Hoții miliardului cu și fără Ordinul Republicii

Perfect!

Lui Plahotniuc demult trebuia să i se retragă Ordinul Republicii!

Întrebările care se impun sunt acestea:

De ce numai unuia i s-a retras Ordinul Republicii, dar nu și celorlalți jefuitori ai statului ăsta?

De ce nu i s-a retras acest Ordin și fostului prim-ministru Filat, decorat cu el în decembrie 2013 de către preşedintele Nicolae Timofti?!

Ori poate Maia Sandu consideră că fostul ei șef de partid și mentor a refuzat să pună mâna pe banii scoși de Șor de la BEM?

18 februarie 2021

Violeta Ivanov ne gazifică!

Una cu ifose de prezident, Violeta Ivanov, tulbură mințile moldovenilor promițându-le pensie minimă de 5.000 de lei și salariu minim de 10.000 de lei!

 

Dărnicia fufei însă, ca și a stăpânului ei fugar în Israel, Ilan Shor, nu are limite: este gata să-și dea și viața pentru pensionarii și copiii din Republica Moldova făgăduindu-le acestora (pentru a-i lua cu zăhărelul!) tot felul de ajutoare de la stat!

 

Dar cea mai ademenitoare promisiune pe care o face în fața credulilor de moldoveni cea mai excitantă concurentă la prezidențiale este conectarea tuturor localităților din Republica Moldova la apă și gaz!

 

Intuiesc că tocmai aceste făgăduieli strategice, scoase din curul miliardar al lui Shor și lansate solemn de prezidențiabila lui cochetă, i-au determinat pe anti-dodoniștii deputați de la Pro-Moldova, în frunte cu Candu, să-și țintească privirile și întreg instrumentul cu tot nervul lui electoral către Violeta Ivanov!

 

Vă imaginați ce sentimente de vigurozitate îi pot încerca pe moldovănașii noștri, rătăciți și cuprinși de anxietatea pandemică, în clipa în care, la un colț de drum, la un moment dat, le apare Violeta Ivanov, în toată făptura ei gata de consacrare, cu 5000 de lei pensie într-o mână și cu alte 10000 de lei salariu în cealaltă mână, iar de sub fustița ei umflată de vânt se descoperă ca prin minune tot mecanismul de conectare a noastră la apă și gaz!

 

Murim cu toții de fericire!

 

La ce poți să te mai gândești acum când, după ce un bandit ordinar, pus de mafie șef pe cea mai importantă și mai profitabilă bancă a moldovenilor (creată pe banii lor!) – Banca de Economii a Moldovei, scoate cu sacul toți banii din această bancă, îi fură ziua în amiaza mare sub protecția și acoperirea Guvernului (pro-european și democrat!), fuge cu toți banii în Israel și în toată lumea, în loc să stea la pușcărie, ne este prezentat drept mare gospodar și conducător!

 

Mai mult decât atât: numele lui de jefuitor de bănci este pus să figureze în denumirea unui partid – Shor! Partid care să ne fericească prin Violeta Ivanov la prezidențiale!

 

Mai există vreo nație în lumea asta care să se lase călcată în picioare de bandiți, pripășiți, neaveniți și netrebnici alde Shor și toate curvele lor prezidențiale?!

Din ce bani trăiește și câți bani cheltuie pe lună Natalia Morari

Îmi place replica Tatianei Drăghici la comentariul Marianei Rață de la TV8 care se-arată iritată de reacțiile cetățenilor la felul speculativ și tendențios al ei de a adresa politicienilor invitați la emisiunea „Cutia neagră” „intima” întrebare: „Din ce bani trăiți și câți bani cheltuiți pe lună?”, cerșind, în încheiere, mieros și ostentativ, părerea și sprijinul „norodului” iubitor de TV8: „Da voi ce credeți, prieteni, are dreptul norodul să știe cum și din ce bani trăiesc cei care ne vor votul?”.

 

„Și din ce bani există „televiziunea liberă și independentă?”, – întreabă, pe bună dreptate, în replică, inimoasa noastră prietenă pe Fb, Tatiana Drăghici.

 

„Vă recomand să o invitați la emisiune pe colega, Natalia Morari, să-i adresați aceeași întrebare. Daca tot așa corecți sunteți să începeți de la voi. Oamenii merita sa știe și ar fi foarte curioși cat costa o pereche de încălțăminte a Nataliei Morari și din ce bani au fost cumpărați”, adaugă Tatiana Drăghici.

 

Cu siguranță, „norodul” este în drept să fie informat și să cunoască din ce bani trăiesc cei care intenționează să-i ceară votul pentru a ocupa un fotoliu de demnitate publică.

 

În același timp, același „norod”, sărăcit, furat de bandiții și infractorii politici, dar amăgit, prostit și manipulat cu ajutorul uneltelor de presă ale acestora, este tot atât de îndreptățit să afle „din ce bani trăiesc” și „câți bani cheltuie pe lună” cochetele fandosite – mereu importante, ispititoare, rebele, acuzatoare, atoateștiutoare, îngâmfate și autoconsiderate drept etalon în tot ceea ce cred ele că sunt și reprezintă – de la TV8 și de la toate celelalte televiziuni „libere și independente” din Republica Moldova, care intră, de cele mai multe ori fără să vrem noi, în casele noastre furându-ne o bună parte din viața fiecăruia dintre noi!

 

Trebuie să cunoască și „norodul” din ce trăiește și cât câștigă pe lună una ca Natalia Morari și celelalte „eliberatoare” din închisoare ale lui Platon și Filat!

 

Trebuie să știe „norodul” din ce bani este finanțată imensa rețea propagandistică, liberă și independentă, a lui Dodon și a Partidului Socialiștilor și cum sunt plătiți lunar toată armata de angajați ai acesteia!

 

Să mai știe „norodul”, să zicem, ce sume încasează PROTV-ul de la Chișinău și alte atâtea instituții media, libere și independente, de la pușcăriabilul Ilan Shor, principalul jefuitor al mijloacelor bănești ale moldovenilor păstrate în fosta Bancă de Economii, pentru publicitatea zilnică făcută acestuia, și ce parte din această sumă revine frumoaselor, profundelor și elegantelor angajate de la aceste instituții de presă!

 

Întâi de toate, ar trebui să știm cum sunt plătite acestea, câți bani din sumele pe care le iau lunar de la patronii oficiali și neoficiali sunt impozitați și ce sume sunt primite de ele în plic?

 

Care este jurnalistul, angajatul puzderiilor de televiziuni și posturi de radio din Republica Moldova, libere și foarte independente, gata a dezvălui cum și în ce măsură este plătit pentru serviciile prestate?

 

Astfel am cunoaște și cauzele creșterii în sondaje a reprezentanților și entităților politice care constituie partida rusească din Republica Moldova.

 

Doar orbii și inconștienții nu observă cum sunt promovați și cum cresc, după Dodon, la fiecare sondaj prezentat cu regularitate înainte de alegeri, Usatâi și Shor!

 

Cu o asemenea asistență financiară pentru „presa liberă și independentă” din Republica Moldova și cu asemenea jurnaliști „liberi și independenți”, care știu cu siguranță „din ce bani trăiesc” și „câți bani cheltuie pe lună”, ne vom putea trezi după viitoarele eventuale alegeri parlamentare cu o majoritate parlamentară formată din PSRM-ul lui Dodon, partidul lui Usatâi și cel al lui Shor.

 

Atunci Kozak cu siguranță nu va mai avea nevoie de serviciile Maiei Sandu, nici de cele ale lui Andrei Năstase, nici de serviciile oricărui alt partid „european” sau „unionist”.

 

Urletul dinaintea alegerilor!

Grupările banditești care au furat puterea după 2009 nu au jefuit doar sistemul bancar din Republica Moldova și tot ce se mai putea jefui în acest teritoriu românesc înstrăinat.

 

Grupările politice banditești de după 2009 au comis o altă crimă, mult mai gravă: au paralizat, cu metode diabolice, segmentul conștient, românesc basarabean, consolidat inițial în jurul Frontului Popular din Moldova.

 

Anume această stare de fapt se constituie într-o dovadă concludentă că grupările în cauză, cele reprezentate de PD, PLDM, Leancă, Shor, Platon etc, și-au avut și își au rădăcinile în structurile FSB-ului rusesc și în rețelele criminale rusești!

 

Rusia, cu elita FSB-ului la putere, pentru a-și extinde controlul asupra teritoriilor de sub fosta stăpânire sovietică cu scopul refacerii URSS (acesta este planul suprem al lui Putin!) își pune în aplicare instrumente prin care să provoace și să adâncească în fostele republici „independente” fenomenul criminalității și al corupției!

 

Tot jaful bancar de la noi a avut loc cu concursul direct al Rusiei!

 

Toate schemele criminale prin care a fost dărâmată economia Republicii Moldova în anii de după independență au fost elaborate, puse la cale și realizate cu concursul direct al Rusiei prin intermediul rețelelor nomenklaturiste ale fostului regim sovietic, rămase intacte până astăzi în Republica Moldova.

 

Principiul aplicat de Moscova în orice raport cu fostele teritorii desprinse de la ea după 1991, inclusiv Republica Moldova, este acesta: cu cât este mai rău, cu atât mai bine!

 

Cu cât moldovenii sărăcesc mai mult, cu atât mai lesne este pentru rețeaua rusească să-și îndeplinească misiunea de prostire și manipulare a acestora, cu atât mai mulți moldoveni vor fi nevoiți să fugă peste hotare, și în primul rând în Rusia, în căutarea unui loc de muncă, oficial sau la negru.

 

Uitați-vă câți oameni de bună credință de la noi au fost amăgiți în ultimii câțiva ani de PD-ul lui Diacov, Plahotniuc, Candu și Filip! Câti intelectuali, câți români de-ai noștri s-au lăsat ademeniți de mesajul lor „național” și „european” în timp ce ei pur și simplu furau în stânga și-n dreapta! Au ajuns să pună la cale chiar și un Sfat al Țării-2 (cine mai știe de el?) doar pentru a adormi, a potoli, pe perioada crimei, și în definitiv, pentru a compromite cel mai treaz și mai conștient segment al populației – cel cu un profund sentiment al apartenenței la națiunea română!

 

Uitați-vă câtă lume, bună s-ar zice, a fost manipulată pentru a rămâne cucerită de-a dreptul de un bișnițar ordinar ca Filat, lacom, corupt și demagog din naștere, un gangster, un laș (vă amintiți cum, pe post de prim-ministru, a ascuns tricolorul, drapelul nostru de stat, în biroul din Casa Guvernului unde l-a avut oaspete pe liderul separatist de la Tiraspol?!), un om de nimic, fără verticalitate, capabil să vândă, să se dezică și de simbolurile noastre naționale, pentru care s-a vărsat sânge la Nistru, în fața bandiților lui Putin de la Tiraspol!

 

Uitați-vă câtă lume este prostită de cel care reprezintă unealta principală cu care s-au furat banii noștri din sistemul bancar – Șor! Uitați-vă cum îl laudă românașii noștri de la Orhei, dar și bulgarii de pe la Taraclia, dar și atâta altă lume pentru nu știu ce binefaceri făcute de el din banii furați de la BEM! Uitați-vă cum îi cântă din strună, pe aceeași bani furați din buzunarul moldovenilor, PRO-TV-ul, Televiziunea publică a lui Dodon, alte atâtea structuri media de la noi! Și toate aceste lucruri se întâmplă în timp ce Șor ar fi dat în căutare internațională pentru a fi pus la pușcărie!

 

Uitați-vă câtă lume de-a noastră, cum s-ar zice, îi bate din palme lui Usatâi, o altă unealtă a structurilor banditești prin care am fost jefuiți!

 

Uitați-vă câți avocați, nu numai în rândul juriștilor, ci și în cel al jurnaliștilor, intelectualilor de la noi, are un alt criminal – Platon!

