Arhiva

Posts Tagged ‘Iurie Roşca’

Ispita de pe marginea unei poze komsomoliste

Așa cum o ispită care ne încearcă este o oportunitate de a recunoaște și a opri un păcat, trebuie să vă mărturisesc că am nutrit și nutresc o „dragoste” aparte față de komsomolistele de ieri și, mai ales, față de cele de azi.
Anume asta m-a și făcut să preiau de pe Fb și să distribui, în ajunul zilei ocupației sovietice – 28 iunie, o poză mai veche cu Maia Sandu și Dumitru Braghiș, fostul prim-secretar al Komsomolului din RSS Moldovenească (și proaspăt ambasador al lui Dodon, nu mai contează țara în care a fost trimis de el), pe când munceau ambii, din câte am înțeles, în Casa Guvernului, cu următorul comentariu: „Iata de ce Maia niciodata nu va fi „candidatul comun al forțelor de dreapta din Republica Moldova” pentru alegerile prezidențiale din toamnă, cum tare își dorește ea! Pentru că nu are cum o ordinară komsomolistă să fie de dreapta!”.
Evident, am avut și replici, dar nu de la Maia și nici de la D. Braghiș, cu care m-am intersectat prima dată în Parlament pe la începutul anilor 2000, când eram amândoi deputați, ci de la un vechi frontist, Mihai Roscovan, care umblă supărat pe mine de mai mulți ani de zile, chiar dacă stăm în același bloc și la aceeași scară.
Pentru că țin foarte mult la toți foștii mei colegi de la PPCD, inclusiv și în primul rând la cei supărați pe mine, și pentru că adun cu multă grijă orice amănunt legat de istoria zbuciumată și destinul organizației noastre de suflet – Frontul Popular sau PPCD, pentru a le înmănunchea într-un viitor volum de publicistică, voi reda mai jos răspunsul meu la replica lui Mihai Roșcovan, precum și tot dialogul care a urmat între noi pe marginea pozei cu Maia și D. Braghiș:
– Fii mai explicit, Mihai, și arată-mi „baba” din mine!
Te deranjează cumva atitudinea exprimată de mine în legătură cu figurile komsomoliste din imagine (fie ea și trunchiată sau trucată, dacă spui tu!)?
Înțeleg că eu sunt „babă” pentru tine! Cine este atunci Maia Sandu, cea din imagine și cea de azi, care ofensează tot poporul român prin declarația ei de la un post rusesc: „Ion Antonescu este un criminal de război!”?
Se deosebește ea cumva prin ceva de fostul prim-secretar al Komsomolului din RSS Moldovenească, D. Braghiș, care declara aceleași neadevăruri și ofense născocite de propaganda bolșevică de ocupație de la toate tribunele komsomoliste de la Chișinău, Moscova și tot imperiul sovietic?
Ce „târg” ai cu ei de mă faci pe mine „babă”?
Ori crezi că Maia reprezintă o opțiune politică pentru tine? Nu știam!
– Nu discuta nimic cu mine, Mihai!
Părerea mea, nu despre Maia, ci despre acțiunile ei în detrimentul interesului românesc, eu mi-am expus-o deschis și ea a rămas aceeași pe parcursul anilor.
Faptul că anume tu te ocupi de adevărurile ori neadevărurile legate de Maia, faptul că tu, nu Maia, îmi dai replici privind „răspândirea neadevărurilor” despre ea mă face acum să constat că te încadrezi de minune în detașamentul neomarxist pe care Maia îl conduce cu brio de când a intrat să guverneze cu Kozak și toată șleahta rusească!
Nu am văzut să te revolți împotriva acțiunilor Maiei, împreună cu Kozak, în detrimentul interesului general românesc!
Ca orice intelectual incapabil a ieși de sub fusta manipulatoare a unei prostituate politice, recurgi la argumente legate de prezența ori legăturile iminente pe care le-am avut cu trădătorul Roșca în virtutea apartenenței noastre la aceeasi organizație politică, PPCD!
Atât ai învățat să faci!
Nu te-am văzut să reacționezi pe marginea dezvăluirilor făcute de mine despre un criminal ca Roșca!
Pentru că adevărurile ori neadevărurile pe care le cauți sunt în funcție exclusivă de confortul pe care îl urmărești!
Nu te-am auzit, Mihai, să-i dai replici prietenului tău S. Burcă, care a umplut cercurile de conformiști cu minciuni și neadevăruri, puse și în scena unui teatru din Chișinău, si care a fost unul dintre cei mai apropiati confidenți ai lui Roșca!
Dar invocările în acest sens mi le aduci mie, care nu am fost niciodată confidentul lui Roșca!
Mă provoci acum să vă dau replica, atât ție, cât și lui Burcă, despre acțiunile pe care le-au pus la cale ambii, el și cu Roșca, împotriva colegilor de partid si împotriva organizatiei!
– Nu am spus așa ceva! Nu inventa și nu ofensa, Mihai!
Pentru că „mortăciunile” le-au comis doi inși în organizația noastră: Roșca și Burcă!
Numele lor (alături de al lui V. Năstase, cumătrul lui Roșca și fratele lui A. Năstase, și al altora) figurează în lista, din vara anului 1988, a persoanelor recomandate de KGB-ul de la Moscova pentru a fi propulsate în organele Mișcării Democratice care se fonda în acel an.
Roșca, în afară de crimele săvârșite încă în perioada sovietică, a avut și are încă pistolul ațintit asupra fiecăruia dintre noi!
Iar Burcă, veșnicul profitor de lângă Roșca și mai târziu de lângă tine, cel aciuat pe lângă tine și finanțat de tine de ani buni de zile, în afară de crima săvârșită cu automobilul organizației, nu cumva mai are pe conștiința lui și o altă crimă abominabilă?
Nu cumva el și cu Roșca sunt autorii răpirii colegului nostru Vlad Cubreacov de-acum 18 ani?!
De asta mă întreb: ce interes a avut Burcă și ce interes ai urmărit tu ca să-i acorzi protecție ani de zile lui Burcă, ce interes ai avut tu, Mihai, în sprijinirea minciunilor lui din jurul acestui caz și montării acestor minciuni pe scena unui teatru, inclusiv cu concursul unui alt profitor ordinar, ca și Burcă, nașul de cununie al lui Roșca – Val Butnaru?!
Și încă ceva, Mihai: un frontist adevărat nu va ajunge niciodată să ducă țucalul neomarxist al lui Filat sau al Maiei, așa cum o faci tu!
Spre deosebire de tine, eu nu am mers să intru în joc cu brigada lui Kozak de la Chișinău!
Cu toată amărăciunea din suflet și cu toată povara care îmi revine în calitatea mea de a fi fost unul dintre liderii din ultimii ani ai organizației, povară asumată și pentru greșelile de a nu fi fost în stare să dezghioc și să avertizez colegii la timp în legătură cu trădările și crimele comise de un agent al serviciilor ruse cum a fost și a rămas Roșca, eu nu mi-am hulit organizația și nu am invocat numele colegilor mei în încercarea de a mă victimiza, așa cum o faci tu!
Avem un trecut zbuciumat pe care trebuie să ni-l asumăm, Mihai!
Măcar pentru a încerca să urmăm exemplul marilor luptători pentru cauza și interesul general românesc!
Dar să nu ajungem sub poalele unei prostituate politice ca Maia Sandu, care-i ofensează public pe acești eroi ai neamului nostru la televiziunile ocupantului rus, așa cum ai ajuns, din păcate, tu, Mihai.

