie același an, de către Parlament, în funcția de președinte al RM!
 
Mai mult decât atât, șeful Protv Chișinău, însoțit de consilierii președintelui român de atunci, Traian Băsescu, depunea eforturi mari pentru convingerea deputaților PPCD, inclusiv a subsemnatului, pentru ca aceștia să-l voteze pe șeful comuniștilor, Voronin, în funcția de președinte al RM!
 
Am mai scris despre asta, nu vreau să intru în detalii.
 
Problema însă rămâne aceeași până azi: partida rusească din Republica Moldova este consolidată cu concursul direct al celor care se prezintă ca fiind mari promotori ai ieșirii noastre de sub controlul rusesc și integrării în UE!
 
Nu încape nicio îndoială că la o eventuală adoptare a unei noi Constituții după modelul rusesc, proces pornit deja de Dodon, cei dintâi care vor susține prin vot această diversiune nu vor fi altcineva decât reprezentanții grupărilor pro-ruse, care sunt promovate azi insistent prin intermediul sondajelor contrafăcute: PSRM, Partidul Șor, Partidul Nostru al altui mare „erou și binefăcător” al moldovenilor, Renato Usatâi!
 
Pentru asta Moscova are nevoie de 2/3 din totalul de voturi din Parlament – 68!
 
Mă îngrozesc când văd cât de bine este organizată partida antiromânească din stânga Prutului și cum pune ea la cale rămânerea noastră în afara României!

Când „Europa Liberă” nu este liberă

Postul de radio Europa Liberă, care-și are și o redacție la Chișinău, este finanțat de Departamentul de Stat al SUA din banii contribuabililor americani.

Ați mai ascultat un alt post de radio finanțat din banii publici ai poporului american care să acționeze atât de metodic și cu atâta ardoare împotriva Președintelui SUA, ales de poporul american, Donald Trump, așa cum o face Europa Liberă la Chișinău?

Mă întreb cât de liberă este Europa Liberă, care pretinde că ne învață și pe noi, basarabenii, să fim liberi, dacă face jocul stângii radicale neomarxiste, fiind unul dintre cei mai abili promotori ai „corectitudinii politice”, ideologie devenită un advesar al libertății cuvântului, sau, după cum spunea scriitorul Pascal Bruckner, un instrument „de negare a realității”, un instrument „care înăbușă orice altă viziune asupra lumii”?

Am ajuns timpurile când noi, basarabenii, ca și toți românii de pe cele două maluri ale Prutului, trebuie să ne protejăm din două părți deodată: dinspre răsărit – de propaganda violentă de expansiune rusească a rețelei „Sputnik”, finanțată de Kremlin, și dinspre asfințit – de ideologia „corectitudinii politice” a stângii radicale și anticreștine, promovată de „Europa Liberă”, post de radio finanțat de Departamentul de Stat al SUA.

E o sarcină mult prea grea pentru noi, mai ales în situația în care nu avem o clasă politică demnă și verticală, cu sentimentul apartenenței bine dezvoltat.

Un politician responsabil niciodată nu va face alianță cu ocupantul pentru a-și pedepsi oponentul politic, fie el și oligarh sau hoț de miliarde!

Ai dreptate, Olesea, situaia este diferită!
În 2005, PPCD-ul nu a făcut alianță de guvernare cu partida rusească!
PPCD-ul a votat pentru Voronin, intrat în grația americanilor după respingerea memorandumului Kozak în 2003, la cererea insistentă a factorilor occidentali, inclusiv a României (Băsescu!), și la îndemnurile și sugestiile mieroase pe care ni le făceau zilnic Europa Liberă, PRO TV-ul (seful acestei instituții ne-a vizitat atunci de atâtea ori împreună cu consilierii președintelui României pentru a ne determina să-l votăm pe Voronin!).
Deși grupul parlamentar (fără Roșca) al PPCD a decis, pe 1 aprilie, că nu votează, până la urmă, influențați de telefonul insistent al lui Băsescu din dimineața zilei de 4 aprilie, am căzut în capcana întinsă de neprietenii noștri!
Chiar dacă am fost atrași în acest joc murdar, noi, deputații PPCD, nu am trădat interesele naționale ale Republicii Moldova!
Nu am cedat instituțiile statului în mâinile lui Putin și nu am admis consolidarea separatiștilor de la Tiraspol prin vizite ale ministrului Apărării de la Moscova, așa cum au făcut-o cei de la ACUM în doar câteva luni de guvernare alături de Dodon!
Din contră, PPCD-ul a elaborat și a insistat asupra adoptării, cu votul comuniștilor, a unui set întreg de acte legislative, inclusiv Legea din 22 iulie 2005 cu privire la Transnistria, privitoare la retragerea armatei ruse din stânga Nistrului!
Deschideți-le și citiți-le!
În 2019, însă, Maia și Năstase au mers ei la Kozak ca să facă o alianță cu partida rusească!
Aceștia au recurs Ia acest gest de lașitate, antipatriotic și antinațional, în situația în care puteau face o majoritate cu PD-ul (inclusiv cu Plahotniuc!), o majoritate parlamentară, de guvernare, pro-europeană (că pro-românească nu și-au dorit-o niciodată!), astfel încât să deschidă porțile încercuirii și izolării noastre pe plan extern!
Cei care au preferat să meargă cu rușii pentru a-i pedepsi pe hoții miliardului s-au ales (și noi cu toții ne-am ales!) și cu prezența rusească consolidată, și cu hoții nepiedepsiti!
Un politician responsabil, care-și respectă alegătorii și țara, cu o parte a teritoriului aflată sub ocupație rusească, țară pe care o reprezintă sau chiar o conduce, niciodată nu va face aliantă cu ocupantul pentru a-si pedepsi oponentul politic, fie el și oligarh sau hoț de miliarde!
Din contră, în fața ocupantului îi întinzi mâna și hoțului de miliarde, ca să pui, împreună cu el, osul la eliberarea țării de sub ocupație!
Cel care face corp comun cu străinul care-ți ține moșia sub șenilele tancului, este mai rău decât hoțul de miliarde!
Este dușmanul acestui pământ și acestui neam vrednic de luptători care, în 1992, ca și în alte vremuri vitrege, și-au vărsat sângele pentru el!