 

Uitați-vă câtă lume bună, unionistă, cum s-ar zice, a fost dusă cu zăhărelul de alți doi gangsteri politici – Maia și Năstase, cei care, sub lozinca luptei împotriva corupției, ni l-au adus ca oaspete de onoare pe Dmitri Kozak, bețivanul din anturajul lui Putin, însărcinat cu misiunea de federalizare a Republicii Moldova și de consolidare a prezenței militare rusești în stânga Nistrului și cei care au dat, într-o perioadă de doar cinci sau șase luni de guvernare, toate instituțiile strategice ale statului pe mâinile lui Dodon și ale Rusiei!

 

Uitați-vă, în definitiv, ce s-a ales din partida românească din Basarabia după ce Putin și FSB-ul lui au aplicat, doar în ultimii zece ani, cele mai rafinate și mai perfide scenarii de înaintare a Rusiei spre Prut!

 

Uitați-vă acum cât de abil își propulsează Kremlinul candidaturile pentru alegerile prezidențiale, aproape toate cu șanse de trecere a pragului electoral în sondaje, și cât de împrăștiat, de prostit, de rătăcit și de paralizat este segmentul românesc în ajun de alegeri!

Îmi vine să urlu când realizez că tot atât de paralizat este în această clipă și Bucureștiul politic de dinaintea alegerilor de peste Prut, când toate partidele românești vor da năvală dincoace de Prut nu să ne strângă pe noi basarabenii în jurul unui ideal național, nu să ne consolideze rândurile împotriva schemelor rusești de ocupație, ci să ne disperseze și mai mult după culorile și candidații lor pentru Parlamentul României!

 

 

 

Jurnalismul moral!

Pe marginea postării mele de acum câteva zile referitoare la promovarea lui Șor de către Protv Chișinău prin difuzarea spoturilor publicitare ale acestuia, Mihaela Bîtcă observă, pe bună dreptate:

 

„La fel e și la postul public de televiziune, spoturile lui Șor apar înaintea buletinelor de știri, și asta de foarte mult timp deja. Spoturile sunt o sursă de finanțare, deci principiul moralității decade în favoarea celui financiar”.

 

De regulă, nu urmăresc postul public de televiziune, pentru că acesta, în loc să fie al societății, slujește puterii, indiferent de culoarea politică a acesteia.

 

Nu încape îndoială că, în regimul de astăzi, postul public de televiziune se află sub controlul total al lui Dodon, deci slujește celor care au furat împreună cu Șor banii de la BEM (Numai milioanele luate drept credit, dar nereturnate, de către familia Zinaidei Greceanâi, Președintele Parlamentului, ajunsă în această funcție inclusiv cu votul deputaților blocului ACUM, în urma târgului dintre Maia Sandu, Andrei Năstase și trimisul Moscovei, Dmitri Kozak, cât prejudiciu au adus basarabenilor!).

 

Nu exclud că materialul publicitar al lui Șor a fost plasat și la alte instituții de presă, pe care nu am cum să le urmăresc.

 

La banii pe care îi deține Șor după jefuirea sistemului bancar, este posibil ca spoturile publicitare ale pușcăriabilului ascuns în Israel să fi fost și să fie difuzate încă, în condiții absolut legale, de majoritatea posturilor de radio și TV din Republica Moldova. Toate aceste instituții au nevoie de „surse de finanțare”, nu am nimic împotrivă!

 

Pe mine mă interesează însă „principiul moralității”, cum spune fidela mea prietenă de pe Facebook, Mihaela Bîtcă, principiu pe care ar trebui să-l pună în față instituțiile de presă atunci când acestea își caută „sursele de finanțare”!

 

Și întâi de toate mă interesează cum este respectat acest „principiu al moralității” de către posturile TV care pretind a fi independente și preocupate „profund” de scoaterea adevărului la suprafață, mai ales când vine vorba de furtul miliardului din sistemul bancar al moldovenilor!

 

Ca meseriaș în ale jurnalismului, nu pot să accept ca un jurnalist să fie remunerat pentru munca prestată din banii furați de la oameni!

 

Când stai și urmărești zilnic spotul publicitar al lui Șor difuzat de Protv, fără să vrei te întrebi: cum poți s-o faci pe profunda, să zicem, în emisiunea care se numește „În profunzime” și în același timp sa accepți să fii plătită, la salariu, din banii obținuți în urma publicității celui care a furat miliardul?!

 

Da, sunt adeptul moralității în jurnalism!

 

Pentru că jurnalismul fără acest principiu este unul imoral!

 

Îmi amintesc bine zilele din anul 1997, când la Chișinău apărea Protv Chișinău.

 

Împreună cu echipa mea de la ziarul ȚARA ne bucuram sincer că în spațiul basarabean apărea, în sfârșit, și un post de televiziune de respirație românească!

 

Am și publicat atunci pe paginile publicației noastre un material cu titlul: „Mai la deal de PFD a venit un Protv!”, PFD fiind Partidul Forțelor Democratice, sediul acestuia aflându-se în apropierea noii instituții de presă.

 

Mare mi-a fost însă surprinderea ca, după câteva luni de zile, în primăvara anului 1998, când dețineam și mandatul de deputat, obținut pe lista Convenției Democrate din Moldova (entitate electorală formată din Partidul Renașterii și Concilierii Naționale și PPCD), să fiu invitat de șeful proaspătului Protv Chișinău la o cafea pentru a mi se propune o ciudată „tranzacție”: eu, în calitate de redactor-șef al ziarului ȚARA, să public materiale critice la adresa Protv Chișinău astfel încât Protv Chișinău să aibă motive indubitabile pentru a critica ziarul ȚARA!

 

Evident, am respins propunerea „fratelui meu de peste Prut”, crezând sincer că omul este dezinformat asupra evoluțiilor mediatice și politice din stânga Prutului ori, și mai rău, ar fi având accese de instabilitate emoțională în urma impactului cu realitatea basarabeană.

 

Mai târziu însă mi-am dat seama că prietenul nostru din fruntea Protv Chișinău era foarte bine informat asupra felului în care decurg lucrurile dincoace de Prut și era foarte stabil emoțional în tot ceea ce făcea: în emisiunile informative ale postului său de televiziune predomina, cu regularitate, tonul persiflant, batjocoritor, la adresa Mitropoliei Basarabiei, instituție românească pe care ziarul ȚARA, alături de echipa frontistă, a susținut-o și promovat-o constant și plenar de la reactivare, în 1992, până la reintroducerea în legalitate, în 2002; în 2005, alături de consilierii Președintelui României, Traian Băsescu, ne îndemna suspect de insistent, căutând a ne convinge pe noi, deputații PPCD, să votăm în favoarea realegerii lui V. Voronin în funcția de Președinte al RM; în toamna lui 2008, difuza o profundă emisiune de lansare a Nataliei Morari, ca mare jurnalistă occidentală prigonită de FSB-ul lui Putin, și punea la cale, cu câteva luni înainte de tragicele evenimente din aprilie 2009, o amplă campanie de dezinformare și manipulare a opiniei publice în legătură cu o presupusă maltratare a unui cameraman Protv în incinta Comisariatului de poliție Buiucani, campanie menită să trezească și să cultive ura populației asupra reprezentanților organelor de ordine.

 

Mai mult decât atât: în luna octombrie a aceluiași an 2008, după ce, în calitatea mea de jurnalist, dar și de deputat și președinte al Comisiei parlamentare pentru Drepturile Omului, am luat atitudine de la tribuna Parlamentului în legătură cu abuzurile și imoralitatea actelor relatate mai sus, am fost taxat, stigmatizat și, culmea, eliminat, public și arbitrar, din Uniunea Jurnaliștilor din Moldova de către un autointitulat președinte al acestei organizații – V. Saharneanu!

 

În definitiv, „principiul moralității”, adus azi în discuție de Mihaela Bîtcă, este unul indispensabil și definitoriu în actul de jurnalism! Mai ales în actul de jurnalism legat de corupția și jaful bancar din Republica Moldova în care au fost implicate persoane publice precum Șor și toți cei ce i-au ținut hangul din sânul puterii!

 

Doar punând în față un asemenea principiu, vom fi capabili să construim o presă morală, presă a „caracterelor tari”, asemeni celui mai convingător reprezentant al jurnalismului moral românesc, Mihai Eminescu, care scria în ultimul său articol publicat la TIMPUL în ziua de 28 iunie 1883:

 

„Cât pentru presă, am putea să-l asigurăm pe regim că, oricât de cumplite ar fi actele sale de răzbunare, nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce se găsesc într-însa, și teamă ne e că, căutând victoria peste tot, va pierde și pe cea deja câștigată, în monstruoasa sa pornire de a-și subjuga și presa”.

„Mintea scurtă” la moldoveni

N-am cum să nu fiu de acord cu Sasha Ursu, din lista mea Fb, care pune punctul pe i într-un comentariu al său:

„Poporul are mintea scurta, Maia le sucește mințile și gata. Dacă le spune mâine ca soarele răsare cu acordul Maiei atunci moldovenii vor crede. Asta e o boala națională, lipsa de discernământ. Moldovenii uita ca Maia a fost părtășa la furtul miliardului, Maia a făcut alianță cu Kozak si Moscova. Maia a făcut târgul ca să iasă Filat. Maia l-a pus pe Țurcanu la CC. Maia a votat-o pe Greceanii. Maia a cedat ministerele de forță către Dodon. Maia l-a instalat pe Dodon și acum ea cică vrea sa unească dreapta spre ce? Ea face rahatul cu buna cunoștința și apoi plânge ca curva”.

Dacă voiți să dăm jos mafia, nu vă mai alegeți primari cu zece fețe!

 

Doamna primar al satului Slobozia Mare, Cahul, Valentina Carastan, îmi dă replica la postarea mea de ieri după întâlnirea cu profesorii de la Liceul din localitate, în care spuneam următoarele:

„Derută și în rândul profesorilor de la Liceul din Slobozia Mare după aflarea știrii că reprezentantul PD-ului din circumscripția Cahul s-a retras în favoarea „independentului” Ion Groza, președintele raionului! Acum slobozenii si-au dat seama că au fost amăgiți de primărița lor, doamna Carastan, care agită lumea să-l voteze pe Groza! Mafia la mafie trage!”

„Chiar va respectam ,dle Secareanu….Credeti ca atacindu- ma pe mine veti avea mai multe voturi la Slobozia Mare?
Eu am doar o intrebare: Oare ce impreuna cu Rosca ati instaurat regimul comunist atunci….?Alegeti-va cuvintele…nu aratati decit disperarea care va cuprins”,scrie doamna primar pe Fb.

Nu am atacat pe nimeni, stimată doamnă primar!

Am spus doar niste adevăruri care nu vă convin!

Sunteti o persoană de demnitate publică sustinută de forțele proromânești la alegerile locale, dar sprijiniti acum mafia care a furat miliardul!

Asta am spus!

Nu agreez persoanele cu zece fete!

Dacă nu vă plac cele declarate de mine, vă rog să mă iertați!

Replica pe care mi-o dați mie este o dovadă elocventă că Dumneavoastră sunteți cuprinsă de disperare!

Sper că locuitorii de la Slobozia Mare să tragă învățăminte din faptul că i-ați trădat în mod rușinos sprijinind bandiții politici, care i-au jefuit și care caută să scape cumva de pușcărie, și să nu vă mai aleagă în funcția de primar la alegerile locale din acest an!

Asta va fi cea mai corectă reacție a lor.

Doamne ajută!

Crima cea mai mare a PD nu este „furtul miliardului”, ci acțiunile lui în folosul Rusiei în „problema transnistreană”

Președintele Parlamentului, A. Candu, declară, părând a fi chiar îngrijorat:

„În Transnistria se întâmplă lucruri foarte stranii. Zeci de camioane fără însemne transportă muniții și armament din depozitul de la Cobasna în destinații necunoscute”.

