Arhiva

Posts Tagged ‘frontist’

„Săcăreanu, ai masură!!!”

După multiplele mele intervenții din seara asta pe Fb, fosta mea colegă de la PPCD, Vera Mahu, îndrăgostită de proaspătul ministru de Interne, A. Năstase, și-a pierdut răbdarea scriindu-mi următoarea replică:

„Săcăreanu, ai măsură!!!”.

Am Măsură!

Măsura mea-i să fiu corect și consecvent: să lupt cu toți bandiții de la guvernare, cei care-au plecat și cei care-au venit!

Așa procedează un frontist!

Mata nu mai ești frontistă?

Celor care mă fac „pesedist” pentru că l-am „atacat pe Johannis”

noiembrie 15, 2018 Lasă un comentariu

 

 

Celor care s-au bosumflat pe mine, care îmi dau sfaturi pentru a mă îndrepta „pe calea cea bună” sau îmi arată din deget pentru că, în mai multe postări pe Fb, am îndrăznit a-l „ataca pe Johannis”, Președintele României, după ce acesta a ales să defăimeze propria țară în fața opiniei publice internationale declarând că România este incapabilă să exercite mandatul de conducere a Consiliului European, le recomand să se abțină de la a-mi da lecții de patriotism și consecvență politică.

Unii „mi-au trântit ușa-n față” eliminându-mă din „lista lor de prieteni”, alții m-au făcut „pesedist”, „bolșevik”, „omul Moscovei” și chiar „trădător al idealurilor românești”!

Nu mă supăr pe nimeni! Vorba lui Petre Țuțea: „De dragul țării, mă fac și de râs”.

Nu sunt „pesedist” și nu sunt „liberal”, nu sunt cu Dragnea și nici cu Johannis!

Sunt cu România, „țara mea de glorii, țara mea de dor”!

Sunt „frontist” din Basarabia!

Și vreau ca Președintele României și partidele politice din 
România să se învețe a-și da mâna atunci când trebuie să-și apere Țara, nu să-i facă deservicii!

România, țara noastră, este cea mai capabilă țară din lume!

„Incapabilă” o fac doar cei care o fură sau o hulesc în fața propriilor cetățeni și mai ales în fața străinilor.

Iar celor care au ales să-mi „trântească ușa-n față” declarând bățoși că „se despart” de mine, le spun doar atât:

Niciun drum nu ne desparte când Îi ai în fața ta și în inima ta pe Dumnezeu și Țara ta, România!

Dacă ați ales să vă „despărțiți” de mine, voi ați ales!

Eu nu aleg despărțirea, oricum ne vom regăsi în România reîntregită!

Doamne, ajută!

Unul cu frica de pistol mai mare decât frica de Dumnezeu

octombrie 26, 2018 Lasă un comentariu

 

Bunul nostru frontist de la Ștefan Vodă, Alexandru Filimonov, mă întreabă, chiar azi, pe Fb, dacă mă mai văd cu Iu. Roșca și ce mai face el…

Nu, frate Alexandru, nu am mai vorbit cu această persoană de vreo 8-9 ani!

El a trădat organizația noastră.

El lucrează deschis pentru interesele Rusiei în acest teritoriu mult încercat.

Nu mai are rost să-i cerem vreo explicație!

Această secătură a fost și a rămas omul serviciilor rusești!

Tot timpul!

De la începuturile Mișcării noastre românești!

În fiecare clipă a perioadei zbuciumate prin care a trecut organizația noastră:
 atunci când ceream dreptul nostru la Limba Română, la Istoria Românilor, la Tricolor; 
 atunci când ne-am revendicat Independența de Moscova; 
 atunci când am protestat împotriva includerii noastre în CSI; 
 atunci când au provocat marșul spre sud pentru a determina și „justifica” crearea Găgăuziei pe pământul nostru românesc; 
 atunci când erau arestați frații noștri la Tiraspol; 
 atunci când KGB-ul împușca primul nostru polițist la Nistru; 
 atunci când KGB-ul îi ardea de vii pe luptătorii nostri la Nistru; 
 atunci când KGB-ul de la Chișinău și cel de la Moscova trăgeau, ciocnind pahare cu șampanie, harta „Transnistriei separatiste” pe mulți ani înainte astfel încât astăzi, după mai bine de un sfert  de veac, tot sub Moscova să fim; 
 atunci când colegul nostru de la Botanica, Valentin Ciobanu, era lovit mortal cu ranga-n cap; 
 atunci când colegii nostri de la Chișinău și din teritoriu erau molestați și aruncați pe marginea șoselelor; 
 atunci când primarii nostri erau aruncați în fântână; 
 atunci când tinerele noastre erau manipulate, ademenite, intimidate și chiar agresate dacă nu se lăsau supuse pentru a-i satisfice poftele donjuane;
 atunci când era adus Lucinschi, când erau aduși agrarienii, când era adus Voronin; 
 atunci când protestele noastre din 2002 și 2003 erau împânzite cu lumpeni de tot felul pentru a fi compromise; 
 atunci când colegii nostri erau răpiți sau se punea la cale asasinarea unora dintre noi; 
 atunci când am fost aduși în situația de a-l vota pe Voronin;
 atunci când sediul nostru central din str. Nicolae Iorga a fost invadat de elemente străine fiind transformat în centru de coordonare al FSB-ului rusesc; 
 atunci când insul în cauză era una din uneltele Rusiei în organizarea crimelor din 7 aprilie 2009 ca mai apoi, drept răsplată, să accepte, trădând organizația, calitatea de membru al guvernului comunist în frunte cu Greceanâi etc., etc.