Un politician responsabil niciodată nu va face alianță cu ocupantul pentru a-și pedepsi oponentul politic, fie el și oligarh sau hoț de miliarde!

Ai dreptate, Olesea, situaia este diferită!
În 2005, PPCD-ul nu a făcut alianță de guvernare cu partida rusească!
PPCD-ul a votat pentru Voronin, intrat în grația americanilor după respingerea memorandumului Kozak în 2003, la cererea insistentă a factorilor occidentali, inclusiv a României (Băsescu!), și la îndemnurile și sugestiile mieroase pe care ni le făceau zilnic Europa Liberă, PRO TV-ul (seful acestei instituții ne-a vizitat atunci de atâtea ori împreună cu consilierii președintelui României pentru a ne determina să-l votăm pe Voronin!).
Deși grupul parlamentar (fără Roșca) al PPCD a decis, pe 1 aprilie, că nu votează, până la urmă, influențați de telefonul insistent al lui Băsescu din dimineața zilei de 4 aprilie, am căzut în capcana întinsă de neprietenii noștri!
Chiar dacă am fost atrași în acest joc murdar, noi, deputații PPCD, nu am trădat interesele naționale ale Republicii Moldova!
Nu am cedat instituțiile statului în mâinile lui Putin și nu am admis consolidarea separatiștilor de la Tiraspol prin vizite ale ministrului Apărării de la Moscova, așa cum au făcut-o cei de la ACUM în doar câteva luni de guvernare alături de Dodon!
Din contră, PPCD-ul a elaborat și a insistat asupra adoptării, cu votul comuniștilor, a unui set întreg de acte legislative, inclusiv Legea din 22 iulie 2005 cu privire la Transnistria, privitoare la retragerea armatei ruse din stânga Nistrului!
Deschideți-le și citiți-le!
În 2019, însă, Maia și Năstase au mers ei la Kozak ca să facă o alianță cu partida rusească!
Aceștia au recurs Ia acest gest de lașitate, antipatriotic și antinațional, în situația în care puteau face o majoritate cu PD-ul (inclusiv cu Plahotniuc!), o majoritate parlamentară, de guvernare, pro-europeană (că pro-românească nu și-au dorit-o niciodată!), astfel încât să deschidă porțile încercuirii și izolării noastre pe plan extern!
Cei care au preferat să meargă cu rușii pentru a-i pedepsi pe hoții miliardului s-au ales (și noi cu toții ne-am ales!) și cu prezența rusească consolidată, și cu hoții nepiedepsiti!
Un politician responsabil, care-și respectă alegătorii și țara, cu o parte a teritoriului aflată sub ocupație rusească, țară pe care o reprezintă sau chiar o conduce, niciodată nu va face aliantă cu ocupantul pentru a-si pedepsi oponentul politic, fie el și oligarh sau hoț de miliarde!
Din contră, în fața ocupantului îi întinzi mâna și hoțului de miliarde, ca să pui, împreună cu el, osul la eliberarea țării de sub ocupație!
Cel care face corp comun cu străinul care-ți ține moșia sub șenilele tancului, este mai rău decât hoțul de miliarde!
Este dușmanul acestui pământ și acestui neam vrednic de luptători care, în 1992, ca și în alte vremuri vitrege, și-au vărsat sângele pentru el!