Acesta este, de fapt, rezultatul atitudinii Partidului Democrat de la guvernare față de cea mai gravă problemă cu care se confruntă Republica Moldova – problema transnistreană!

Ați făcut jocuri murdare în detrimentul interesului național cu separatiștii!

Ați făcut cedări de elemente de statalitate către criminalii de la Tiraspol!

Nu ați întreprins absolut nimic în vederea respectării principalului act legislativ în chestiunea conflictului transnistrean, Legea din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (Transnistria), lege care interzice orice acțiuni de felul celor pe care le-ați admis voi în raport cu separatiștii, lege care prevede răspicat și irevocabil retragerea necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul național al RM!

L-ați facut pe Dodon președinte la Chișinău, omul lui Putin care lucrează mână-n mână cu separatiștii împotriva unității teritoriale a Republicii Moldova și în interesul unui stat străin–Rusia!

Ați promovat cu premeditare și ați votat împreună cu partidul lui Dodon sistemul mixt de vot, sistem care duce iremediabil la încurajarea și legitimizarea enclavei separatiste de la Tiraspol! Considerentul principal care a stat la baza adoptării la începutul anilor nouăzeci a sistemului proporțional cu o singură circumscripție electorală pentru toată republica, inclusiv zona transnistreană separatistă, a fost problema separatismului din stânga Nistrului, pe care voi, Partidul Democrat în frunte cu Plahotniuc, practic, l-ați legalizat, deschizând astfel toate căile spre federalizarea Republicii Moldova!

Ați făcut, deci, în chip absolut criminal, jocul Rusiei în această chestiune de securitate națională!

Ați avut și aveți o abordare iresponsabilă, criminală, a problemei separatismului din stânga Nistrului, fapt pentru care trebuie să fiți trași la răspundere!

Alarmantă este și următoarea situație:

Atât guvernarea de la Chișinău, reprezentată de PD, cât și opoziția declarată „prooccidentală”, reprezentată de PPDA-PAS-PLDM, în problema conflictului transnistrean fac același joc al Rusiei!

Acest lucru are o singură explicație:

Ambele structuri politice, cea de la guvernare și cea de opoziție, au conexiuni adânci în structurile KGB/FSB-ului de la Moscova, iar elementele acestor structuri sunt factori decizionali atât în cadrul puterii, cât și în cadrul opoziției.

Deputatul Shor!

 

Foto: partidulsor.md

Cinismul cu care suntem tratați a întrecut orice limite!

Un tâlhar ordinar, care a scos banii cu sacii din cea mai importantă bancă a basarabenilor – Banca de Economii, condamnat deja de instanță să stea la pușcărie, umblă liber prin țara asta afișându-și în chip sfidător planurile și intențiile lui politice!

„Ilan Șor dă asigurări că ajuns la guvernare, va transforma Republica Moldova într-un stat prosper, după exemplul municipiului Orhei”, anunță pompos un cmunicat de presă al „Partidului ȘOR”, citat, copios, de un portal afiliat puterii de la Chișinău.

Mai mult decât atât.

În acest week-end, când mii de basarabeni au ieșit în stradă să-și exprime protestul împotriva deciziei justiției de anulare a  votului lor la recentele alegeri locale din Chișinău, cerând inclusiv arestarea lui Shor, principala unealtă prin care grupurile mafiote de la guvernare au jefuit sistemul bancar al Republicii Moldova, acesta  înmâna la Orhei carnete de partid celor „peste o  mie de membri noi ai Partidului ȘOR”, așa cum ne informează în continuare același comunicat de presă:

„În acest week-end s-au desfășurat ședințele organizațiilor teritoriale Ocnița, Ungheni, Telenești și Sângerei ale Partidului ȘOR. Toate ședințele au avut loc la Orhei, unde participanții au putut să se convingă de eficiența activității echipei primarului Ilan Șor. Peste o mie de membri noi a înregistrat Partidul ȘOR în timpul acestor reuniuni, iar Ilan Șor a înmânat carnetele de partid”!

Nu mai încape nicio îndoială că Shor, această coadă de topor din mâinile jefuitorilor miliardului, se află sub protecția strictă a actualei guvernări, iar tergiversarea expresă a trimiterii lui după gratii și libertatea care i se oferă pentru a-și afișa ostentativ și cinic intențiile și proiectele sale „reformatoare” de viitor sunt dovada faptului că se pune la cale „înarmarea” criminalului cu mandat de deputat în urma alegerilor parlamentare de la toamnă în baza sistemului mixt de alegeri promovat de binomul Dodon-Plahotniuc.

Atenție mare!

Tot acest scenariu sinistru se desfășoară sub umbrela Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ACRE), al cărei „membru de încredere” a devenit recent formațiunea jefuitorului de bănci de pe malul Bâcului, care nu va fi arestat cu siguranță în acest an, întrucât, după cum citim în comunicatul amintit,  „în luna octombrie, Partidul ȘOR va găzdui la Orhei un important summit al ACRE la care vor participa peste 100 de lideri mondiali din domeniul politic, guvernamental, economic, academic și neguvernamental”.

Încă o dată despre Leancă și „planul criminal” pus de el în aplicare

Aflăm din presă că Iurie Leancă se arată tare scârbit de felul cum sunt interpretate și prezentate de către jurnaliști faptele lui „patriotice” din mandatul său de „simplu prim-ministru”.

Acesta se plânge, cu lacrimi de virgină, că nu-i este înțeleasă și apreciată la justa-i valoare toată munculița lui pentru binele nostru și al Patriei, mai ales atunci când vine vorba de „furtul miliardului”.

El se bate cu amândoi pumnii de pieptul lui tare, de diplomat sovietic, și face spume la gură ca toți jurnaliștii care nu-l înțeleg să înțeleagă că scoaterea, în toamna lui 2014, prin semnătura lui, a miliardelor de lei din rezervele BNM nu a fost furt curat, ci act patriotic de salvare a sistemului bancar și de fericire a populației Republicii Moldova.

În legătură cu insistențele atât de bătătoare la ochi ale unui fost prim-ministru, curat ca lacrima și frumos ca o fată mare, sunt nevoit să revin la concluziile experților Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI), care, în recentul lor studiu „Furtul miliardului din Republica Moldova – o afacere de stat”, arată următoarele:

„Tot ceea ce s-a întâmplat începând din anul 2013 în sistemul bancar din Republica Moldova a fost o acţiune coordonată a unor grupuri private şi a principalelor instituţii ale statului, în primul rând Ministerul de Finanţe, Guvernul Republicii Moldova, Procuratura Generală şi Banca Naţională a Moldovei, având ca scop extragerea unei sume importante de bani din sistemul bancar şi transferarea acesteia în străinătate, cu predilecţie în legislaţii off-shore, de unde să fie extrem de greu, dacă nu imposibil, de recuperat.”

Referindu-se la acțiunile nemijlocite ale premierului Leancă de atunci, experții LARICS subliniază, în cea de-a doua parte a studiului lor, faptul că aceste acțiuni se constituie într-un adevărat „plan criminal”.

„Premierul Leancă şi guvernatorul BNM Drăguţanu pun în aplicare planul criminal. În anul 2014, în mod fraudulos, Guvernul Leancă împreună cu conducerea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au hotărât să scoată din conturile BNM suma de 13, 5 miliarde lei moldoveneşti, pe atunci echivalentul unui miliard de dolari, iar banii să-i dea „cu împrumut” băncilor comerciale cu probleme. Pentru aceasta, la data de 13 noiembrie 2014, Guvernul Leancă s-a întrunit într-o şedinţă secretă şi adoptat o hotărâre tot secretă, prin care „creditul” ce urma a fi acordat celor trei bănci, BEM, Banca Socială, Unibank, să fie acordat cu garanţia de stat a Ministerului Finanţelor. Adică în cazul în care cele trei bănci nu restituiau împrumutul de un miliard luat de la BNM, atunci BNM urma să recupereze banii de la Ministerul Finanţelor, adică de la bugetul statului”, scriu experții români.

Aceștia mai precizează următoarele:

„Deși știau că este ilegal, Guvernul Leancă, precum și BNM, au luat o treime din rezerva Băncii Naţionale și au dat-o unor bănci private administrate de către persoane private aflate sub interdicții legale de administrare. Mai mult, BNM a permis și a ignorat transferul acestei sume în intervalul de numai două zile în legislații de tip off-shore! Conform legii Republicii Moldova răspunderea juridică a acestei fapte aparține Guvernului Leancă și Consiliului de Administrație al BNM, în integralitatea sa, în frunte cu guvernatorul Dorin Drăguţanu”.

Anume aceste analize și concluzii trebuie avute în vedere de orice jurnalist care scrie despre activitatea lui Iurie Leancă, și nu „sugestiile” cu iz electoral emanate de acesta prin cățeii săi de presă.

Cum apărăm lumina Marii Uniri de minciuna, nesimțirea și lăcomia lui Plahotniuc

Plahotniuc promite drumuri în fiecare sat –1200 km!

 

Un lucru n-a spus – din ce bani va face drumurile: din buzunarul lui, adică din miliardul furat? sau din banii publici?

 

Și într-un caz, și în altul sunt banii basarabenilor, amăgiți de acest bandit ordinar care, odată cu apropierea alegerilor, încearcă disperat să ducă de nas alegătorii, România și toată Europa, pentru a scăpa cumva de pușcăria care plânge după el.

 

Cele mai negre zile din viața basarabenilor nu sunt cele în care ei își caută prin buzunare ultimii bănuți pentru a-și hrăni copiii.

 

Cele mai negre zile din viața basarabenilor vin din patru în patru ani, zilele din anul electoral, când, în afară de lipsuri și nevoi, trebuie să mai îndure hârdaiele de minciuni turnate peste capul lor de tâlharii politici și mașinăriile lor de presă.

 

2018 este an electoral, an în care basarabenii ar face bine să-și întărească sistemul lor imunitar pentru a ține piept epidemiei minciunilor și fățărniciei, declanșată de lacomii și nesimțiții de la putere care tremură de frică să n-o piardă din labele lor murdare.

 

2018 mai este anul celor 100 de ani de la Marea Unire Românească, iar lumina acestei sărbători naționale, vie în sufletele noastre, suntem datori a o apăra de umbra minciunii și nesimțirii lacomilor și nemernicilor de la putere.

Dan Dungaciu, Petrișor Peiu: FURTUL SECOLULUI ȘI MANIPULAREA SECOLULUI

Saga furtului miliardului din Republica Moldova are câteva elemente clare și actori reperabili. De aici și diversiuneacu invocarea sacrosantă a celor două Rapoarte Kroll. Este o diversiune, iar despre asta vom vorbi mai apăsat în concluziile cercetării, pentru că nu ai nevoie de Raportul Kroll – fără să contestăm în niciun caz relevanța acestuia – pentru a vedea limpede și a putea cerceta nestingherit evenimentele, culpabilitățile sau eventuale vinovății. Aceste sunt limpezi aproape cu ochiul liber.

Vom continua analiza noastră dedicată „furtului secolului” din Republica Moldova, încercând să aducem noi sugestii și dovezii că acesta a fost o afacere de stat, iar în această parte secundă vom încerca să identificăm actorii implicați, instituțiile care trebuie luate la întrebări, traseul sau lanțul dispariției banilor publici.

1. Premierul Leancă şi guvernatorul BNM Drăguţanu pun în aplicare planul criminal

În anul 2014, în mod fraudulos, Guvernul Leancă împreună cu conducerea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au hotărât să scoată din conturile BNM suma de 13, 5 miliarde lei moldoveneşti, pe atunci echivalentul unui miliard de dolari, iar banii să-i dea „cu împrumut” băncilor comerciale cu probleme. Pentru aceasta, la data de 13 noiembrie 2014, Guvernul Leancă s-a întrunit într-o şedinţă secretă şi  adoptat o hotărâre tot secretă, prin care „creditul” ce urma a fi acordat celor trei bănci, BEM, Banca Socială, Unibank, să fie acordat cu garanţia de stat a Ministerului Finanţelor. Adică în cazul în care cele trei bănci nu restituiau împrumutul de un miliard luat de la BNM, atunci BNM urma să recupereze banii de la Ministerul Finanţelor, adică de la bugetul statului.