Pe cine vor să inducă în eroare V. Socor și „Europa liberă”?

mai 19, 2020 Un comentariu
După I. Sturza, iată că o altă fosilă neomarxistă, Vladimir Socor, sare, prin „Europa liberă”, în apărarea lui Dodon și a guvernului controlat de el.
Ubicuul „analist occidental”, exact ca Sturza (Lenin la Razliv), arată calea pe care trebuie s-o urmeze Maia și Năstase în confuza situație politică din Republica Moldova:
1. Să nu voteze demiterea actualul guvern PSRM-PD, controlat în totalitate de Dodon.
„Guvernul dlui Chicu are o performanță bună. Afirmațiile potrivit cărora Guvernul Chicu a eșuat sunt afirmații politicianiste, determinate nu de aprecierea obiectivă a performanței Guvernului Chicu, dar determinate de scopul cu totul de neînțeles de a da jos guvernul cu orice preț, pur și simplu pentru că este un guvern girat de Partidul Socialiștilor. Nu este acesta un motiv suficient pentru a da jos Guvernul Chicu”, spune Socor.
2. Să nu admită suspendarea/demiterea lui Dodon împreună cu celelalte forțe politice din Parlament, acesta să fie lăsat să candideze la alegerile prezidențiale din toamnă, adică să nu fie tras la răspundere până atunci pentru faptele evidente de corupție scoase în vileag mai ales în ultimele zile.
„Dacă alegerile au loc fără interferențe de ordin politic, atunci sigur că are șanse, chiar are șansa principală, adică vreau să spun, e favorit, sondajele îl indică drept favorit, de aceea a apărut ideea potrivit căreia, și asta o spun politicienii de diferite culori, ideea ca dl Dodon să nu fie lăsat să ajungă până la alegeri, să fie scos din cursă înainte de alegeri. Și cum se poate face acest lucru? Printr-o majoritate încropită, de strânsură care să schimbe cu totul situația politică”, zice veșnicul expert de la „Europa liberă”.
3. Să susțină alegerile parlamentare anticipate! Știți de ce? Atenție mare: Pentru că actualul Parlament este nereprezentativ – numărul deputaților socialiști este mult mai mic în comparație cu susținerea pe care PSRM-ul o are în societate!
„Sunt din nou de acord că alegeri parlamentare anticipate trebuie să aibă loc, de acord că parlamentul actual este nereprezentativ în două feluri: într-un fel, deoarece oamenii din fostul Partid Democrat al dlui Plahotniuc au suprareprezentare în parlament, e moștenirea lui Plahotniuc, acești oameni sunt suprareprezentați în parlament și se vând, se cumpără, formează majorități artificiale. Deci e putred acolo, e putregai. Pe de altă parte, e posibil că Partidul Socialiștilor e subreprezentat. E posibil că sprijinul real în rândurile alegătorilor este mai mare decât numărul deputaților socialiști în parlament”, afirmă, senin, la „Europa liberă”, expertul Socor!
4. Să susțină declarațiile procurorului general Stoianoglo, cel care ne-a dat de înles că-l va elibera din pușcărie pe Platon, omul serviciilor rusești.
„Partidele Platforma DA și PAS trebuie imediat să susțină declarațiile procurorului Stoianoglo”, indică același analist.
Vă aduc aminte, și cu această ocazie, că anume acest „analist” profitor și împuțit în rele, Vladimir Socor, în 2005 a stat, împreună cu o întreagă suită cominternistă, pe capul deputaților PPCD-ului vreo două luni de zile pentru a-i determina să-l voteze, la 4 aprilie din acel an, pe V. Voronin președinte al Republicii Moldova! Seară de seară, tot la „Europa liberă”, expertul cu misiune ne explica cât de oportun și rezonabil este să-l votăm atunci pe liderul comunist!
Însă, cea mai mârșavă manipulare pe care Socor o face de la „Europa liberă” este inducerea metodică de către el a ideii că Republica Moldova nu ar fi o prioritate geopolitică pentru Rusia!
„Republica Moldova nu este o prioritate pentru Rusia, nu e o prioritate în strategia Rusiei, în politica externă a Rusiei. Rusia nu dorește să-și asume întreținerea economică a unei Republici Moldova satelizate. Ne automăgulim, dacă ne închipuim că Rusia sau alte mari puteri privesc Republica Moldova ca pe o prioritate geopolitică”, zice el.
Dacă noi nu suntem o prioritate pentru Rusia, de ce Rusia nu ne lasă în pace, șmecherule?
Pe cine vrea să inducă în eroare Socorul „Europei libere”?

KGB-ul care a condus și conduce Republica Moldova!

iunie 15, 2018 4 comentarii
Imagine: Andrei Boguş
La întrebarea Europei Libere „De ce nu cunoaște lumea autorii jafului miliardului?”, Dumitru DIACOV răspunde:
„Păi trebuie să-i cunoască, nu eu sunt responsabil”.
Acesta este răspunsul unuia care-și zice „președinte de onoare al PD”!
Adică, „președintele de onoare al PD” este și „președintele de onoare” al lui Vladimir Plahotniuc, care este „președinte al PD”, partid aflat la guvernare în Republica Moldova.
Eu cred că „onoarea” îi este improprie lui Dumitru Diacov!
Pentru că un „președinte de onoare” al partidului aflat la guvernare care declară că nu este responsabil pentru crimele sâvârșite în țara pe care acest partid o conduce, întâi de toate „jaful miliardului”, nu poate fi în niciun fel „de onoare”, ci președinte de rahat!
Dacă atâta lume chinuită din acest teritoriu blestemat se întreabă tot mai des cu deznădejde de ce de aproape 30 de ani de la „idependență” nu putem scăpa de chinuri și nevoi, răspunsul poate fi unul singur:
Noi, basarabenii, trăim până astăzi în trădare, sărăcie și injustiție din cauza că am lăsat să ne fie aduși în fotolii de conducători pe oameni de nimic, adică iresponsabili (el a declarat mai sus!), ca Dumitru Diacov!
Anume profitorii de-alde Dumitru Diacov întruchipează fidel tot ceea ce înseamnă lașitate și dezonoare!
Anume lașitatea și dezonoarea au reprezentat însușirile de bază pentru identificarea și racolarea uneltelor KGB-ului din teritoriile ocupate de ruși!
Iar una din aceste unelte a fost și a rămas cel care-și zice „președinte de onoare al PD”, Dumitru Diacov!
Când îl ai în față sau îl asculți la Europa Liberă, vezi tot KGB-ul în picioare, responsabil pentru toate crimele săvârșite asupra ființei noastre românești, inclusiv „furtul miliardului”!
KGB-ul care a condus și conduce Republica Moldova!