Coronavirusul, un plan rusesc de creare a Eurasiei?

aprilie 1, 2020 2 comentarii
Observăm că, odată cu extinderea epidemiei de coronavirus, a intrat în regim de alertă întreaga rețea de propagandă putinistă/dughinistă de la Chișinău.
Portalul moldovenist și pro-rusesc „Noi” publică și difuzează pe rețelele de socializare, sponsorizat și în traducere din rusă, un amplu interviu cu una dintre cele mai perfide unelte ale serviciilor secrete rusești, I. Roșca, prin care ne este sugerat tabloul lumii, jinduit de Kremlin, după epidemie.
Iată ce debitează scursura rusească de la Chișinău:
„Cu Europa totul va fi bine, imediat ce se va destrăma, în sfârșit, Uniunea Europeană, concepută de americani ca formă de colonizare a acesteia după al Doilea Război Mondial. Țărilor din Europa de Vest li se va deschide o șansă istorică de a-și recâștiga independența națională și de a crea, împreună cu Rusia, China, Iran și toate celelalte țări de pe continentul nostru, marea Eurasie, ca formă de apropiere și chiar de unitate civilizațională, dar și ca un nou centru strategic al Civilizației Uscatului”.
Exact ce debita, acum câțiva ani, mentorul său, Alexandr Dughin, potrivit căruia „ideea națională rusă” nu este altceva decât cotropirea și anexarea Europei de către Rusia și transformarea popoarelor și statelor în protectorate ale Moscovei sub conducerea unui țar rus de la Atlantic la Pacific.
„Noi trebuie să cotropim Europa! Să o cucerim! Și să o anexăm!”, făcea spume la gură acest psihopat și șarlatan politic într-o intervenție televizată.
„Nouă ne-a fost încredințată răspunderea pentru un imens spațiu din Carpați până la Oceanul Pacific, de la Marea Baltică până în Kamceatka, din Karelia până în Munții Pamir!”, mai delira prietenul lui Roșca într-un opus al său despre „rezolvarea problemei transnistrene”.
Acum vă dați seama care-a fost menirea adevărată a „ajutoarelor” lui Putin pentru Italia în lupta cu coronavirusul, dacă „omuleții verzi” ai Kremlinului de la Chișinău și din întreg spațiul românesc au dat-o și o dau pe față ani la rând, constant și fără a clipi?

Ce fel de cravată să-mi pun de 23 februarie?

februarie 23, 2020 Lasă un comentariu
nici nu știu ce cravată să-mi mai pun:
dac-o aleg pe cea roșie, îmi veți spune că-s de-al lui Dodon;
dac-o iau pe cea albastră, mă veți bănui că-s cu Diacov și-o caut pe Monica;
dacă mi-o scot pe cea portocalie, care mi-a rămas de la PPCD, îmi veți da în obraz că-s din banda lu Shor (ăsta o poartă de când o furat miliardele, i-o dat-o Roșca!);
dac-o pun pe cea galbenă, mă veți suspecta că umblu pe la Maia;
dac-o leg pe cea verde, îmi veți reproșa că-s legionar și-s cu Filat, proaspăt ieșit din pușcărie…
ce fel de cravată să-mi mai pun azi, de 23 februarie, nah!
că mă-nervez, bl…!

am să-mi pun una curcubeică să le fac în ciudă!

îi apucă gelozia pe tăți!