Guvernul şi BNM au încălcat grosolan şi cu bună ştiinţă Constituţia FMI. Fondul Monetar Internaţional este un organism la care Republica Moldova este membră, angajându-se să respecte Constituţia. Prin aceasta, Guvernul şi BNM au încălcat şi legislaţia Republicii Moldova şi acordurile internaţionale la care aceasta este parte şi pe care s-a obligat să le respecte. În Constituția FMI se interzice statelor membre să utilizeze rezerva valutară sau fondurile proprii ale Băncii Naţionale pentru finanțarea deficitelor statului sau pentru finanțarea unor companii sau instituții publice sau private. Băncile centrale atrag depozite ale băncilor comerciale și sunt autorizate să acorde numai împrumuturi de urgență, pe termen scurt și de valoare mică (de ordinul tranzacțiilor zilnice medii) băncilor comerciale. Orice împrumut sau finanțare a unei bănci în dificultate se poate face numai de la bugetul statului și numai în schimbul acțiunilor băncii respective, care revin chiar și temporar statului.

Pe 10 iunie 2017, Premierul Iurie Leancă face pe contul său de socializare următoarea declarație apropo de garanțiile bancare: „Toţi au înţeles că acea garanţie a fost acordată pentru ca oamenii să nu rămână fără depunerile de o viaţă. Am semnat garanţia doar după consultarea/recomandarea instituţiilor financiare internaţionale: Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional”.

Pe 14 iunie 2017, Banca Mondială din Moldova răspunde, venind cu declarație clarificatoare apropo de afirmațiile fostului premier: „Cu privire la o declarație recent circulată în rețelele de socializare. Garanția Guvernului pentru Banca Națională a Moldovei în noiembrie 2014 pentru pierderile suportate din cauza fraudei bancare, nu a fost o urmare a consultărilor/recomandărilor Băncii Mondiale. Mai mult ca atât, Banca Mondială nu știa despre intențiile Guvernului în ceea ce privește garanția, până la momentul intrării acesteia în vigoare” (vezi foto jos).

 

Practic, revenind acum în 2014, deși știau că este ilegal, Guvernul Leancă, precum și BNM, au luat o treime din rezerva Băncii Naţionale și au dat-o unor bănci private administrate de către persoane private aflate sub interdicții legale de administrare. Mai mult, BNM a permis și a ignorat transferul acestei sume în intervalul de numai două zile în legislații de tip off-shore! Conform legii Republicii Moldova răspunderea juridică a acestei fapte aparține Guvernului Leancă și Consiliului de Administrație al BNM, în integralitatea sa, în frunte cu guvernatorul Dorin Drăguţanu.

 

2. Transferul banilor în străinătate. BNM urmărește tranzacțiile în tăcere

În zilele de 25 şi 26 noiembrie 2014 este transferată în afara Republicii Moldova din conturile Băncii de Economii a Moldovei suma în valută străină echivalentă cu 13, 5 miliarde lei moldoveneşti, sau un miliard de dolari. Conform reglementărilor internaţionale este imposibil să se transfere toţi banii deodată, printr-o singură tranzacţie. Suma se împarte în mai multe tranzacţii, de obicei 150.000 dolari fiecare şi se începe transferul fiecărui pachet, unul după altul. De aceea a durat două zile transferul banilor în străinătate. Banii au fost transferaţi de la Chişinău în străinătate, în conturile unor bănci intermediare, pe care BNM le cunoaşte. Fiecare tranzacţie a avut un Cod Swift, pe care de asemenea BNM îl cunoaşte. Aceste coduri se şterg automat în cinci ani. În anul 2019 se vor şterge ultimele urme electronice ale jafului ecoului.

Toate tranzacţiile cu transfer de valută în străinătate pe care le fac băncile comerciale din Republica Moldova sunt urmărite în timp real, pe durata desfăşurării lor, de către salariaţii BNM de la Direcţia de Supraveghere, cu scopul de a putea opri la timp tranzacţiile suspecte. Fără îndoială că transferul în străinătate a unui miliard de dolari în numai două zile, o sumă echivalentă cu jumătate din exportul anual al Republicii Moldova, a fost considerată suspectă. Salariaţii ar fi trebuit să-l anunţe imediat pe directorul de supraveghere iar acesta, la rândul său, să-l anunţe pe Guvernatorul BNM, care ar fi trebuit să oprească imediat aceste tranzacţii. De asemenea, BNM avea obligaţia să sesizeze imediat banca intermediară străină pentru a-i cere blocarea tranzacţiilor suspecte. După petrecerea faptelor BNM a sesizat mai multe organe şi autorităţi ale statului, printre care Procuratura Generală, SIS, Preşedinţia Republicii Moldova, Guvernul şi altele, dar acestea deşi au fost informate de uriaşa fraudă nu au reacţionat.

 

3. Republica Moldova conspiră pentru ascunderea urmelor

Jaful a fost patronat de Guvernul Leancă împreună cu conducerea BNM, care apoi a sesizat celelalte instituţii ale statului pentru a se acoperi. Au fost sesizate Serviciul de Informaţii şi Securitate, Preşedinţia Republicii Moldova, Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, Consiliul Suprem de Securitate. Printre acuzaţiile pentru care fostul premier Vlad Filat a fost condamnat la închisoare în cazul miliardului nu se găseşte niciuna legată efectiv de furtul miliardului, adică de transferul echivalentului unui miliard de dolari din rezervele Băncii Naţionale în conturi ale unor companii off-shore, ci doar despre intervenţii pentru acordarea de de către BEM firmelor unor apropiaţi ai săi, cum ar fi Caravita, credite care nu au mai fost restituite, sau luarea de mită de la Ilan Shor pentru a-l ajuta să preia controlul asupra BEM în anul 2013. Însă despre furtul miliardului nimic. Domneşte legea tăcerii.

 

Și aici se pot trage câteva concluzii:

• Toate persoanele implicate în operațiunile descrise mai sus se cunosc foarte bine, dar nu au fost anchetate sau cercetate penal încă. Este vorba de membrii Guvernului Leancă, de întreaga conducere (Consiliu de Administrație) a BNM în frunte cu guvernatorul Dorin Drăguţanu, precum și angajații Direcției de Supraveghere din BNM. BNM nu a interzis activitatea în domeniul bancar niciunuia dintre funcţionarii implicaţi.
• Nicio instituție din Republica Moldova (SIS, Procuratura Generală, Guvernul, BNM) nu a solicitat și nu a cercetat „codurile SWIFT” ale tranzacțiilor de la BEM și Banca Socială în vederea întocmirii tabloului de tranzacționare și a stabilirii cu exactitate a traseului banilor și a autorizărilor.
• Nicio instituție din Republica Moldova nu a cerut sprijin sau asistență tehnică de la autoritățile competente de pe plan internațional și în primul rând de la cele americane (autorizate de legislația internațională să urmărească tranzacțiile în dolari), adică de la FBI și Procurorul General al SUA.
• Nicio instituție din Republica Moldova nu a făcut demersuri concrete pentru recuperarea a ceea ce se poate recupera din „miliardul furat, atât pe plan internațional (prin implicarea OFAC- Office for Foreign Assets Control) cât și pe plan intern prin înființarea unei Agenții de Valorificare a Activelor Bancare, specializată în valorificarea activelor viabile din sistemul financiar.

 

4. Ascunderea vinovaţilor şi diversiunea „naţionalizării” BEM

După executarea manevrelor care au dus la furtul miliardului, coaliţia PLDM-PDM care s-a instalat la guvernare în februarie 2015, supranumită şi „Monstruoasa Coaliţie”. Coaliția a avut ca scop unic ştergerea urmelor furtului şi asigurarea impunităţii autorilor. Guvernul Gaburici a mai transferat la BEM încă 5,4 miliarde lei. Marian Lupu, pe atunci preşedintele PDM şi Vlad Filat, preşedintele PLDM, secondaţi de Igor Dodon, preşedintele PSRM, cereau „naţionalizarea Băncii de Economii”. Lupu şi Filat au anunţat opţiunea lor pentru „naţionalizare” la şedinţa conducerii coaliţiei, de pe 10 iunie 2015. Conducerea politică a Republicii Moldova a sfidat astfel finanţatorii internaţionali care se opuneau „naţionalizării” şi care, în consecinţă, au sistat finanţările în anul 2015, fapt care a aruncat Republica Moldova într-o gravă criză. FMI considera că „naţionalizarea” BEM viza ascunderea vinovaţilor, ascunderea unor fraude încă nedescoperite şi pierderi ascunse care ar fi urmat să fie asumate de bugetul statului, precum şi aruncarea pierderilor financiare pe spinarea populaţiei Republicii Moldova. Pentru că premierul Chiril Gaburici suţinea punctul de vedere al finanţatorilor internaţionali care cereau lichidarea BEM, opus poziţiei iderilor coaliţiei, Lupu şi Filat care voiau „naţionalizarea”, Gaburici şi-a pierdut funcţia de prim-ministru, anunţându-şi demisia la două zile după şedinţa conducerii coaliţiei în cadrul căreia s-a decis „naţionalizarea”.

 

FMI și Banca Mondială au înghețat relațiile cu R. Moldova. Prima consecinţă a iniţiativei coaliţiei a fost anularea vizitei delegaţiei FMI la Chişinău, programate pentru 16 iunie 2015, în condiţiile dramatice în care Republica Moldova rămăsese fără finanţare. Într-un târziu, aflată într-o situaţie fără ieşire ca urmare a finanţărilor internaţionale, conducerea de la Chişinău a cedat şi a acceptat lichidarea băncilor.

Republica Moldova se opune introducerii legislaţiei financiar-bancare europene. Printre prevederile acestei legislaţii, este şi aceea că gajurile, garanţiile, lombardul, acordate de o bancă în favoarea unor terţi sunt trecute în bilanţul băncii, prevedere inexistentă în legislaţia Repubicii Moldova. Astfel, nu se ştie ce credite luate de bănci străine, să zicem din spaţiul ex-sovietic au fost garantate de BEM, iar la scadenţă, dacă acestea nu au fost restituite, ar urma să fie achitate de BEM ca girant, adică de bugetul Republicii Moldova în cazul „naţionalizării” băncii.

Un alt efect nedorit de către politicieni al alegerii lichidării în loc de „naţionalizare” este identificarea activelor băncii cu scopul recuperării banilor. Alex Kremmer, directorul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova a declarat cât se poate de explicit: „Noi recomandăm autorităților ca cele trei bănci aflate în prezent sub administrare specială – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – să fie lichidate. Orice încercare de a naționaliza și recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea și un risc ca banii contribuabililor să fie utilizați pentru a acoperi pierderile ascunse și pierderile potențiale de viitor. Într-adevăr, nu este exclus că o parte din datoriile restante ale BEM sunt către persoane implicate în această fraudă. Dacă acest lucru ar fi adevărat, revitalizarea BEM le-ar permite să extragă și mai mulți bani din contul contribuabililor”.

 

5. Binomul Plahotniuc – Dodon îl lasă să zburde pe Ilan Shor

Binomul Vlad Plahotniuc – Igor Dodon, aflat la putere în prezent în Republica Moldova, nu a făcut niciun demers pentru recuperarea banilor şi pedepsirea vinovaţilor, ceea ce îl face cel puţin complice. Puterea s-a lăudat cu recuperarea unor sume de bani, dar acestea sunt nesemnificative faţă de totalul banilor furaţi. Mai important este că banii recuperaţi nu provin din furtul miliardului, adică din transferarea în străinătate a rezervelor BNM, ci sunt doar credite acordate cu uşurinţă de către BEM unor firme care nu au restituit banii. Afacerea miliardului furat reprezintă un teren minat pe care nu păşeşte nimeni.