Limba română, călărită de Candu și Diacov în scop electoral

martie 21, 2018 Lasă un comentariu
De vreo câteva zile, ștabii PD-ului au pornit la manipulat societatea călărind limba română:
A. Candu îi trage vârtos la TVR Moldova: „Limba română trebuie să fie limbă oficială în Constituție!”, iar D. Diacov – la Europa Liberă: „Limba de stat în Republica Moldova este limba română și așa trebuie să fie și în Constituție!”, accentuând că el, „personal”, susține acest lucru „încă din anul 1994”!
Asta ca să se convingă toți unioniștii, toți frontiștii cât de „pro-românească” și cât de „pro-europeană” este gașca politică de la guvernare în frunte cu V. Plahotniuc.
Observatorii fini nu vor trece, însă, cu vederea cea de-a doua parte a enunțurilor lui Candu și Diacov:
Primul, Candu, lasă să se înțeleagă în continuare, potrivit sursei care îl citează, că „deși dorește schimbarea Constituției, nu poate acum să acționeze împotriva unei majorități parlamentare”, iar cel de-al doilea, Diacov, se plânge de-a dreptul cu lacrimi amare de agent cu stagiu al KGB-ului că „nu poate răspunde pentru toți deputații relativ la șansa de a modifica articolul 13 din Constituție”, precizând că „în interiorul PD există mai multe păreri în acest sens”.
Adică gașca noastră, Partidul Democrat, este atât de „democratică”, atât de „pro-românească” și atât de „pro-europeană” încât nu poate să-și permită să recunoască, în mod democratic, că limba vorbită de „moldoveni” este chiar limba română!
Iată, vedeți? Noi, Candu și Diacov, înțelegem acest lucru, dar „majoritatea parlamentară”, pe care o conducem cu înțelepciune mai ales după ce am convins-o să voteze „mixtul”, nu vrea să voteze „nici ca cum” limba română în Constituție!
Bineînțeles, în percepția oamenilor normali, un partid care continuă să promoveze teoria stalinistă privind existența „limbii moldovenești”, alta decât cea română, și a „națiunii moldovenești, alta decât cea română, partid în fruntea căruia, alături de Plahotniuc, se află atât Candu, cât și Diacov, nu poate fi declarat drept „partid democratic” sau „pro-european”.
Dureros este că noi, basarabenii, am ajuns să fim luați de proști, să fim umiliți în asemenea hal chiar acum, când se împlinesc o sută de ani de la Marea Noastră Unire, de o gașcă de tâlhari ordinari cu adânci rădăcini în KGB-ul sovietic, care are un singur scop: să supraviețuiască cumva și după alegerile parlamentare de la toamnă.

UE sprijină ferm R. Moldova și pe cetățenii ei, dar nicidecum actuala guvernare de la Chișinău

februarie 26, 2018 Lasă un comentariu

Întrebată de corespondentul Europei Libere la Bruxelles Rikard Jozwiak când anume va fi eliberată prima tranșă din asistența financiară multianuală pentru Moldova, avînd în vedere că raportul de luni al Consiliului pentru afaceri externe al UE conține mai multe critici la adresa guvernului de la Chișinău, coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Federica Mogherini a declarat că eliberarea primei tranșe se va decide după o evaluare a îndeplinirii condițiilor de politică economică din memorandumul de înțelegere, și a precondițiilor politice.

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Federica Mogherini, a mai spus:

„Uniunea Europeană sprijină ferm Moldova și pe cetățenii ei.”

Deci, asta au avut în vedere miniștrii de Externe din UE astăzi la Bruxelles, unde au luat în dezbatere situația din Republica Moldova, dar nicidecum faptul că aceștia ar fi „lăudat progresele înregistrate de Moldova”, după cum transmite postul TV Prime al lui Plahotniuc.

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , ,

Despre presa liberă din Republica Moldova

Zilele acestea s-a tot vorbit tare mult de cât de liberă este sau ar trebui să fie presa din Republica Moldova. Un editorialist de la o publicație de partid a avut chiar tupeul să scrie că gazeta la care lucrează „a fost şi rămâne o tribună eminamente liberă. O instituţie media independentă, fără ingerinţe politice şi fără subterfugii partizane”.

Am stat și eu să mă gândesc câtă presă liberă (și câți ziariști liberi!) avem și am constatat că aceasta lipsește cu desăvârșire.

Să nu ne facem iluzii: presa este liberă în măsura în care îi permite cel care o plătește.

Sunt libere entitățile de presă care îi aparțin lui Plahotniuc?Bineînțeles că sunt libere! În măsura în care dă voie să fie libere proprietarul acesteia!

Sunt libere instituțiile de presă controlate și întreținute de Filat? Bineînțeles că sunt libere! În măsura în care admite finanțatorul!

Jurnaliștii de la postul de radio Europa Liberă sunt liberi în ceea ce transmit ei din și despre Republica Moldova? Sunt foarte liberi sau cei mai liberi, ar crede unii. Bineînțeles, sunt cei mai liberi, dar în măsura în care le permite Congresul Statelor Unite care îi finanțează.

Același lucru îl putem spune despre presa din Republica Moldova finanțată de Germania sau de alt stat.

Despre libertatea instituțiilor de presă de la noi finanțate de Kremlin, nu are rost să vorbim. Acestea sunt adevărate rețele securistice care acționează împotriva Republicii Moldova.

Pro TV-ul este liber să transmită tot ce cred jurnaliștii de acolo sau nu? Bineînțeles că este liber! În măsura în care îi permite finanțatorul care se află peste hotarele țării.

Jurnal Tv este liber în tot ce face pe piata mediatica de la noi? Este liber în măsura în care îl lasă patronul aflat acum în Germania!

Dar Tv 7 cu N. Morari sunt libere?

Toată această presă nu poate fi liberă prin definiție!

Liberă ar putea și ar trebui să fie doar presa publică, de exemplu Teleradio Moldova, finanțată de cetățenii acestui stat pentru ca să fie liberă! Dar nici asta nu este pe deplin liberă pentru că este controlată de Putere ca să nu fie liberă!