Alianța Kozak, cea mai elocventă expresie a neokaghebismului dughinist

ianuarie 10, 2020 Lasă un comentariu

 

Rusia este exemplară în atingerea scopurilor sale expansioniste!

După căderea URSS, Moscova și-a păstrat vii sistemul și procedeiele de identificare, de pregătire, de acoperire și de propulsare a uneltelor sale în spațiul basarabean românesc pentru a-l readuce, după mai bine de 30 de ani, sub același control al ei.

Acestea, uneltele, își fac lecția și atribuțiile la perfecție!

Alianța Kozak a fost cea mai elocventă expresie a neokaghebismului dughinist, lansat de Moscova, prin Roșca, pe cele două maluri ale Prutului.

Prin această Alianță Kozak, a fost adus la putere Dodon și PSRM-ul lui, putere consolidată prin PD-ul (lui Diacov, fără Plahotniuc) de azi, astfel fiind create condițiile perfecte, așteptate de ani de zile de agentura rusească, pentru realizarea planului diabolic de federalizare și de legalizare a prezenței militare rusești și a separatismului transnistrean!

Incapacitatea acestora de a pune în prim plan ideea înlăturării pericolului în cauză și de a-și conjuga, în chip responsabil și dezinteresat, eforturile în acest scop ne face vulnerabili în fața ofensivei Moscovei spre Prut.

Generalul iranian Soleimani, ucis de americani, și neokaghebismul dughinist

ianuarie 4, 2020 2 comentarii

Important de știut:

Potrivit experților, generalul iranian Soleimani, ucis de americani, ca și generalul rus Gherasimov, „a fost adeptul teoriei războiului hibrid, strategie aparent unică, care combină o armată de insurgenți locali, specializați în guerilla warfare, și implicarea clandestină a puterii armate a unui stat.

Această strategie, elaborată de generalul Soleimani, evidentă astăzi în Liban, Siria, Irak și Yemen, și-a avut o sursa în plus de inspirație în războiul hibrid de ocupare a Ucrainei de catre ruși”.

Mai mult decât atât.

Potrivit acelorași experți, „acum câțiva ani, după vizite repetate ale lui Soleimani la Moscova, teoreticianul neo-imperialismului rusesc, național-bolșevicul Alexandr Dughin, scria despre o așa zisă „alianță intre lumea ortodoxă anti-occidentală și puterea șiită de la Teheran”.”

Deunăzi, cineva îmi vorbea despre o imagine cu I. Roșca, scula neokaghebismului dughinist de la Chișinău, îmbrăcat în uniformă militară, aflat într-o misiune în Siria, iar eu nu luai în serios povestea…

Ne putem aștepta ca, marți, Dodon și Roșca ar putea părăsi RM pentru a fi prezenți la funeraliile generalului iranian.

Răspuns „deținutului politic” Ilie Ilașcu

noiembrie 11, 2019 Lasă un comentariu
M-am trezit azi cu o replică-surpriză din partea fostului meu coleg de la Frontul Popular, Ilie Ilaşcu, după ce am îndrăznit a-mi expune, într-o postare pe Fb, poziția mea referitor la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România, explicând că îndemnul meu din primul tur „Numai nu Iohannis!” rămâne valabil și pentru cel de-al doilea tur și că sunt pus în situația de a alege, după două săptămâni, între a vota cu Dăncilă și a nu ieși la vot, aducând și argumentele de rigoare în acest sens.
 
Iată ce-mi scrie misteriosul „deținut politic”, Ilie Ilașcu:
 
„Stefane, nu-i mai mitralia asa indesat pe Basarabeni, ca in turul 2 sa nul voteze pe Iohanis….Ei si-au spus cuvantul inca din primul tur…Gandeam cu ceva timp in urma ca, din neatentie la-I pupat atatia ani in fund, pe iuric de ,,Budulai”…dar ai un crez bine determinat:doar cu comunistii prorusi… Ramai acolo cu ei cum ai fost si dupa cum se vede si ai ramas…cu Kozak. PSD au fost si SUNT ramasitele comuniste din Romania !!!”
 
Îmi pare rau că gândești astfel despre mine, Ilie Ilaşcu!
 
Umbli și manipulezi lumea ca un provocator cu experiență!
 
Să-ti fie rușine, pentru ca știi exact care a fost și este opinia mea despre Kozak si neokaghebismul dughinist de pe ambele maluri ale Prutului!
 
Este altcineva în stânga Prutului, în afară de subsemnatul și colegul meu Vlad Cubreacov, care am scos în vileag în acești ani mârșava operație de expansiune rusească a Kremlinului prin Dughin și uneltele lui de la Chișinău, cea mai odioasă dintre acestea fiind I. Roșca, camaradul tău de KGB?
 