Ilan Shor, în vârstă de doar 28 de ani, principalul vinovat, sau mai exact principalul instrument al celor vinovaţi, este judecat în stare de libertate sub control judiciar, şi de când a fost pus sub acuzare a reuşit să fie ales primarul al oraşului Orhei. La cerere, jutiţia îi aprobă lui Shor şi deplasări în străinătate. Meritul lui Shor în ochii justiţiei selective şi dirijate politic din Republica Moldova este acela că a depus denunţul pe baza căruia Vlad Filat, principalul concurent al lui Vad Plahotniuc, a fost arestat şi condamnat, dispărând astfel din politică. Magistraţilor obedienţi de la Chişinău nu le-a trecut nicio secundă prin cap că Ilan Shor deţine cetăţenia a două state care ale căror legislaţie nu permite extrădarea propriior cetăţeni, adică Federaţia Rusă şi Israel. Pentru magistraţii care au decis scoaterea din arest a lui Shor şi punerea sa sub control judiciar nu a contat nici faptul că Shor poate distruge sau falsifica înscrisuri ori alte probe relevante în cauză, într-un dosar în care s-a dat foc dosarelor aflate în duba firmei de pază care transporta actele băncii. Shor, care are controlul conturilor off-shore, poate muta nestingherit banii dintr-un cont în altul, atâta timp cât se află în libertate, poate călători în străinătate sau îşi poate folosi comunicaţiile electronice. Însă justiţia şi statul Republica Moldova, aparent preocupate de găsirea banilor, nu par a fi deranjate de faptul că vor găsi banii atunci când va vrea Shor, din moment ce el are controlul asupra conturilor off-shore unde se află banii furaţi. Ilan Shor este singurul nume menţionat în raportul Kroll, alături de cele 77 firme ale sale folosite pentru furtul miliardului.

 

Însă pentru că nimic nu este întâmplător, am putea specula că tocmai de aceea Shor a fost lăsat în libertate şi cu acces la conturile off-shore unde este depus miiardul de către de justiţie, sau mai exact de către cei care conduc din umbră justiţia . Pentru a-şi putea răscumpăra libertatea. Poate că miliardul sau o mare parte din bani au fost recuperaţi, însă nu au intrat în Trezoreria Republicii Moldova, ci în conturi private.

Afiș electoral cu Ilan Shor, actualemnte în libertate și… primar de Orhei.

 

Un alt mare vinovat, sau unealtă a marilor vinovaţi, este fostul premier Iurie Leancă. În decembrie 2017 însă, concomitent cu publicarea raportului Kroll 2 în prag de Crăciun şi într-o limbă străină pentru a se încerca limitarea dezbaterii publice, Iurie Leancă s-a întors în guvern pe post de viceprim-ministru pentru integrare europeană. Alături de el s-a întors în guvern pe post de ministru al Economiei. Gaburici, pe durata mandatului de prim-ministru, nu a făcut nimic pentru găsirea miliardului, în schimb a desăvârşit opera lui Leancă, transferând pete 5 miliarde lei în conturile BEM, după ce Leancă transferase 18 miliarde lei, adică echivalentul miliardului de dolari. În fruntea guvernului se află premierul Pavel Fiip, care în Guvernul Leancă ocupa funcţia de ministru al Comunicaţiilor, deci este răspunzător în solidar cu Leancă pentru furtul secolului.

 

6. Raportul Kroll: S-au transferat 2,7 miliarde dolari la băncile letone, nu unul

Banca Naţională a contractat firma americană de investigaţii financiar-bancare Kroll, care trebuia să găsească banii furaţi din rezerva sa şi transferaţi în străinătate. Faptul că BNM a contractat o firmă privată nu scuteşte însă autorităţile statului de obigaţiile lor prevăzute prin lege. Autorităţile Republicii Moldova erau obligate să dechidă propria investigaţie şi să ceară şi sprijinul altor state în acest scop. Prima parte a raportului Kroll a fost dată publicităţii pe 5 mai 2015 de către Andrian Candu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, prin postarea acestui raport pe blogul său. A doua parte a raportului Kroll, sau Kroll 2, cum este numit la Chişinău, a fost publicată la sfârşitul anului 2017, în perioada sărbătorilor de iarnă, ceea ce a născut bănuiala că BEM sau cine a luat decizia publicării raportului a urmărit să nu existe o dezbatere publică despre conţinutul acestuia. Mai mult, raportul este cenzurat, practic e o sinteză, din el lipsesc mai multe date, fapte, nume de persoane implicate, pe motiv că publicarea acestora ar dăuna cercetărilor întreprinse în vederea găsirii banilor furaţi. BNM nu a putut însă să explice cum ar putea să dăuneze investigaţiei pentru găsirea banilor publicarea numelor responsabililor din Banca Naţională implicaţi în furtul miliardului. Premierul Pavel Filip este un alt susţinător al secretomaniei şi al publicării trunchiate a raportului Kroll 2 pe motiv că „90% dintre numele publicate în raport sunt ale unor oameni oneşti, dar care pur şi simplu au fost în acest circuit”.

 

 

Publicarea sintezei raportului Kroll 2 comandat de BNM nu în limba română, limba oficială din Republica Moldova, a dat de bănuit că urmăreşte limitarea dezbaterii publice, alături de publicarea raportului în ajunul Crăciunului pe stil nou. Cu toate că nu există o versiune în limba română a raportului Kroll 1, există o versiune în rusă (Kroll Отчет ИТОГ – русский перевод), disponibilă on-line. Ar fi interesant de stabilit dacă versiunea în limba rusă aparţine tot BNM sau traducerea a fost efectuată din engleză în rusă de către altcineva. Dacă versiunea în limba rusă aparţine BNM este interesant de stabilit de ce raportul nu a fost tradus din engleză în română, ci în rusă, şi cine sunt de fapt beneficiarii raportului, care a fost scopul publicării sale în această limbă.

 

Revenind la sinteza făcută de BNM (Kroll 2), aici, cum am văzut deja, nu se dă niciun nume propriu în afară de Grupul Shor (Shor Group), iar alte nume sunt anonimizate, de exemplu „banca letonă 1 şi banca letonă 2” (latvian bank 1 and latvian bank 2) jignind inteligenţa moldovenilor care trebuie să plătească atât ei cât şi copiii lor, generaţia următoare, banii furaţi în anul 2014. Nu se spune niciun cuvânt despre manipularea banilor de la BNM şi despre schimbul valutar. Din cauză că din aşa-zisa „sinteză” au fost cenzurate infomaţii esenţiale se creează confuzie şi în ce priveşte suma de bani furată. Miliardul furat este identificat ca fiind 1,14 miliarde dolari SUA, deşi sumele totale transferate de la cele trei bănci la băncile letone sunt de 2,7 miliarde dolari. De fapt, BNM încearcă să ascundă adevărul brutal al furtului secolului și anume că suma care este, probabil, mult mai mare decât cea bănuită inițial. Acum deja nu mai vorbim despre „miliardul furat”, ci despre o sumă cuprinsă între 1,14 miliarde USD și 2,7 miliarde USD.

 

În rest, iniţiativa privată a întocmirii raportui Kroll nu poate scuti statul de obligaţiile sale. Kroll este doar o firmă privată. Nu are în spate autoritatea statului, şi încă autoritatea celui mai puternic stat din lume, anume SUA. Republica Moldova trebuia să se adreseze autorităţilor americane, pentru că fiind statul emitent al dolarilor are dreptul să solicite date despre tranzacţii efectuate în această monedă. Pe de altă parte, autorităţile americane au posibilităţi de investigaţie incomparabile cu cele ale unei firme private cum este Kroll.

Kroll nu are mandate să ceară informaţii protejate de secretul bancar. Nu are puterea de a îngheţa conturile unde se află banii furaţi. Nu poate emite mandate internaţionale de arestare pentru vinovaţi. De aceea a fost aleasă varianta alegerii unei firme private. Pentru ca conducerea Republicii Moldova şi BNM să arate că a început căutarea miliardului, dar nici să nu-l găsescă. Praf în ochi.

 

7. De ce nu sunt implicate agențiile Guvernului american în găsirea miliardului?

Autorităţile au ignorat implicarea agențiilor Guvernului american în identificarea banilor furați. Președintele şi Guvernul Republicii Moldova trebuiau să sesizeze Departamentul Justiţiei de la Washington, care are în subordine FBI (Biroul Federal de Investigaţii), care are şi competenţe în străinătate.

 

De asemenea, trebuia să sesizeze Departamentul Trezoreriei, care are în subordine OFAC –  Office of Forreign Assets Control, sau în traducere românească Oficiul pentru Controlul Activelor străine.

OFAC prin mijloace informativ-operative specifice serviciilor de informaţii găseşte în lumea întreagă conturile dictaturilor, guvernelor corupte şi ale celor care susţin terorismul, traficul de droguri, sau a celor care prezintă o ameninţare pentru politica externă a SUA. De asemenea, OFAC dispune îngheţarea acestor active aflat sub jurisdicţia SUA, adică blochează asemenea conturi bancare.

Ceea ce este esențial e că FBI şi OFAC sunt agenţii ale Guvernului SUA. Acestea au mijloace tehnice şi informativ-operative care depăşesc cu mult posibilităţile unei firme private. Serviciile secrete americane participă regulat la schimbul de informaţii clasificate atât cu statele NATO şi UE, cât şi cu serviciile de informaţii ale statelor aliate cu SUA de pe alte continente. Americanii pot afla în timp real aproape orice informaţie din orice loc de pe planetă. De asemenea, cum spuneam, Guvernul SUA poate îngheţa conturi din bănci aflate pe teritoriul SUA şi poate emite mandate internaţionale de arestare.

Și totuși, autoritățile de la Chișinău nu au făcut asta. Se nasc două întrebări legitime:

• Guvernanţii de la Chişinău s-au temut că americanii vor găsi banii şi pe cei vinovaţi, ceea ce autoritățile doreau, în realitate, să evite?
• Oficialii de la Chișinău s-au temut inclusiv ca Moscova să nu afle că ei ar lucra atât de deschis cu serviciile secrete americane?