Jurnaliștii liberi cu adevărat din Republica Moldova ar fi cei care ar avea curajul să vorbească întâi și-ntâi, deschis, nestingherit, de tot tragismul jurnalismului (antijurnalismului) de aici, de condiția de țucălari la care au fost aduși majoritatea dintre servitorii de presă din țara asta.

Doar presa finanțată de cetățenii simpli ar putea fi liberă! Pentru că doar ei, cetățenii, sunt cei mai interesați să fie corect informați!

Oricare alt finanțator al presei dă banul doar dintr-un singur interes: ca presa să nu fie liberă!

6 mai 2016

NATALIA MORARI, ”FĂTUCA” CU ”INTERES”

februarie 18, 2015 4 comentarii

natalia morari 7 aprilieNatalia Morari, o fătucă frumoasă, deșteaptă, dar și cu ”interes”, a fost pălită pe neprins de veste de o mare dragoste față de Moldova noastră și de noi, moldovenii.

În acest sens, EUROPA LIBERĂ, tot mai îngrijorată și ea de soarta noastră, îi acordă, aproape zilnic, spațiu pentru articularea gândurilor și neliniștilor ei profund patriotice.

”Moldova are nevoie de un proiect politic pro-european nou și acest lucru devine tot mai palpabil. El trebuie neapărat construit de jos și nu de sus, altfel istoria se va repeta. Oamenii integri și cu viziune ar trebui să demonstreze acum capacitatea de a se organiza, să uite, măcar pe o perioadă, despre adevăruri istorice, supărări geopolitice și să înceapă să schițeze un program concret de dezvoltare.”, ne învață proroaca de la ”Europa liberă”.
(http://www.europalibera.org/content/blog/26854932.html)

Frumos spus, dacă nu ar bate la ochi un ”învățământ” dubios de ”patriotic” al ”patrioatei” noastre ”libere și independente”: ”să uităm, măcar pe o perioadă, despre adevăruri istorice…” Asta ne învață ”revoluționara„ cu portavocea în mâini de la 7 aprilie 2009.

După umila mea părere, țara asta are nevoie, în primul rând, de politicieni patrioți și cu frică de Dumnezeu!

Iar un om patriot și cu frică de Dumnezeu nu va uita nici pentru o clipă de ”adevărurile istorice”.

Eu cred că noi, basarabenii, nu trebuie să învățăm patriotismul de la Natalia Morari!

Noi trebuie să-l urmăm pe Eminescu care spunea așa: ”Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.”

Numai urmând o asemenea învățătură, vom putea să ne ridicăm din genunchi ca să schimbăm la față Patria noastră!

Am dat și dăm în gropi de vreo 25 de ani tocmai pentru că, în timpurile cele mai tulburi și mai tragice pentru neamul ăsta necăjit, ne-au apărut în față, parașutați de nu știu unde, proroci falși și ”revoluționari” cu ”interese” dubioase.

Ștefan Secăreanu

18 februarie 2015

REPUBLICA SOCORILOR

ianuarie 20, 2015 Lasă un comentariu

secareanu stefan poza lui chilat

Așa se face că, de fiecare dată când țara asta trebuie să-și aleagă ce are de ales, cade bob sositor pe capul ei câte un Socor. Dacă nu sunt aruncați cu parașuta, Socorii ne flutură din mâini ori ne arată amenințător din deget de peste mări și țări nu carecumva să îndrăznim a face vreun pas fără știrea lor…

Exact așa au procedat în 2005… Au stat pe capul echipei noastre politice vreo două luni în șir. Zi de zi veneau la sediul nostru ori ne invitau respectuos la ”ceaiuri” prin restaurantele Chișinăului ca să ne determine să-l votăm presedinte pe Voronin, care, peste noapte, devenise omul americanilor…

Avântul formațiunii noastre era în creștere spectaculoasă după istoricele proteste anticomuniste din 2002 și cele împotriva planului Kozak al rușilor de dezmembrare a teritoriului nostru național. Dacă nu ne-ar fi fost furate (la numărare) voturile, dacă nu am fi fost trădați de un lider lumpenizat și șantajabil, am fi devenit un factor decident în cadrul puterii de la Chișinău. Prima dată după independență o entitate politică de respirație națională și creștină, neafiliată structurilor criminale și mafiote ale Sistemului, ar fi putut decide cursul Republicii Moldova…

Eram periculoși, necontrolabili… Trebuia să fim opriți. Cu orice preț.

Socorii ne-au învins… Am fost puși în situația (capcană) să-l votăm președinte pe liderul comunist…

Socorii și-au pus palma-n cur și au plecat. Noi am explodat…

Singurul partid din afara Sistemului a fost distrus de Sistem.

Astăzi Socorii vin parașutați din nou pe capul Republicii Moldova. Ne învață de la Europa Liberă cine sunt ”preferabilii” Sistemului și cine sunt ”iraționalii” Sistemului…

Am înțeles că ”preferabil” este Voronin, iar ”irațional” este Ghimpu…

Credeam că vor insista până-n pânzele albe să fie creată ”coaliția proeuropeană”, așa cum ”aleșii proeuropeni” și-au dat cuvântul în fața OAMENILOR care i-au votat, o bună parte din ei împotriva voinței lor, și mai apoi această ”coaliție proeuropeană” să ”negocieze” cu ”opoziția constructivă” a lui Voronin…

Americanii au bătaie de cap cu ”iraționalii”…

Socorii sunt în exercițiul funcțiunii…

Noi ce să facem, dragi tovarăși?!

Ștefan Secăreanu

16 ianuarie 2015

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , , , ,

JE SUIS CIOBAN!

ianuarie 18, 2015 Un comentariu

Stefan Secareanu PPCD (49)VITALIE CIOBANU, acest CHARLIE al nostru de pe Bâc, ne învață, de la Paris, în ”tradiția blasfemiei intelectuale”  (Doamne, ce îmbinare monstruoasă și exactă pentru definirea ateismului monstruos promovat de acest soi de experți în ale ”valorilor occidentale”) cum ar trebui înțeleasă libertatea de expresie de către noi, basarabenii, exprimându-și cu ostentație disprețul  față de ”atitudinea confuză a multor concetățeni ai noștri pe seama cauzelor care au provocat atentatele de la Paris”.