Rămâne să mă întreb și eu ce rol ai avut tu în organizatia noastră de ai ținut cu tot dinadinsul ca să nu rămâi în memoria sutelor și miilor de membri ai Frontului Popular din Moldova drept deținut politic, așa cum am crezut că ești și cum te-am promovat eu personal, ani de zile, în ziarul nostru de suflet „Țara”, ci ofiter al KGB-ului de la Chișinău arestat la Tiraspol?
 
Ce misiune ai avut în acei ani tulburi pentru Mișcarea noastră românească încât să preferi titulatura de „ofițer al Ministerului Securității Naționale”, fostul KGB de la Chișinău, în loc de membru și reprezentant al Mișcării de Eliberare din Basarabia?
 
Nu cumva ai avut exact același rol ca și Roșca – deturnarea, compromiterea și eliminarea în definitiv a Frontului Popular (PPCD), cea mai viguroasă echipă de respirație românească din stânga Prutului, de pe scena politică?
 
Deloc întâmplător faptul că după eliberare ai fost predat de Voronin exact cercurilor prorusești de la București?
 
Vrei să continuăm discuția despre rolul tău de provocator ordinar în interiorul Frontului?
 
Îți scot pe masă zecile de „scrisori” ale tale din pușcărie, descifrate și îngrijite de mine pentru a fi publicate în ziarul „Țara” și aduse la redacție de ciudații curieri ai KGB-ului!
 
Un lucru este cert: toate acțiunile murdare ale Moscovei împotriva României și a Republicii Moldova de la începutul anilor nouăzeci, și în primul rând vărsările de sânge de la Nistru, au fost puse la cale prin intermediul și cu participarea directă a KGB-ului de la Chișinău (Ministerul Securității Naționale în frunte cu A. Plugaru) și Tiraspol!
 
Iar unul dintre „ofițerii Ministerului Securității Naționale” de la Chișinău erai chiar tu!
 

Deținutul politic Ion Moraru: „Eu nu sunt de acord cu Dughin!”

octombrie 9, 2019 Un comentariu

 

Aflu cu tristețe de plecarea la Domnul, la vârsta de 90 de ani, a fostului deținut politic Ion Moraru din s. Mândâc, Drochia, cel care, de la vârsta de 17 ani, s-a opus regimului sovietic de ocupație având următorul crez:

„Cred în bunul Dumnezeu şi în veşnicia Neamului Românesc, urăsc de moarte minciuna ruso-bolşevică şi voi lupta până la moarte împotriva ei”.

Ion Moraru a fost, alături de Vasile Țurcanu și Petre Lungu, fondator al organizației antisovietice „Sabia Dreptății”.

Cu sediul în Liceul Pedagogic (fost Liceul „Ion Creangă”) din Bălți, acest grup de rezistență armată antisovietică a fost activ în oraș în timpul perioadei staliniste.

Grupul „Sabia Dreptății” a fost descoperit de NKVD în 1950, iar membrii săi arestați.

A fost judecat și condamnat în conformitate cu art. 58.10-11 și art. 33 ale Codului penal al URSS, fiind declarat „dușman al poporului, deosebit de periculos social”, stabilindu-i-se, după ispășirea pedepsei, exilarea pe un termen de 10 ani în regiuni îndepărtate ale URSS.

Timp de un an, Ion Moraru a fost întemnițat în același lagăr din Ekibastuz ca și Aleksandr Soljenițin.

A scris și publicat volumele „Pustiirea” (2005), „Treptele infernului” (2007) și „Fata cu miros de busuioc” (2011).

Este decorat cu Ordinul Republicii de către Președintele interimar al RM Mihai Ghimpu.

A fost ales președinte de onoare al PPCD.

În ultimii ani de viață, Ion Moraru s-a detașat de fostul lider al PPCD, I. Roșca, care a trădat organizația, dovedindu-se a fi unealtă a serviciilor rusești și promotor înverșunat al neokaghebismului dughinist!

Iată ce îi declara, în 2015, fostul deținut și disident politic colegului nostru Vlad Cubreacov:

„Credința ortodoxă este profanată de acest Dughin. Acolo unde încep vărsările de sânge și violența se termină creștinismul. Mă doare foarte mult cum au putut Dughin și eurasianismul lui să-l prelucreze pe Iura [Roșca]. Citește, când ai timp, sfârșitul capitolului 11 din Cartea prorocului Daniel, acolo unde se spune despre Regele Nordului. Eu cred că este vorba despre Regatul Mokșa, care se va prăbuși. Iar despre ce face Iura cu acest Dughin, primesc întrebări de la multă lume: „Domnule Moraru, l-ai susținut altădată și iată ce face Iura!”. Da, l-am susținut, dar nu în lucruri ca acestea! Eu nu sunt de acord cu Dughin! Sunt cutremurat de ceea ce face Iura! Vlad, să știi că eu nu respir cu doi plămâni diferiți! La vârsta mea eu am același crez cu care am pornit la drum la 17 ani: credința creștină ortodoxă, limba română și același neam românesc”.