 

8. Furtul și manipularea secolului

 

 

• Nu trebuie să fii un geniu al finanţelor ca să înţelegi că întreaga afacere a furtului miliardului a fost pusă la cale de autorităţile statului, care în continuare se opun recuperării banilor şi identificării şi tragerii la răspundere a celor vinovaţi. Republica Moldova a devenit astfel guvernată de banditismul de stat, aidoma narco-statelor. Jefuitorii Băncii Naţionale nici măcar nu au fost sofisticaţi. Elemente infracţionale folosite de ei au mai fost folosite şi în alte scheme de devalizare a băncilor din spaţiul ex-sovietic, în special în Federaţia Rusă.
• Păgubaşul este cetăţeanul moldovean, pentru că suma furată a fost trecută la datoria publică şi se recuperează de la bugetul statului. Pentru că suma reprezintă circa 15% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova este lesne de înţeles de câte investiţii social-economice sau prestaţii sociale au fost privaţi cetăţenii acestei republici ex-sovietice.
• Furtul miliardului, alături de o altă mare infracţiune petrecută cam în aceeaşi perioadă, anume spălarea prin băncile din Republica Moldova a peste 20 miliarde dolari SUA, au compromis imaginea acestui stat atât în ochii finanţatorilor internaţionali cât şi a partenerilor europeni, compromiţând orice şansă de integrare europeană a Republicii Moldova.
• Furtul secolului, cum a fost numit la Chișinău, a fost și este acompaniat și de manipularea sau dezinformarea secolului. Aspecte ale aceste operațiuni de dezinformare au fost prezentate de noi. Așa cum furtul miliardului este o operațiune de stat, la fel și dezinformarea legată de acest caz este tot o operațiune de stat. Amplă, consistentă și tenace precum fenomenul pe care năzuiește să îl acopere.
• Începând de la scoaterea în prim plan, ostentativă, a lui Ilan Shor ca singurul vinovat de furtul secolului, – deși Ilan Shor a fost executantul deciziilor, nu emitentul lor -, asocierea eronată în discursul public a fostului premier Filat cu furtul efectiv al miliardului (vina lui stă în altă parte), declarații pompoase despre așa zise recuperări ale sumelor furate, ignorarea ostentativă a acțiunilor autorităților sau transformarea Raportului Kroll într-o chestiune sacrosantă, intangibilă, în fața căreia toate vocile trebuie să tacă – toate acestea sunt elementele unei manipulări de stat menite să deturneze dezbaterea publică de la concluzia firească a oricărei investigații de bun simț și pe care o reiterăm în finalul cercetării noastre.
• Tot ceea ce s-a întâmplat începând din anul 2013 în sistemul bancar din Republica Moldova a fost o acţiune coordonată a unor grupuri private şi a principalelor instituţii ale statului, în primul rând Ministerul de Finanţe, Guvernul Republicii Moldova, Procuratura Generală şi Banca Naţională a Moldovei, având ca scop extragerea unei sume importante de bani din sistemul bancar şi transferarea acesteia în străinătate, cu predilecţie în legislaţii off-shore, de unde să fie extrem de greu, dacă nu imposibil, de recuperat.

 

http://larics.ro/house-cards-2-furtul-secolului-si-manipularea-secolului/

 

Dan Dungaciu și Petrișor Peiu sunt membri în Consiliul de Experți LARICS.

 

Dan Dungaciu, Petrişor Peiu: Furtul miliardului din Republica Moldova – o afacere de stat

 

 

Astăzi, suntem în faza în care nimeni din aparatul de stat (demnitari, funcţionari ai Băncii Naţionale a Moldovei etc.) nu este inculpat în ceea ce priveşte dispariţia banilor din republică, premierul în timpul căruia au plecat banii este cooptat din nou la guvernare (!), al doilea raport al Companiei Kroll însărcinată cu identificarea traseului banilor (apărut în decembrie 2017) nu este publicat decât în sinteză, şi acesta doar în limbile rusă şi engleză.

Mai mult, asistăm la declaraţii care, în alte state, ar genera demisii. Pe 21.12.2017, Banca Naţională a Moldovei (BNM) publică doar o sinteză (şi aceasta doar în limba engleză, ceea ce mai ales în R. Moldova afectează grav dezbaterea publică) a investigaţiei fraudei bancare realizată de companiile Kroll şi Stepton & Johnson. În acelaşi timp, BNM spune explicit că „Niciun demnitar sau oficial nu a avut acces la raportul propriu-zis“. După nici o săptămână de la publicare sintezei pe site, se pare că oficialii au avut acces la sinteză. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, confruntat cu întrebări publice legate de faptul că Raportul nu este dat publicităţii, face o declaraţie halucinantă din care reiese că ştia foarte bine numele din Raportul Kroll 2: „Dacă ar fi acum să facem publice toate numele care se găsesc în acel raport… eu vă asigur că 90% din acele nume sunt oameni absolut oneşti, dar pur şi simplu au fost în acest circuit. Iată de ce nu pot fi făcute publice aceste nume…“.

Declaraţie şocantă! Ulterior îşi cere scuze pentru declaraţie, fără să fie însă convingător, şi interogaţiile rămân: Cine, la Chişinău, a avut interesul ca discuţia despre Kroll 2 să fie pusă în surdină. deşi este o chestiune axială în perspectiva evoluţiilor recente şi viitoare ale Republicii Moldova?

Vom încerca în acest material să desluşim iţele unei afaceri dubioase, aproape neverosimile, şi care astăzi, în an electoral în statul vecin, se doreşte uitată de prea multă lume. O afacere în care cetăţenii din stânga Prutului au pierdut mai bine de 1 miliard de dolari şi în care statul Republica Moldova este, deopotrivă, călău (implicat) şi victimă (asumată).

Structura investigaţiei noastre este, pentru orientare, redată mai jos.

 

 

1. Ce lipseşte din Raportul Kroll 2  

 

 

Înainte de a trece la substanţa analizei, respectiv ce s-a întâmplat de fapt în dosarul „furtului miliardului“, vom puncta pentru publicul mai puţin avizat care sunt principalele neajunsuri ale sintezei/rezumatului Raportului Kroll, dincolo de lipsa concretă a numelor de acolo. Vom vedea limpede că nu e vorba doar despre „oamenii absolut oneşti“ pe care îi invoca premierul Filip.

 

 

Iată principalele omisiuni şi carenţe ale sintezei Raportului Kroll 2 publicate de BNM:

1. Numele administratorilor, chiar şi fictivi, ai firmelor deţinătoare a conturilor unde au fost trimişi banii furaţi.

2. Firmele de avocatură care reprezintă acţionarii reali ai firmelor din paradisurile fiscale la care au ajuns banii furaţi.

3. Naţionalitatea beneficiarilor reali, care se cunoaşte pentru cel puţin 70% din transferuri.

4. Traderii din BEM şi Banca Socială care au schimbat leii furaţi în valută străină, care să fie apoi transferată peste hotare.

5. Persoanele din BNM care au autorizat schimbul valutar al banilor furaţi.

6. Ce sume au tranzitat conturile offshore în drum spre beneficiarii reali, fără însă a rămâne în conturile respective. Aceasta este o cerinţă concretă a partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru a se stabili dacă operaţiunea furtului miliardului a fost premeditată. Din acest punct de vedere este evident că jaful a fost premeditat cu mai mult timp înainte, din moment ce investigatorii au constatat că ordinele de plată erau deja date, atunci când au ajuns banii de la BEM.

Să fim bine înţeleşi şi să fie clar pentru toată lumea. Responsabilitatea pentru lipsurile din raport nu aparţine firmei Kroll, ci clientului său, Banca Naţională a Moldovei (BNM), pentru că firma execută comenzile clientului care o plăteşte. Odată cu publicarea celor două rapoarte, sau a unui singur raport în două părţi, se mai nasc şi alte întrebări faţă de cele iniţiale:

1. Cine a cerut investigaţia Kroll şi în ce context?

2. De ce nu s-a investigat şi implicarea instituţiilor de stat?

3. În ce monedă au fost făcute transferurile?

4. Cum au plecat banii de la BNM?

5. Cine sunt persoanele din BNM vinovate?

6. De ce Preşedintele Parlamentului din Republica Moldova, Adrian Candu, a publicat pe blogul personal primul raport Kroll şi al doilea este confidenţial?

7. De ce raportul s-a publicat doar pe site BMN doar în limba engleză, un impediment în declanşarea unei dezbateri publice la Chişinău pe această temă?

 

Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, vom rezuma, anticipativ, concluziile demersului nostru. Tot ceea ce s-a întâmplat începând din anul 2013 în sistemul bancar din Republica Moldova a fost o acţiune coordonată a unor grupuri private şi a principalelor instituţii ale statului, în primul rând Ministerul de Finanţe, Guvernul Republicii Moldova, Procuratura Generală şi Banca Naţională a Moldovei, având ca scop extragerea unei sume importante de bani din sistemul bancar şi transferarea acesteia în străinătate, cu predilecţie în legislaţii off-shore, de unde să fie extrem de greu, dacă nu imposibil, de recuperat.

 

2. Pregătirea furtului miliardului. Statul cedează controlul sistemului bancar către un unic grup privat (2012-2013)  

 

Prima operaţiune care se înscrie în această logică are loc în perioada 2012-2013. Statul Republica Moldova cedează de bună voie şi nesilit de nimeni controlul asupra majorităţii acţiunilor a trei bănci – Unibank, Banca Socială şi Banca de Economii – unui grup privat, bine coordonat şi care a dat trei lovituri similare prin aceleaşi metode.

 

 

Astfel, începând cu august 2012, Vienna Capital Partners vinde participaţia sa la Unibank către 21 de acţionari, dintre care 8 firme private britanice şi una rusească plus 12 cetăţeni ai Republicii Moldova, majoritatea noilor acţionari plătind acţiunile cu credite luate de la companii off-shore cu conturile bancare în bănci letone. Manevra a încălcat prevederile unor acorduri internaţionale de reglementare a domeniului financiar-bancar, la care şi Republica Moldova este parte, şi pe care ar fi trebuit să le respecte. Astfel, autorităţile de la Chişinău ar fi trebuit să stabilească şi să verifice identitatea reală a beneficiarilor ultimi/finali, având în vedere că unele dintre firmele britanice erau înregistrate în paradisuri fiscale precum Isle of Man, iar creditele prin care au obţinut banii pentru cumpărarea acţiunilor proveneau de la companii off-shore. Însă BNM şi alte instituţii competente nu au deranjat noii acţionari nici măcar cu completarea formularelor, unde aceştia ar fi putut da răspunsuri de formă. Autorităţile mai erau obligate şi să verifice în cazul în care aveau suspiciuni. În ce-i priveşte pe cei 12 acţionari persoane fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova, autorităţilor nu li s-a părut nimic suspect în faptul că opt dintre aceştia au luat credite de la o singură companie, ceea ce arăta în mod evident că sunt concertaţi.

Este important să menţionăm şi rezistenţa îndârjită pe care guvernanţii „reformatori“ şi „pro-europeni“ au manifestat-o faţă de adoptarea de către Republica Moldova a legislaţiei financiar-bancare europene, solicitare făcută la adresa Chişinăului de către principalii săi finanţatori, UE şi FMI. De exemplu, în România, încă cu mai bine de 10 ani înainte de aderarea la UE, la 1 ianuarie 2007, era interzis ca firmele off-shore să dobândească acţiuni la bănci. Dacă asemenea legislaţie ar fi fost în vigoare şi în Republica Moldova, furtul miliardului nu ar mai fi fost posibil.

În perioada mai-iunie 2013, peste 50% din acţiunile de la Banca Socială au fost achiziţionate de către câteva firme moldoveneşti şi un grup de persoane fizice, cetăţeni ruşi, ucraineni şi moldoveni; niciunul dintre aceştia nu deţinea mai mult de 5% din acţiunile băncii, dar câţiva deţineau peste 4% din aceste acţiuni. Deşi noii proprietari ai majorităţii acţiunilor Băncii Sociale şi-au plătit achiziţiile prin aceeaşi metodă ca în cazul Unibank (credite luate de la companii off-shore cu conturi în bănci letone), Banca Naţională a Moldovei a ignorat această stranie coincidenţă şi nu a acţionat în consecinţă, deci nu a sesizat parchetul şi nu a blocat schimbarea de acţionari.

Dacă BNM şi-ar fi făcut datoria prevăzută prin lege şi ar fi efectuat o minimă verificare a bonităţii acţionarilor persoane fizice ar fi avut nişte surprize. Acţionarii ucraineni ai Băncii Sociale sunt nişte oameni de paie, interpuşii celor care au furat miliardul. O investigaţie de presă care a plecat de la identitatea acţionarilor, dezvăluită de primul Raport Kroll a reuşit să-i găsească pe aceştia.