Mai rău, comentatorul ateu de la Europa Liberă arată din deget la Biserica Ortodoxă, lăsând să se înțeleagă că ”dictatura majorității”, adică Biserica Ortodoxă, se face vinovată de această ”atitudine confuză a multor concetățeni ai noștri”.

”Biserica Ortodoxă, deși este separată de stat, tinde, după model rusesc și la încurajările Moscovei, să se implice în viața politică, să impună norme în educația publică”, mai zice intelectualul blasfemator. (http://www.europalibera.org/content/article/26793703.html)

Evident, hulitorul de cele sfinte se referă la Biserica Ortodoxă în întregimea ei, deci, și la Biserica Ortodoxă Română, majoritatea din enoriașii căreia au de asemenea o ”atitudine confuză” față de cauzele atentatelor de la Paris.

Potrivit normelor pe care le impune în educația publică Biserica Ortodoxă Română, ai cărei credincioși suntem toată familia și neamurile mele, și educației pe care am primit-o de la părinții mei, cu ateii și cu sectanții nu este indicat să te pui în poară.

 Cu toate acestea, este cu cale să-i amintesc analistului defăimător al Bisericii OrtodoxeMihai Eminescu, unul din cei mai inimoși apărători ai Ortodoxiei, spunea astfel:  ”BISERICA ORTODOXĂ ESTE MAMA POPORULUI ROMÂN!”.

Și mai spunea Eminescu:

“Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil încât suntem singurul popor fără dialecte propriu- zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea printre poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre.

Cine-o combate pe ea şi ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e.” (M. Eminescu, Liber-cugetător, liberă-cugetare, “Timpul”, 2.02.1879, în « Opere », 1989, vol.X, p. 187).

Ștefan Secăreanu

18 ianuarie 2015

Greşala fatală a lui Ceauşescu

decembrie 22, 2011 Un comentariu

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Mai mult, Ceauşescu a făcut să se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului român să mai apeleze la credite străine, să se îndatoreze, aşadar. Totul având drept scop să ferească ţara, în viitor, de riscurile pe care, cu atâtea sacrificii, le-a înfruntat în anii ’80, anii atât de cumpliţi pentru noi toţi, când Ceauşescu, somat de creditori, a angajat societatea românească în cursa contra-cronometru de plată a datoriilor.

Mi-aduc bine aminte de tonul cu care „Europa liberă” a comentat, la început, această situaţie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unor neputincioşi, al unor prăpădiţi care au contractat, cu inconştienţă, datorii peste puterile lor de a le returna! Iar faptul că, paralel cu plata datoriilor, se continuau giganticele investiţii – canale de navigaţie, centrală atomică, metrou, noul centru civic, hidrocentrale, etc. – părea dovada certă a nebuniei megalomane a lui Ceauşescu şi a laşităţii noastre că îl suportăm!

Prin anii ’87 – ’88, tonul „Europei Libere” a devenit altul: i se reproşa acum lui Ceauşescu nu incapacitatea economiei româneşti de a-şi plăti cheltuielile, ci i se reproşa însuşi faptul că ne plătim datoriile, căci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l Orăscu, doar toate celelalte ţări trăiesc bine mersi fără să-şi achite creditele primite, ci numai dobânzile.

Citește mai mult…

TIMPUL ŢUCĂLARILOR

iunie 28, 2011 Un comentariu

Fără îndoială, mardeala bandiţilor, adică războiul dintre păpuşari şi gangsteri, pe mâinile cărora a  ajuns ţara asta după lovitura de stat din 7 aprilie 2009, a atins cote înspăimântătoare. Anticomunismul lor răsunător, de paradă, pictat cu ostentaţie  pe feţele  de lumpen ale devastatorilor celor două edificii ale statului din centrul Chişinăului, dar şi pe lozincile colorate cu care şi-au înfăşurat până acum muşchii, se risipeşte de-a binelea. În ochii alegătorilor amăgiţi rămân dezgolite chipul şi făpturile  unor briganzi ordinari care se păruiesc până la sânge din cauza că nu pot să împărţească lucrurile tâlhărite. Peisajul este unul dezgustător!

Dar şi mai dezgustătoare în această chelfăneală pe viaţă şi pe moarte sunt balele   care curg şiroaie din gura slobodă a ţucălarilor. În aceste zile ei sunt de servici pe baricadă, fie că-i post TV sau radio, fie că-i gazetă, portal de ştiri sau funcţie de purtător de cuvânt  plătită din banii publici. În aceste zile ei se execută fără crâcnire şi fără scrupule. Sunt zeloşi din cale afară, mai atenţi ca niciodată la tot ce zice,  ce face sau ar trebui să facă stăpânul lor, adică păpuşarul sau gangsterul. Lupta este una sfântă, deaceea ei şi-au răsuflecat arătos mânecile, şi-au ascuţit peniţa, au devenit mai operativi, reacţionează prompt la tot ce se face şi se spune despre stăpânul lor. Când asupra păpuşarului sunt îndreptate rafalele gangsterului, ţucălarii celui dintâi  sunt răi de gură, arţăgoşi, umflaţi în pene, mai pe scurt, gata să-şi dea viaţa pentru păpuşar. Şi tot aşa, când obuzele păpuşarului curg ameninţător asupra gangsterului, ţucălarii acestuia îşi deschid larg piepturile ca să-şi apere stăpânul.

Nu poţi spune că ţucălarul ar fi în stare să rămână profund ataşat unei doctrine politice atunci când îl serveşte orbeşte pe stăpânul său aflat la putere şi care, după cum e moda acum,  are o anumită culoare politică. Ţucălarul nu are culoare politică şi nu respectă vreo deontologie, în cazul nostru ar fi vorba de cea a ziaristului. Doctrina ţucălarului este una: slugărnicia! Azi el poate duce ţucalul unuia care a venit sau este gata să vină la putere, mâine îl va lepăda pe acesta şi va duce ţucalul altuia, mai vânjos şi cu bani mai mulţi. Acum doi ani ţucălarul de la o gazetă turna macaroane pe urechile cititorilor justificându-şi fariseic ataşamentul faţă de gangster. Era verde-verde în tot ce dădea din peniţa lui de editorialist. Astăzi, însă, avertizându-şi cititorii asupra „capcanelor” pe care le-ar pregăti gangsterul ziariştilor, ia apărarea păpuşarului şi explică tăios, de pe poziţiile acestuia, de ce gangsterul nu mai poate deveni prezident.