Toate crimele împotriva organizației noastre și împotriva colegilor nostri au fost puse la cale de el.

Le-a comis cu premeditare.

Pistolul lui a fost ațintit asupra fiecăruia dintre noi.

Cu zi ce trece mă întăresc în această convingere.

Aparențele ne-au indus în eroare.

Am fost una din victimele acestor aparențe care m-au făcut să-l cred și să greșesc.

Îmi asum această greșeală!

Nu mi-am dat seama și nu am avut voința să acționez astfel încât să-mi anunț echipa că unui om care poartă zi și noapte pistolul cu el îi este mai mare frica de pistol decât frica de Dumnezeu.

Numai unul fără frică de Dumnezeu poate trăda o organizație patriotică exemplară.

Iar cauza principală a dezmățului politic de azi este lipsa acestei organizații patriotice exemplare.

Cel mai puternic dintre noi, Mihai Adauge!

aprilie 11, 2018 Lasă un comentariu
Astazi, bunul meu prieten și coechipier politic, frontistul pursânge, Mihai Adauge, istoricul care simte, face și scrie istoria cu inima lui curată de român basarabean cu ochii în lacrimi, împlinește 60 de ani.
 
Era să uit să-l sun, să-l felicit, să-i aud glasul cu care mă obișnuisem atâția ani la rând între pereții sediului nostru de pe strada Nicolae Iorga, era să-mi scape atâtea amintiri din viața noastră zbuciumată de câteva zeci de ani petrecută între o echipă de oameni de suflet mare, românesc, dar și cu cei pe care nu am avut îndemânarea și timpul necesar să-i observăm cum ne vând și ne trădează pe la spate…
 
Mihai este cel mai puternic, mai rezistent dintre toți colegii frontiști.
 
A știut să înfrunte durerile, loviturile sorții, una după alta, cu mult stoicism și demnitate, fără a scoate barem un suspin.
 
Dar, cea mai mare putere manifestată de Mihai a fost puterea iertării…
 
Adică puterea iubirii adevărate pentru toți noi care făceam o echipă de luptători, cu toți chemații, nechemații și trădătorii din ea…
 
Ce fericire este să faci parte dintr-o echipă cu omul care nu știe să suspine, camaradul meu Mihai Adauge!
 
La mulți ani, Mihai! Cu tot neamul ăsta românesc laolaltă!
11 aprilie 2018
Categorii:Fără categorie Etichete:, , , ,

Nicolae Șeremet, inima curată și luptătoare a Cahulului

decembrie 30, 2016 Lasă un comentariu

Aflăm cu mare durere de plecarea de printre noi a încă unui vechi frontist: medicul Nicolae Șeremet, fost lider al Filialei Cahul a fostului românesc PPCD, fost vicepreședinte al raionului Cahul…

Îl știu de când eram elev la Cahul, această oază de românism în care au crescut atâtea inimi curate și luptătoare…

Una din aceste inimi a fost Nicolae Șeremet.

Bătăile ei rămân vii în sufletele noastre așa cum viu este și veșnic este susurul Prutului…

Dumnezeu să te odihnească, frate Nicolae, și să te primească în Împărăția Sa în rând cu drepții.

Îi anunț pe colegii noștri frontiști că înmormântarea va avea loc duminică la Cahul.

Categorii:Fără categorie Etichete:, , ,

Valul trece, pietrele rămân sau cum ştabii nomenclaturişti de ieri au devenit brigadieri ai anticomunismului de paradă

februarie 21, 2010 Lasă un comentariu

Discursul domnului Ştefan Secăreanu, vicepreşedinte PPCD, la Congresul al XII-lea al PPCD

Stimaţi colegi,

Onoraţi oaspeţi,

Marţi, după ce colegul nostru Iurie Roşca a fost chemat la Procuratură, un vechi cunoscut de dincolo de Prut mă întreabă pe Facebook: “Ce mai faci?”. “Ce sa fac? – îi răspund . – Ia îmi admir şi eu Patria. Aştept să treacă şi valul liberal peste ea.”. “Şi după ce trece valul voi, frontiştii, ce aveţi de gând să faceţi?”, – mă iscodeşte cunoscutul de peste Prut. Zic: “Valul trece, da pietrele rămân.”. Nu a mai insistat vechiul meu cunoscut de dincolo de Prut, eu înţelegând că şi el aşteaptă şi este convins de trecerea valului. Îmi rămâne să intuiesc doar pe care val l-a avut în vedere prietenul meu de pe Facebook—pe cel de la Chişinău sau pe cel de la Bucureşti? Sau le-a avut în vedere pe ambele deodată? Sau poate pe unul singur care, iată, trece acum peste cele două capitale româneşti?

Republica Moldova a avut de înfruntat mai multe valuri în scurta ei viaţă. Dar noi, cei uniţi încă până la căderea imperiului sovietic în această familie mândră, dârză şi de suflet, care se numeşte Partidul Popular Creştin Democrat, am rămas de fiecare dată aceiaşi – in picioare şi neclintiţi, ca piatra după val! Chiar dacă, în vâltoarea luptelor pentru valorile naţionale şi idealurile libertăţii, unii dintre camarazii noştri au căzut răpuşi de mâna criminală a regimului de ocupaţie. Citește mai mult…