Acţionarii provin din Kahovka, un orăşel de 36.000 locuitori din regiunea Herson, Ucraina. Cei cinci ucraineni şi doi ruşi au devenit acţionarii Băncii Sociale cumpărând într-o singură zi, 8 mai 2013, acţiuni în valoare de circa 650.000 fiecare. Banii proveneau din conturile unor firme off-shore înregistrate în paradisuri fiscale ca Panama, Belize, Republica Dominicană, Insulele Marshall şi Seychelles, conturile fiind deschise la banca letonă Pasta Bank. Şedinţa acţionarilor Băncii Sociale din 26 noiembrie 2014 s-ar fi ţinut la Kahovka, conform procesului verba al şedinţei. Atunci s-au decis mai multe manevre frauduloase, printre care vinderea  fictivă a portofoliului de credite unei firme britanice, pentru ştergerea urmelor, documentele tranzacţiilor fiind arse apoi cu ocazia incendierii dubei de transport valori a firmei de pază.

Printre proaspeţii bancheri de la Banca Socială care au aprobat asemenea decizii importante se numărau personaje ca Serghei Andriiciuk, preşedintele asociaţiei acţionarilor din Kanovka, căruia în toamna lui 2014 doi bărbaţi i-au cerut paşaportul cu scopul de „a salva o bancă“ şi promiţându-i acestuia în schimb suma de 1000 hrivne, moneda naţională a Ucrainei, adică echivalentul a circa 70 dolari SUA.  Unul dintre cei doi bărbaţi, un anume Roman, vindea telefoane mobile în piaţa din Kanovka. Pentru a putea cumpăra acţiuni la Banca Socială, Andriiciuk a primit 655.000 dolari SUA de la un off-shore din Panama.

În august 2013, Agenţia care gestiona participaţiile statului, desfăşoară o majorare de capital la Banca de Economii (BEM), la care statul nu participă, reducându-i-se astfel participaţia de la 56,13% la doar 33,3%, rezultatul fiind creşterea participaţiei firmei „Sisteme Informatice Integrate“ la 33,8% şi făcând-o pe aceasta din urmă să devină principalul acţionar al băncii. De data aceasta, firma majoritară a fost creditată direct de către firma-mamă, compania rusească OOO Konstanta, aceasta fiind, la rândul său finanţată prin credite de la companii off-shore, care au creditat şi alţi acţionari ai BEM , care participaseră la majorarea de capital din luna august 2013. Firma Sisteme Informatice Integrate nu avea ca obiect de activitate principal pe cel „financiar-bancar“, şi deci nici experienţă în domeniu. OOO Konstanta, condusă de o interpusă a lui Ilan Shor, rusoaica Iana Gaidaiciuc, avea ca obiect de activitate alimentaţia publică, prepararea băuturilor, programe de distracţii şi opera un restaurant în incinta Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Tot la Ambasada din Moscova a Republicii Moldova era înregistrat sediul social al firmei ruseşti Victoria, al cărei administrator este rusoaica Iana Gaidaiciuc, proprietara firmelor Sisteme Informatice Integrate şi OOO Konstanta, pe mâna cărora Guvernul Republicii Moldova a dat BEM. Dacă filiala din Chişinău a Sisteme Informatice Integrate avea un capital social de 57 milioane lei moldoveneşti, adică 3,35 milioane dolari la cursul din august 2013, firma mamă din Moscova, cu acelaşi nume, avea un capital social de numai 10.000 ruble, adică 300 dolari la cursul de schimb din august 2013.

Pentru a vedea cine a coordonat aceste mişcări de preluare a controlului celor trei bănci, este suficient să aplicăm principiul „follow the money“ şi să observăm că în perioada 2012-2013, grupul Shor (condus de Ilan Shor, foto jos) şi-a triplat portofoliul de credite de la cele trei bănci de la 1,38 miliarde lei moldoveneşti la 4,8 miliarde lei moldoveneşti, dintre care 3 miliarde lei moldoveneşti numai către Unibank (pag. 11 din primul raport Kroll).

 

În toată această perioadă, nici Banca Naţională a Moldovei, nici Ministerul de Finanţe nu au luat nicio măsură legală de stopare a acestei preluări şi nici nu au sesizat Parchetul. În toată această perioadă, Ministru de Finanţe a fost Veaceslav Negruţă (până în august 2013), urmat de către Anatol Arapu, prim-ministru fiind Iurie Leancă. Guvernatorul Băncii Naţionale era Dorin Drăguţanu.

De menţionat, totuşi, faptul că Veaceslav Negruţa a făcut publică corespondenţa sa din mai-iunie 2012, adresată Consiliului Suprem de Securitate şi Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, care se referă la situaţia de la Banca de Economii. Fostul ministru al Finanţelor a atenţionat încă de atunci că statul riscă să piardă pachetul majoritar pe care îl deţine la Banca de Economii. În corespondenţa oficială, Negruţa a descris şi acţiunile de tip raider din 2011, atunci când în baza unei ordonanţe a unui judecător din raionul Căuşeni, 18,5% din acţiunile „Băncii de Economii“ au fost transmise companiei off-shore „Rietel Limited“, înregistrată în Noua Zeelandă. Ulterior, un alt judecător, de această dată de la Judecătoria Centru din Chişinău, a legalizat tranzacţia prin care pachetul de 18,5% acţiuni ale BEM a fost trecut de la „Rietel Limited“ la o altă firmă off-shore, „Lectom Ltd“. Tot Veaceslav Negruţa a declarat insistent că anumite persoane din conducerea ţării au cedat BEM unor grupuri oligarhice, dar atunci când se afla la conducerea ministerului nu a iniţiat nicio procedură legală pentru a cere Băncii Naţionale administrarea specială a Unibank sau a Băncii Sociale. Tot în acea perioadă, Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei Parlamentare de Buget-Finanţe a desfăşurat o campanie publică de avertizare asupra celor care se petreceau la cele trei bănci aflate în discuţie.

 

3. Statul intervine ilegal şi transferă bani din rezerva Băncii Naţionale către cele trei bănci falimentare (2014)  

 

Fostul Ministru de Finanţe Veaceslav Negruţă a publicat în 2017 un material intitulat „Spălătoria de bani şi furtul miliardului“, capitol în cadrul raportului Monitorizare a evoluţiilor în sectorul financiar-bancar. Raport preliminar (decembrie 2016-mai 2017). Spicuim din acest material publicat sub egida Transparency International Moldova şi IDIS Viitorul:

„În iulie şi septembrie 2014, se modifică legislaţia din domeniul bancar şi financiar. Astfel, prin angajarea răspunderii guvernului Leancă, sunt create premise legale de creditare de urgenţă a băncilor comerciale aflate în dificultate de către BNM cu garanţia guvernului… În noiembrie 2014, în şedinţă secretă, guvernul decide alocarea a 9,6 miliarde lei de la BNM celor trei bănci  (BEM, Banca  Socială şi Unibank). Decizia a fost luată contrar legislaţiei, întrucât nu a fost instituit nici organul abilitat să declare situaţii de criză, şi nici criza nu a fost anunţată oficial“.

De menţionat că decizia guvernului Leancă a fost motivată prin acea că se urmărea acoperirea depozitelor garantate de către lege. Dar, surpriză: „Argumentul că garanţia s-a oferit pentru protecţia deponenţilor nu este plauzibil. Din numărul total al conturilor deţinute de către deponenţi, care la acea dată era de circa 2,4 milioane conturi, peste 2,3 milioane de conturi, sau 96% din deponenţi, aveau sume mai mici de 6 mii lei. Guvernul şi-a argumentat deciziile de emitere a garanţiilor cu aceşti 2,3 milioane de conturi ale deponenţilor bancari, care urmau legal să obţină banii înapoi, pentru a întoarce şi depunerile celor care deţineau în cont sume mai mari“ – notează Veaceslav Negruţă.

„Din totalul de 13,4 miliarde lei putem găsi o justificare plauzibilă doar pentru o sumă de 2,4 miliarde lei care reprezintă suma depozitelor persoanelor fizice de până la 100 mii lei. Din datele oferite de BNM, observăm că din totalul depozitelor de 6,85 miliarde lei, doar 279,7 milioane lei sunt depozite ale  persoanelor care cad sub incidenţa Legii privind garantarea depunerilor. Aceste depozite reprezintă 4%  din totalul depozitelor şi doar 2% din suma garanţiilor Guvernului. Mai mult, această sumă era şi trebuia plătită conform legii din Fondul de garantare a depozitelor.“ – notează fostul ministru de Finanţe Negruţă.

Urmează ceva şi mai uimitor, conform raportului realizat de către acelaşi Veaceslav Negruţă: „Este  de  remarcat complicitatea şi coordonarea deciziilor a trei instituţii autonome în aceiaşi zi, 27 noiembrie 2014: BNM decide asupra administrării special a celor trei  bănci; Curtea Supremă de Justiţie declară ilegală emisia de acţiuni a BEM, urmare a căreia statul din acţionar majoritar devine proprietar a 33% din acţiuni (septembrie 2013) şi restabileşte calitatea de acţionar majoritar a statului; Consiliul Concurenţei decide iniţierea unei investigaţii privind ajutorul de stat prin creditarea de la BNM a celor  3  bănci. De fapt, prin aceste  acţiuni concertate, statului i-au fost transmise datoriile şi „gaura“ de la BEM.“

Şi lucrurile nu se opresc aici, indiferent de cine conduce guvernul. „Prin a doua decizie secretă, în martie  2015, guvernul Gaburici a alocat încă 5,4 miliarde lei pentru acoperirea şi achitarea depozitelor persoanelor fizice“.

O serie de nume din cele invocate se regăsesc astăzi în guvernul R. Moldova:

Fostul Premier Iurie Leancă (2013-2015) este astăzi Prim viceprim-ministru pe integrare europeană. Chiril Gaburici, fost premier (2015), este astăzi Ministru al Economiei şi Infrastructurii.

 

4. Cele trei bănci pierd 18,4 miliarde lei într-o singură zi  

 

Trebuie observat că în perioada ianuarie-noiembrie a anului 2014, grupul Ilan Shor devine un debitor important al BEM, ajungând să obţină de la această bancă credite de 2,3 miliarde lei moldoveneşti (de la aproape 100 milioane lei moldoveneşti în decembrie 2017). Acest lucru a fost posibil datorită unui artificiu bancar din 2013, când compania off-shore Rosseau Alliance a cumpărat un portofoliu de credite neperformante (NPL) de 1 miliard lei moldoveneşti la valoarea nominală (fapt unic în analele bancare, creditele neperformante fiind, de obicei, cesionate cu discounturi mari, între 50 şi 90%!).

În acest timp, valoarea totală a creditelor acordate grupului Shor atinsese 8 miliarde lei moldoveneşti, utilizând garantarea încrucişată dintre cele trei bănci. Trei bănci ruseşti, Gazprombank, Interprombank şi Alefi Bank au creeat depozite la cele trei bănci, permiţând creşterea plafonului total de creditare a acestora, plafon consumat aproape în întregime pentru credite acordate grupului Shor.

 

Grupul Shor şi-a plătit (în intervalul 1-24 noiembrie 2014) creditele luate de la Unibank şi Banca Socială, prin intermediul unor împrumuturi luate de la BEM, garantate cu depozite din alte bănci. Şi astfel, la 24 noiembrie 2014, grupul Shor era debitor numai către BEM, valoarea creditelor către aceasta fiind 13 miliarde lei moldoveneşti (acordate către patru companii deţinute de Ilan Shor).

Pe 26 noiembrie 2014 au loc următoarele fapte concomitente: creditele de 13 miliarde lei moldoveneşti sunt plătite anticipat către BEM, BEM plasează banii într-un depozit la Banca Socială şi, în baza acestui depozit, plafonul maxim de creditare al acestei din urmă bănci creşte şi o nouă serie de credite de 13,7 miliarde lei moldoveneşti sunt emise de către Banca Socială către cinci companii moldoveneşti, care transferă banii unor companii off-shore cu conturi la Privatbank din Letonia (codul swift al acestor conturi este PRTTLV2XXX, corespunzător sediului central din Riga al PrivatBank); portofoliul de credite este cesionat unei companii britanice, Fortuna United LP (primul raport Kroll, pagina 15) plus o dobândă de 4,7 miliarde lei modoveneşti. Coincidenţă sau nu, dosarele de credit care conţineau întreaga documentaţie de creditare şi garantare între cele trei bănci sunt încărcate într-un vehicul al Klassica Force SRL, vehicul care este furat şi găsit apoi incendiat în totalitate, cu arhiva respectivă mistuită de flăcări. Practic, în acest mod, într-o singură zi, din cele trei bănci au dispărut 18,4 miliarde lei moldoveneşti.