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace cu drepții!

Uneia care a învățat să-și „scarpine limba” pe coridoarele Parlamentului

august 26, 2019 Lasă un comentariu
O fostă angajată a Parlamentului, Maria Comanescu (n-am mai întâlnit-o ani și ani de zile), s-arată, brusc, tare revoltată de replica mea de pe Fb prin care scoteam în evidență ipocrizia din îndemnul recent al deputatului ACUM, Octavian Țâcu, adresat chișinăuienilor, de a „boicota concertul lui Dodon” dedicat „eliberării Moldovei de fasciști”.
 
„Ooo, Secareanu, se revoltă! Ați uitat de păcatele voastre? Dacă dodonel e slugă cu coroana și cu soldă la ruși, apoi partidul vostru în trecut a făcut multe ca așa indivizi să aibă putere pentru a-și bate joc de istorie și valorile noastre”, scrie aceasta, ironic, pe pagina mea.
 
Nu am avut altceva decât să-i adresez următorul răspuns:
 
Păcatele mele doar Dumnezeu mi le cunoaște și doar Dumnezeu mă poate judeca pentru ele!
 
Dumneata, cucoană, te pui cumva în locul Domnului să mă judeci?
 
Nu ți se pare că prea multe îți asumi?
 
Ce altceva ai învățat în viața dumitale de funcționar plătit al Parlamentului în afară de a te ține ani în șir de bârfe?
 
Câte partide ai slujit ca funcționar de neschimbat al Parlamentului ca să-mi dai mie lecții de moralitate?
 
Partidul meu, PPCD-ul, cel românesc, unicul din care am făcut parte în viața mea, a fost cea de-a doua familie a mea și a fiecăruia dintre sutele și miile de membri și simpatizanți ai noștri!
 
PPCD-ul a fost și a rămas echipa de profundă și curată simțire românească!
 
PPCD-ul a fost și a rămas echipa faptelor românești!
 
Din cauza asta echipa noastră, a PPCD-ului, a fost spulberată de pe scena politică de agentura rusească cu concursul criminal al trădătorilor din interiorul organizației în frunte cu Roșca!
 
Frații mei din PPCD au fost împușcați pe câmpul de luptă pentru ideea românească, au fost aruncați în fântâni ori loviți cu ranga în cap pentru simplul motiv că erau frontiști!
 
Dumneata, bârfitoareo, ce ai făcut în viața asta pentru nația românească?
 
Ai fost și ai rămas cum te știu: cu scărpinatul limbii pe coridoarele Parlamentului!

Da, Frontul Popular! Dar fără Roșca!

În aceste zile am adus în discuție problema renașterii spiritului frontist în Basarabia!

S-au năpustit asupra mea o duzină de doamne/domnișoare/dudui/duduițe etc., acestea făcând spume la gură și rupându-și sutienele de pe ele că nu vor s-audă de Roșca!

Stimate doamne, domnisoare, dudui și duduițe, cele care-l visați pe Roșca zi și noapte, dar mai ales noaptea!

Pe Roșca îl puteți căuta la Putin, la FSB, la Dodon, în Transnistria, în Gagauzia, în Donbas, în toate zonele de expansiune rusească!

Numai nu pe pagina mea de Fb și numai nu în Frontul nostru Popular care trebuie să renască în aceste zile ca să putem să opunem rezistență hidoasei înaintări a Rusiei lui Putin spre Prut!

în ultimul timp îndrăgitul dumneavoastră voinicel Roșca a fost văzut chiar prin Siria într-o misiune a FSB-ului!

Cei care vor sincer sa apere Basarabia prin Renașterea Spiritului Frontist în stânga Prutului, sa uite de Rosca!

Niciodată numele unui trădător nu va putea fi identificat cu Mișcarea Românească din Basarabia.

Doar ideea de unitate prin Front ne poate face puternici în fața expansiunii rusești în Basarabia prin Planul Kozak!

Imposibila pedepsire a lui Dodon

Lupta crâncenă dintre grupările mafiote Plahotniuc, Filat, Țopa, Dodon, Shor, Usatâi, Platon etc. s-a soldat în definitiv cu jefuirea, sărăcirea, secătuirea și reocuparea de facto de către Rusia a ceea ce numim astăzi Republica Moldova, care își declarase independența de URSS în 1991 și care constituie cea mai mare parte din teritoriul românesc înstrăinat în urma odiosului Pact Ribbentrop-Molotov.