În 1994, după ce lucrasem timp de 11 ani crainic al postului de radio Chişinău, calitate obţinută în 1983 printr-un concurs riguros, şefii de la Teleradiodifuziune, păstraţi în funcţii de regimul agrarian de atunci, m-au dat afară de la radio din cauza că în sâmbăta de 30 aprilie din acel an îndrăznisem să bag în buletinul  informativ de la ora 19.00 şi să transmit pe post o ştire despre atitudinea exprimată de Frontul Popular din Moldova faţă de o întâlnire secretă a şefului statului de atunci cu criminalul separatist de la Tiraspol în restaurantul „Foişor” situat pe malul stâng al Nistrului.  După lovitura de stat din 7 aprilie 2009, unul dintre cei doi şefi de atunci este reinstalat în funcţie de către AIE. Ţucălarul, cu diplomă a scolii superioare de partid de la Rostov pe Don, cu o experienţă bogată de cenzor acumulată în timpul regimului sovietic, a avut prioritate atunci, sub regimul de ocupaţie, în 1994, sub regimul agrarienilor, şi, evident, acum, sub regimul AIE. Desigur, faptul în sine fusese doar un pretext care era căutat de mai mult timp. Motivul adevărat însă al demiterii mele era altul: din 1988 eram angajat plenar în Mişcarea de Eliberare Naţională care se numea Frontul Popular din Moldova, reuşind să fondez şi o celulă a acesteia în cadrul Teleradiodifuziunii, iar din 1990 mai deţineam şi funcţia de redactor-şef al ziarului „Ţara”, publicaţie care a înfierat comunismul şi regimul de ocupaţie şi a promovat consecvent românismul! Calitatea de promotor al românismului nu putea fi compatibilă cu cea de crainic al postului naţional de radio, adică al statului, stat care renunţase de curând la Imnul „Deşteaptă-te, române!”.

Aşa se face că foarte mulţi dintre ţucălarii păpuşarilor şi gangsterilor veniţi la putere în Republica Moldova după lovitura de stat din 7 aprilie 2009 sunt absolvenţi ai scolilor superioare de partid din timpul URSS de la Rostov pe Don, Leningrad, Minsk sau Kiev. Nu este secret că aceştia erau trecuţi riguros prin toate filtrele regimului sovietic şi în primul rând prin cel al KGB-ului! Unii dintre ei au deţinut funcţii foarte importante, decidente, în cadrul puterii sovietice, au fost şefi ai Teleradiodifuziunii de stat, şefi de redacţii ale Teleradiodifuziunii, mai ales ale celor mai importante redacţii, cele de ştiri!  (În primăvara lui 1988, odată cu istoricele acţiuni de protest pentru limba română şi revenirea ei la grafia latină, organizate de Frontul Popular, lua amploare pe tot teritoriul RSSM de atunci şi campania de colectare a semnăturilor cetăţenilor în acest sens. Sute de mii de cetăţeni şi-au pus semnăturile atunci pe  petiţii adresate puterii comuniste de la Chişinău. Deţin până acum lista cu 444 de semnături ale colaboratorilor de la Teleradiodifuziune pe care am colectat-o împreună cu un grup de foşti colegi. Niciunul dintre conducătorii Teleradiodifuziunii şi niciunul dintre redactorii-şefi ai redacţiilor principale ale Teleradiodifuziunii nu a semnat petiţia pentru limba română şi trecerea ei la grafia latină. Singurul şef de atunci care a avut curajul să semneze a fost un redactor-şef adjunct al redacţiei muzicale radio. Şi atât! Evident, nici nu putea fi vorba de participarea lor la  protestele stradale , aşa cum făceau zecile de mii de basarabeni simpli veniţi în fiecare duminică la Chişinău, cu Tricolorul în mâini, din toate zonele republicii.). Au fost redactori şefi ai organelor de presă ale partidului comunist. Toţi până la unul au fost membri ai PCUS. Culmea ironiei, astăzi ăştia se erijează în postura de mari anticomunişti, ocupă deja funcţii de conducere  în cadrul instituţiilor private de radio sau TV, mai ales cele declarate cu ostentaţie proromâneşti, sau au ajuns să se afle în fruntea redacţiilor locale ale unor posturi occidentale.

Este adevărat, de curând toţi aceştia au nimerit într-o situaţie penibilă: sunt nevoiţi a se afla în două tabere beligerante – în cea de ţucălari ai păpuşarului şi în cea de ţucălari ai gangsterului! Cei ai păpuşarului nu mai pot să dezvăluie capcanele gangsterului, iar cei ai gangsterului, preocupaţi îndelung de „sexul îngerilor”, nu mai sunt în stare să descurce schemele păpuşarului.

 Sărmană ţară, pe ce mâini ai ajuns!

Ştefan Secăreanu

29 iunie 2011

PPCD – 22 DE ANI DE LUPTĂ ŞI AFIRMARE

iunie 4, 2010 Un comentariu

Perestroika lui Mihail Gorbaciov, acea perioadă de relaxare a dictaturii comuniste care s-a produs după 1985 în URSS, a readus în mediile intelectuale din imperiu suflul libertăţii. Glasnosti, cuvântul cel mai îndrăgit şi mai repetat la acea vreme, a intrat în toate limbile internaţionale şi a însemnat, de fapt, afirmarea pas cu pas a trei libertăţi fundamentale, pe care generaţia noastră încă nu ştia să le formuleze, dar a învăţat foarte repede să le afirme: libertatea de exprimare, libertatea întrunirilor şi libertatea de asociere, încercarea doctrinarilor noii orientări a PCUS de a reînnoi ţara şi partidul, de a inventa comunismul „cu faţă umană”, de a-l condamna, după modelul lui Hruşciov, pe Stalin şi de a-l exalta prin contrast pe Lenin, s-a constituit într-o oportunitate pentru cei mai temerari. În viaţa publică au fost lansate concepte noi pe atunci despre aşa-numitele „pete albe în istorie”, despre mediul înconjurător, ecologia devenind, de pildă, o preocupare în vogă mai ales după tragedia de la Cernobâl.