A doua zi, 27 noiembrie 2014, la BEM se instituie procedura administrării speciale de către Banca Naţională, aceiaşi procedură fiind aplicată şi Unibank şi Băncii Sociale pe 30 noiembrie, trei zile mai târziu. Ca să punem lucrurile în context, toate aceste manevre s-au efectuat cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, care s-au ţinut duminică, 30 noiembrie 2014.

Nimic nu pare întâmplător.

 

5. Filiera băncilor letone – filiera „morţii“  

 

Băncile letone implicate în scandalul furtului miliardului sunt entităţi înspăimântătoare pentru industria bancară europeană, deoarece Letonia îşi promovează agresiv sistemul bancar ca oferind cu uşurinţă suport bancar (conturi) firmelor off-shore, ţara fiind considerată paradisul oligarhilor ruşi şi ucraineni. Având în vedere acest lucru, orice tranzacţie provenind din conturi din această legislaţie trebuie din principiu suspectată de a fi materializarea unei firme off-shore. Jumătate din activele bancare letone sunt deţinute de către ne-rezidenţi, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră a acestui stat, cu cele 29 de bănci ale sale, rămase după ce criza a măturat alte 34.

Care sunt aceste băncile letone implicate în furtul miliardului?

1. PrivatBank-subsidiara din Letonia a băncii ucrainene PrivatBank, înfiinţată de către Ghenadi Boholubov şi Igor Kolomoysky. Acesta din urmă (vezi foto jos) este al treilea cel mai bogat oligarh ucrainean (după Ahmetov şi Pinciuk) şi al 377-lea de pe glob şi a fost guvernatorul provinciei Dnipropetrovsk. A fost numit de către Vladimir Putin „un escroc cu capacităţi unice“, a intrat în conflict cu preşedintele Poroşenko şi a fost demis din postul de guvernator în martie 2015, iar în 2016 banca pe care o deţinea, PrivatBank, a fost naţionalizată de către guvernul de la Kiev, invocându-se o pierdere majoră de peste 6 miliarde USD.

                                                                                              Igor Kolomoysky – PrivatBank

 

2. ABLV Bank AS, o bancă cu active de peste 3 miliarde USD, fosta bancă regională Aizkraukles Banka, privatizată în 1995 de către doi „întreprinzători“, Ernest Bernis (43%) şi Oleg Fil (43%), intrată în 2014 sub regim de supraveghere directă a Băncii Centrale Europene; are prezenţe în fostul spaţiu sovietic (Rusia, Ucraina, Belarus, Kazakhstan, Azerbaijan, Uzbekistan) şi în alte legislaţii off-shore ( Hong-Kong, Cipru şi Luxemburg). Este cea mai mare bancă deţinută de către letoni. Principalul acţionar, Oleg Fils, fost fotbalist de echipă naţională) este cel mai bogat leton cu o avere estimată la peste 250 milioane USD.

 

                                                                                              Oleg Fils – ABLV Bank AS

 

3. Latvijas Pasta banka, fosta bancă a poştei letone, recent privatizată ca urmare a iminenţei falimentului, este acum deţinută de către holdingul MONO (fondat în 1988 (în timpul Perestroikăi) de către al optulea cel mai bogat leton (Mihail Ullman, cu active de 110 milioane Euro). Doi dintre cei patru directori sunt ruşi. Este o bancă mică, cu active de câteva sute de milioane de Euro şi cu o capitalizare bursieră de 13 milioane Euro. Latvijas Pasta banka, de exemplu, este foarte fidelă cooperării în cadrul instrumentului Automatic Exchange of Information şi nu ţine foarte mult la „secretul bancar“, mai ales faţă de ofiţerii organelor fiscale din alte ţări. Însă de a Chişinău nu are cine să pună asemenea întrebări.

 

                                                                                        Mihail Ullman – Latvijas Pasta banka

 

Cu toate că primul raport Kroll enumeră încă două bănci, Aiskrakles Bank şi Aizkraukles bank, acestea sunt de fapt una şi aceeaşi cu mai sus descrisa ABLV Bank.

 

http://adevarul.ro/moldova/politica/house-of-cards-furtul-miliardului-republica-moldova-afacere-stat-1_5a781b6bdf52022f75358baa/index.html

 

Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu sunt membri în Consiliul de Experţi LARICS.

De ce Șalaru nu va „scăpa” niciodată de Plahotniuc

Aseară TVR Moldova ne-a fericit cu încă o prezență publică a unuia ce-și dă aere, prost mirositoare, de salvator al Basarabiei, A. Șalaru, care, PUNctându-și (de la emisiunea „Punctul pe Azi”) dezideratele revoluționare, a ținut să articuleze următoarele:

„Unica soluţie de a scăpa şi de Plahotniuc, şi de Dodon, şi de Voronin, şi de Diacov, şi de Lupu, şi de Ghimpu cu echipa lui, este unirea. Unirea îi va duce pe aceşti oameni în istorie. Îi va trece pe planul doi, ei vor deveni foarte neimportanţi.”

De ce să prefaci UNIREA, idealul sfânt al tuturor românilor, în pedeapsă? Fie și pentru Dodon, sau pentru Voronin, sau pentru Diacov și Lupu.

UNIREA înseamnă lumina care se va vărsa pe tot chipul României, dar și în sufletele și pe chipurile tuturor românilor, chiar și ale celor care nu se răspund ca români – Dodon, Voronin, Diacov și Lupu.

De ce să transformi UNIREA, năzuința noastră supremă, în măsură de condamnare pentru Plahotniuc, cel care te stăpânește fluturându-ți în față dosarele deschise pe numele tău de fost ministru al Transporturilor, cel pe care-l slujești pentru că ți-e frică să nu-nfunzi pușcăria, cel care te are în mână și te folosește îndemânatic ca pe o unealtă ordinară pentru învrăjbirea unioniștilor și pentru a face din UNIRE doar o perdea de fum (negru), exact cât să-i acopere FURTUL MILIARDULUI?

De ce să „scapi” de „Ghimpu și echipa lui” când tu însuți ai fost „în echipa lui”? Cum să revendici UNIREA de la postul central de televiziune al tuturor românilor semânând atâta ură?

UNIREA nu înseamnă „să scapi” de nimeni, chiar și de uneltele din mâinile lui Plahotniuc!

Cel care vrea „să scape” de aproapele său numai unionist nu este!

UNIREA înseamnă să-i unești pe toți basarabenii, fie ei și rătăciți!

Să-i iubești chiar și pe vrăjmași!

Căci iubirea vrăjmașilor este expresia supremă a iubirii.

Anume acest lucru nu sunt în stare să-l realizeze „unioniștii puri și duri”, care ar fi, după Iulian Chifu,  „apanajul noului partid al lui Anatol Șalaru, cu steagul identitar românesc reprezentat de fostul președinte Traian Băsescu”.

 

 

 

 

De ce, după căderea regimului Plahotniuc, pe fostul „simplu prim-ministru” Leancă îl paște, cu certitudine, pușcăria

Fostul „simplu prim-ministru” Leancă se destăinuie în „Timpul”:
„Furtul miliardului este pentru mine un subiect mai dureros decât pentru alții”.

Știți de unde vine durerea lui Leancă? Din certitudinea (pe care și el o are) că, după căderea regimului Plahotniuc, îl va mânca pușcăria!

Iată care sunt concluziile experților LARICS (Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică din cadrul Academiei Române) pe marginea jafului bancar din Republica Moldova din toamna anului 2014 când „simplu prim-ministru” era Leancă:

„Premierul Leancă şi guvernatorul BNM Drăguţanu pun în aplicare planul criminal.

În anul 2014, în mod fraudulos, Guvernul Leancă împreună cu conducerea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au hotărât să scoată din conturile BNM suma de 13, 5 miliarde lei moldoveneşti, pe atunci echivalentul unui miliard de dolari, iar banii să-i dea „cu împrumut” băncilor comerciale cu probleme. Pentru aceasta, la data de 13 noiembrie 2014, Guvernul Leancă s-a întrunit într-o şedinţă secretă şi adoptat o hotărâre tot secretă, prin care „creditul” ce urma a fi acordat celor trei bănci, BEM, Banca Socială, Unibank, să fie acordat cu garanţia de stat a Ministerului Finanţelor. Adică în cazul în care cele trei bănci nu restituiau împrumutul de un miliard luat de la BNM, atunci BNM urma să recupereze banii de la Ministerul Finanţelor, adică de la bugetul statului.

Guvernul şi BNM au încălcat grosolan şi cu bună ştiinţă Constituţia FMI. Fondul Monetar Internaţional este un organism la care Republica Moldova este membră, angajându-se să respecte Constituţia. Prin aceasta, Guvernul şi BNM au încălcat şi legislaţia Republicii Moldova şi acordurile internaţionale la care aceasta este parte şi pe care s-a obligat să le respecte. În Constituția FMI se interzice statelor membre să utilizeze rezerva valutară sau fondurile proprii ale Băncii Naţionale pentru finanțarea deficitelor statului sau pentru finanțarea unor companii sau instituții publice sau private. Băncile centrale atrag depozite ale băncilor comerciale și sunt autorizate să acorde numai împrumuturi de urgență, pe termen scurt și de valoare mică (de ordinul tranzacțiilor zilnice medii) băncilor comerciale. Orice împrumut sau finanțare a unei bănci în dificultate se poate face numai de la bugetul statului și numai în schimbul acțiunilor băncii respective, care revin chiar și temporar statului.”

Candu (Plahotniuc) și nota de plată pentru ocupația rusească

Candu îl face pe viteazul: anunță mândru că vrea să-i prezinte Moscovei nota de plată pentru ocuparea Transnistriei…

Gest populist, strict electoral, menit să-i amăgească și să-i ademenească pe adevărații patrioți basarabeni, întâi și-ntâi pe cei care au luptat cu arma în mâini la Nistru, dar și pe cei care și-au pierdut tații și frații în războiul sângeros din 1992, declanșat de Moscova împotriva noastră.

După ce îl acoperă pe Shor, cu care au furat miliardul, Shor, cel care întreține, din banii furați de la BEM, rețeaua propagandistică a lui Putin din RM, inclusiv Sputnik-ul antiromânesc,

după ce îi oferă adăpost separatistului Șevciuk și celorlalți bandiți din administrația de la Tiraspol, în loc să-i tragă la răspundere potrivit legilor acestui stat,

după ce cedează elemente de statalitate către aceeași administrație, ilegală, banditească de la Tiraspol,

după ce fac afaceri cu bandiții de la Tiraspol jefuind popuilația de pe ambele maluri ale Nistrului,

după ce retransmit zi și noapte, prin televiziunile lor, inclusiv pe frecvențele furate de la TVR, adică Canal 2, toate filmele și programele rusești menite să prostească populația din Basarabia anihilându-i spiritul ei românesc,

după ce l-au adus pe capul basarabenilor, în fotoliul de președinte, pe omul lui Putin, Dodon,

după ce au jefuit, prin structurile interlope din Rusia, sistemul bancar și tot ce se mai putea jefui în spațiul românesc din stânga Prutului,

Plahotniuc și țucălarii lui încearcă a se rățoi la cel pe care și-l au drept model de comportament și de guvernare – Putin!

Că dă bine la imagine în an electoral!

Iar cel care bate din palme, știți cine este?

Consilierul lui Băsescu, Iulian Chifu…