Prin omulețul său verde” Dodon, instalat președinte cu concursul direct sau camuflat atât al PPDA (A. Năstase) și PAS (M. Sandu), cât și al PD (V. Plahotniuc), Putin a invadat Republica Moldova politic, securistic, militar și mediatic!

Un rol esențial în înaintarea Rusiei spre Prut l-a avut și îl are rețeaua locală a neokaghebismului dughinist, în frunte cu Iu. Roșca (prietenul și cumătrul fraților Andrei și Vasile Năstase).

Moscova va face tot posibilul ca unealta sa de la Chișinău, Dodon, să fie lăsată să-și ducă misiunea trădătoare până la capăt.

Anume din acest considerent va fi practic imposibilă tragerea acestei scule rusești la răspundere penală pentru acțiunile criminale de finanțare ilegală a partidului său, PSRM, și a uriașei sale rețele mediatice cu bani de proveniență rusească.

Dacă Blocul ACUM ar fi cu adevărat o entitate politică de orientare democratică și ar milita sincer pentru eradicarea corupției și respectarea statului de drept, ar trebui ca, după înlăturarea regimului Plahotniuc, să solicite neîntârziat și demiterea Președintelui Dodon, precum și tragerea la răspundere a acestuia pentru ilegalitățile comise.

Lucru greu de crezut, bineînțeles, în situația în care Blocul ACUM este parte componentă a strategiei de înaintare a Rusiei.

Alianța ACUM-PSRM sau cum să fii sculă a intereselor străine

Alianța așa-zisei opoziții proeuropene, ACUM, cu batalionul putinist PSRM scoate în evidență un lucru de care prea puțină lume își dă seama:
 
Serviciile rusești au lichidat, prin trădătorul Roșca, cea mai solidă organizație românească și proeuropeană din Basarabia, PPCD-ul nostru iubitor de Hristos, ca să-și înjghebe, din elementele securiste de aici, inclusiv cele din fostul Front Popular, o structură politică controlată de ele și care să servească interesele Kremlinului.
 
Prin asta se explică și relația apropiată, rămasă una constantă până astăzi, dintre groparul Frontului și actualul sfetnic al lui Dodon, Roșca, și frații Năstase!
 
Prin asta se explică marginalizarea, eliminarea unioniștilor din Platforma DA, dar contopirea structurii în cauză cu gruparea condusă de agentul GRU, N. Chirtoacă (Partidul Forța Poporului), reprezentantul acesteia, antiromânul A. Sliusari, ajungând deputat și unul dintre actualii lideri ai Blocului ACUM.
 
Prin asta se explică și lipsa din discursul politic al Blocului ACUM a unei poziții tranșante, hotărâte pe marginea unei probleme fundamentale a RM, care nu are cum să fie ocolită de actorii politici responsabili de dincoace de Prut: prezența ilegală pe teritoriul nostru național a trupelor și munițiilor Federației Ruse, precum și provocarea, sprijinirea și întreținerea de către această țară a separatismului transnistrean!
 
Prin asta se explică, în cele din urmă, și lipsa cu desăvârșire din discursul politic al Blocului ACUM a unei alte chestiuni fundamentale a basarabenilor: cea privind identitatea noastră românească!
 
Cel ce evită în chip viclean să afirme deschis această identitate nu are cum să reprezinte năzuințele adevărate ale basarabenilor și devine, iremediabil, sculă a intereselor străine.

Vasile Șoimaru, avocatul curentului marxist/lucinschist?

februarie 24, 2019 Lasă un comentariu
Insistentul și neobositul propagandist al blocului ACUM, Vasile Soimaru, un inimos basarabean pe care îl respect pentru efortul lui depus în apărarea identității noastre românești, ține cu tot dinadinsul să-mi dea lecții de demnitate prin săgețile otrăvite pe care le-a trimis și le mai trimite asupra mea în această campanie electorală banditească pentru gestul meu de a fi acceptat să candidez la Cahul din partea PL-ului.
 
Într-o postare de ieri pe Fb, acesta publică o cunoscută imagine cu cei trei lideri ai PPCD-ului, printre care se regăsește și subsemnatul, făcând un apel către alegători în care invocâ (a câta oară!) nefericitul vot al creștin-democraților din 4 aprilie 2005.
 
„CĂTRE UNIONIȘTII CARE DORESC SĂ FIE REPREZENTAȚI ÎN PARLAMENT, PENTRU CEI CARE N-AU SALUTAT VOTUL PRO-VORONIN, DIN 04.04.2005, ȘI, NICIODATĂ, N-AU TRĂDAT IDEALUL NAȚIONAL: ASCULTĂ-ȚI INIMA, NU STOMACUL, ȘI VOTEAZĂ Blocul ACUM: DA/PAS!!!”, scrie Șoimaru.
 