Revenirea la rădăcini, raportarea la modelul occidental, criticarea exceselor birocraţiei şi a falsului în viaţa societăţii de atunci, a produs rapid o pleiadă de militanţi proveniţi în special din mediul de creaţie. Scriitorii, ziariştii, artiştii, în general, au exprimat setea de libertate şi au simţit nevoia afirmării demnităţii umane, stare de care au contaminat rapid şi masiv mulţimile. De la rostirea de cuvântări îndrăzneţe şi scrierea de articole de ziar mai curajoase, de la acordarea de interviuri la „Europa Liberă”, „BBC” şi „Vocea Americii” până la mitingurile la început mai restrânse, devenite foarte curând de masă şi căpătând forma instituţionalizată, inspirată din tradiţia istorică, de Mare Adunare Naţională, învăţam din mers să ne afirmăm vrerile şi demnitatea după o perioadă atât de lungă de teroare, umilinţă şi reducere la tăcere. Foile volante şi ediţiile Samizdat circulau din ce în ce mai mult şi trezeau lumea la viaţa publică. Pas cu pas am început să realizăm că pentru a înfrunta sistemul şi pentru a schimba radical lucrurile este nevoie să ne asociem în orga­nizaţii politice, numite la acea vreme organizaţii obşteşti sau „informale”, spre deosebire de formele de asociere impuse de regim ca PCUS, komsomol, sindicate etc.

Începusem să înţelegem că ceea ce facem noi de fapt este politică. Iar această ocupaţie necesită curaj, inteligenţă şi dedicaţie totală. Politica a fost luată de către noi ca o meserie, ca o datorie pe care trebuie să o îndeplinim fără a ne lăsa căi de retragere sau clipe de odihnă. Fiecare zi era trăită cu maximă intensitate, aşa de parcă putea fi ultima zi de viaţă sau cel puţin de aflare în libertate. Riscul ne-a plăcut atât de mult încât a devenit o stare dominantă de care nu am mai putut să ne despărţim. Consumam cu nesaţ cărţi de istorie şi literatură, interzise până atunci, învăţam să gândim politic de la înaintaşi şi de la occidentali. Totul avea farmecul noutăţii şi dădea sentimentul trăirii din plin pentru idealuri înălţătoare.

Am început să învăţăm a formula documente politice, gen de scriere absolut necunoscut până atunci. Cum să redai ororile suferite sub ocupaţie şi setea de a fi liberi altfel decât plângând sau literaturizând? Cum să dai expresie coerentă gândului atunci când limba încă era constrânsă de tiparele limbii naţiunii dominante, elasticitatea şi fluenţa intelectuală fiind direct legate de nivelul de cunoaştere a limbii materne? Cum să formulezi un program politic atunci când ţi se interzicea să creezi partide şi erai obligat să urmezi „linia”, fie ea şi „nouă”, a partidului-stat?

Lupta pentru revenirea la alfabetul latin, pentru oficializarea limbii de stat, pentru Tricolor, pentru dreptul de a ne cunoaşte trecutul, cu tot ce a însemnat Pactul Ribbentrop-Molotov, ocupaţia din 1940 şi 1944, foametea din 1946-47, colectivizarea din 1949, GULAG-ul şi „spălarea de creieri”, renunţarea la limitele impuse de linia oficială, în cele din urmă, sfidarea regimului şi adoptarea programului de obţinere a Independenţei şi de afirmare a noului stat ca subiect al dreptului internaţional au determinat apariţia Mişcării Democratice pentru Susţinerea Restructurării la 3 iunie 1988, apoi a Frontului Popular din Moldova, devenit, la 15-16 februarie 1992, Frontul Popular Creştin Democrat, iar la 11 decembrie 1999 – Partidul Popular Creştin Democrat. Afirmarea identităţii noastre româneşti şi a valorilor democratice, a pluripartitismului şi a celorlalte drepturi fundamentale ale omului, îmbrăţişarea doctrinei democrat-creştine şi iniţierea orientării prooccidentale a ţării în detrimentul liniei păguboase a puterii în favoarea acceptării statutului de ţară-satelit a Rusiei în formula neoimperială de CSI, combaterea separatismului ca expresie a imperialismului rus, apărarea independenţei şi a unităţii teritoriale a ţării, protestul împotriva prezenţei militare ruse şi lansarea strategiei de integrare în UE şi NATO, toate aceste poziţii fundamentale pentru devenirea Republicii Moldova, alături de atâtea altele, au fost formulate timp de două decenii în documentele programatice ale PPCD.

Am fost întotdeauna şi am rămas o mişcare politică novatoare, care a mers cu câţiva paşi înaintea tuturora. Principiile şi valorile pentru care am militat au părut mereu şocante şi irealizabile la început, ca mai apoi să fie acceptate încetul cu încetul de societate, deseori chiar de clasa guvernantă, care, fiind dominată de fosta nomenclatură sovietică, nu avea nici capacitatea intelectuală, nici voinţa de a înţelege şi a produce schimbări rapide, profunde şi ireversibile. Atunci când pledam, de pildă, pentru alfabet, pentru Tricolor, pentru denumirea desovietizată a ţării, pentru Mitropolia Basarabiei sau pentru aderarea la Uniunea Europeană eram priviţi iniţial cu ostilitate de către unii şi cu ironie de către alţii. Însă timpul ne-a dat întotdeauna dreptate. La 30 iunie-1 iulie 1990, Congresul al II-lea al FPM adopta o rezoluţie privind schimbarea denumirii Palatului „Octombrie” în Palat Naţional, o altă rezoluţie privind schimbarea denumirii Pieţei Victoriei în Piaţă a Marii Adunări Naţionale. La 16 decembrie 1990, la cea de-a doua Mare Adunare Naţională, eveniment istoric uitat pe nedrept, adoptam, de pildă, acolo, în Piaţă, unde era o mulţime deloc mai puţin numeroasă decât la 27 august 1989, într-un ger cumplit, cu zăpadă şi gheaţă, numele nou al ţării noastre – Republica Moldova. Întâmplarea avea loc atunci când încă URSS era în picioare, iar republica se mai numea RSSM. Evenimentul, ca şi propunerea, au fost ignorate de Parlamentul de atunci, din frică, din ignoranţă sau din simplă invidie, astăzi nu mai contează. Astăzi, ca şi atunci, unii dintre cei care au fost împotriva formării şi afirmării ţării noastre ca stat independent ne învaţă cum să ne-o iubim şi cine suntem. Astăzi, când am lansat un nou concept asupra identităţii Republicii Moldova, suntem înţeleşi încă de prea puţini. Dar vom vedea cu toţii că anume abordarea propusă de PPCD va fi cea care va avea câştig de cauză. Disocierea politonimului de etnonim devine un comandament care trebuie privit cu toată responsabilitatea. Da, toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt moldoveni: românii, ucrainenii, ruşii, găgăuzii, bulgarii, evreii, romii etc. Dar fiecare cetăţean îşi asumă propriul profil identitar, în funcţie de limba şi cultura căreia îi aparţine. Este adevărat că teroarea istorică a produs distorsiuni în conştiinţa naţională a majorităţii populaţiei, unii ştiind că sunt români, alţii crezându-se etnici moldoveni. În acest caz orice constrângeri, s-a văzut, sunt păguboase. „Moldo­venismul” ca ideologie de stat nu poate fi acceptat într-o societate democratică de azi. Problemele de mentalitate, de psihologie socială, de autoidentificare trebuie abordate cu tact şi răspundere politică, cu toleranţă şi respect pentru personalitatea fiecărui cetăţean. Anume aşa vom ajunge să punem capăt războiului identitar, să dăm mai multă stabilitate politică ţării şi să determinăm până la urmă guvernările să renunţe la imixtiuni în domeniul ştiinţei, culturii şi învăţământului. Iată nişte idei care încă sunt tratate cu neîncredere şi chiar cu ostilitate opacă. Dar afirmarea lor consecventă, vom vedea curând, ne va aduce câştig de cauză.

În cele două decenii de luptă politică PPCD a învăţat să exprime clar, coerent şi consecvent interesele naţionale ale Republicii Moldova. Agenda PPCD este aceeaşi cu agenda politică a ţării. PPCD este cea mai veche şi mai durabilă instituţie democratică din ţara noastră. Vigurozitatea familiei noastre politice, vitalitatea noastră, unitatea internă are ca motor şi liant angajamentul profund moral, asumat de bună voie şi până la capăt de a servi onest şi cu onoare cauza naţională.

Am fost loviţi cu cruzime şi perfidie fără oprire. Nu am cunoscut linişte şi perioade de confort ori relaxare timp de peste douăzeci de ani. Unii dintre noi au fost asasinaţi mişeleşte, alţii au fost răpuşi în Războiul de Independenţă. Însă nu am fost reduşi la tăcere şi nici înfricoşaţi. Suntem loviţi în obraz cu metodă, dezinformarea şi manipularea opiniei publice, încercările continui de asasinare morală a exponenţilor mişcării noastre se ţin lanţ în fiecare zi. Însă preocuparea obsesivă de a ne desfiinţa suferă eşec după eşec. Noi continuăm să ne menţinem verticalitatea, să arătăm o putere sufletească, o capacitate cu totul unică de regenerare şi dăinuire în timp. Izvorul puterii noastre este raportarea la modelele superioare de până la noi. Obligaţia morală faţă de înaintaşi, ca şi faţă de urmaşi, trăirea profundă a sentimentului datoriei şi asumarea destinelor colectivităţii au devenit elemente definitorii fundamentale pentru noi. Noi ne afirmăm nu datorită unor circumstanţe favorabile, ci în pofida unor circumstanţe nefavorabile. Ştim că pentru a învinge avem nevoie de caractere. Iar caracterele se formează prin muncă şi asumarea limitărilor, a suferinţei, a riscurilor.

Noi am adus în mediul politic din ţară gândirea creştină. Doctrina democrat-creştină este singura dintre doctrinele moderne care împărtăşeşte viziunea creaţionistă asupra lumii şi a omului şi respinge concepţia opacă a evoluţioniştilor. Antropocentrismul ateu, care a adus atâta nenorocire prin cele două curente totalitare ale secolului XX, comunismul şi fascismul, cu derivatele acestora ale stângii atee de azi, ne sunt străine. Am învăţat din cărţi şi din viaţă ce este hristocentrismul nu doar ca viziune asupra vieţii şi a lumii, ci şi ca trăire profundă de creştini. Mărturisirea lui Hristos, conştiinţa de creaturi responsabile în faţa Creatorului ne impune ţinuta morală şi ne alimentează forţa de a continua lupta pentru adevăr şi dreptate.

PPCD este partidul care a ştiut să formuleze priorităţile societăţii şi să aibă o viziune strategică. Astăzi suntem angajaţi profund în procesul de consolidare a institu­ţiilor democratice, a statului de drept şi a economiei funcţionale de piaţă. Familia politică din care facem parte, reunită în cadrul Internaţionalei Democrat-Creştine şi a Partidului Popular European, fortifică poziţia PPCD pe plan intern, dar şi la nivel internaţional. Sarcina istorică majoră pe care trebuie să o onoreze PPCD cu sprijinul societăţii şi al partenerilor externi este integrarea Republicii Moldova în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană. NATO şi UE, ca instituţii internaţionale complementare, vor asigura independenţa, unitatea teritorială, securitatea naţională, dezvoltarea durabilă, prosperitatea economică, funcţionarea instituţiilor democratice şi depăşirea statutului de popor captiv prin afirmarea libertăţii naţionale şi individuale. Funcţia civilizatoare a modelului occidental îşi va exercita în continuare influenţa benefică asupra ţării şi prin contribuţia PPCD. Depăşirea sindromului de victimă a istoriei şi asumarea calităţii de creatori de istorie şi de subiecţi responsabili şi liberi în cadrul competiţiilor geopolitice din lume, prin solidarizarea cu naţiunile democratice, reprezintă una din mizele majore ale PPCD.

[…]Lupta noastră continuă. Ea se va încununa de succes pentru că PPCD exprimă fidel şi organic interesele poporului nostru. Dumnezeu întotdeauna răsplăteşte sacrificiul şi dăruirea de sine pentru aproapele. Cine are ochi să vadă va vedea.

Iurie ROŞCA, preşedinte PPCD
(Din volumul I al culegerii „Partidul Popular Creştin Democrat. DOCUMENTE şi MATERIALE”)

FLUX, 4 iunie 2010