În afară de aceasta, grijuliul meu prieten de pe Fb, îmi dă și „un sfat” pentru a-mi „salva” reputația „pătată” în urma demersului meu românesc din această campanie sub însemnul electoral al PL-ului.
 
Vasile, te credeam om intelept!
 
Am vorbit odată despre dedesubturile votului din 4 aprilie intre patru ochi!
 
Ți-am descris toate circumstanțele în care a fost pregătită și întinsă această capcană celei mai deșteptate și mai viguroase echipe politice românești din Basarabia de agentura rusească cu ajutorul uneltei ei din interiorul organizației, I. Roșca, și al președintelui de atunci al României, T. Băsescu, care ne-a ordonat să-l votăm pe Voronin!
 
Plus de asta, am descris toate aceste amănunte în intervențiile mele publice, inclusiv pe Blogul meu. Ai ținut chiar să-mi adresezi comentarii laudative după adevărul despre acele evenimente tragice, scos în evidență de mine.
ACUM, știind toate acestea, Vasile, de ce manipulezi?
 
Doar pentru faptul că T. Băsescu, după ce nu s-a ales cu cetățenie de la Plahotniuc, cu care a flirtat punându-și osul la înlăturarea lui Chirtoacă de la Primărie și la preluarea acesteia de către oligarh, s-a văzut nevoit, în chip răzbunător, să facă declarații în susținerea ACUM-ului?
 
Devii o sculă jalnică, Vasile, în mainile unei alte grupări cu interese decât cea a lui Plahotniuc!
 
Iar uneltele, fie ale lui Plahotniuc, fie ale lui Țopa, nu au nicio deosebire!
 
Sunt pur si simplu unelte!
 
Nu am nevoie, Vasile, de sfaturile tale, unul care tot umblă cu insinuări de tot felul si se face că nu vede GRU-ul pe care ni-l tot promoveaza de la o vreme.
 
Nu te-am auzit, bădie, să-mi explici de când ai ajuns să fii avocatul sliusarismului interfrontist si antiromânesc?!
 
De când ai ajuns să fii părtașul unei alte slehte de bandiți care infierează „jandarmul român” mai dihai decât manualele sovietice de istorie?
 
Văd că te supără mai tare candidatura mea la aceste alegeri decât candidatura antiromânului Sliusari, numărul trei pe lista ACUM-ului!
 
De când ai devenit țucălarul exponenților curentului progresist marxist/lucinchist și antiromânesc de dincoace de Prut, care își arată cornițele mai ales ACUM?
 
Am fost și am rămas frontist, Vasile!
Frontist care a avut și are În inimă unul și același deziderat politic: REÎNTREGIREA TERITORIILOR ROMÂNEȘTI ÎNSTRĂINATE!
 
Dacă ai fi ținut sincer la mine și la acest ideal al nostru, ai fi făcut tot ce ți-ar fi stat în puteri ca să-i convingi pe Maia și Năstase să mă învite să candidez la Cahul din partea „blocului” vostru care pretinde că este opoziția din RM.
 
Dar nu ai făcut-o!
 
Nu ai făcut-o (așa cum a făcut-o PL-ul) pentru că nu sunteți și nici nu puteți fi o echipă politică românească!
 

ACUM DA PAS și spiritul frontist

decembrie 16, 2018 Lasă un comentariu

ACUM câteva zile, M. Sandu și A. Năstase salutau cu zâmbetul pe buze, neîntrebați de nimeni, unul – printr-un comunicat oficial al PAS, iar cel de-al doilea – pe Fb, ruperea zgomotoasă de PL a încă unui supărat și aderarea acestuia la blocul lor electoral, zis de opoziție.

Astăzi, după ce PL-ul a decis, statutar, să meargă la viitoarele alegeri împreună cu blocul ACUM, M. Sandu și A. Năstase nu mai dau semne de salut, ci reacționează sec, în doi peri, prin vocea unei purtătoare de cuvânt:

„Am aflat din presă despre decizia Consiliului Republican al PL. Astăzi a fost creat Blocul ACUM DA PAS și constituit Consiliul politic al blocului electoral, care va decide pașii următori, inclusiv în raport cu potențialii candidați, ce vor face dovada integrității și corespund criteriilor meritocrației”.

E un semn clar că binomul M. Sandu – A. Năstase, pretins de opoziție, în spatele căruia se află o altă structură mafiotă, rivală celei aflate azi la guvernare, nu va accepta, din tot felul de motive, o formulă de participare la alegeri alături de o entitate politică de respirație românească (aici și ACUM nu mai țin argumentele legate de atitudinile rezervate față de M. Ghimpu ori față de aflarea, temporară, a PL-ului la guvernare alături de PD)!

Motivul neacceptării formațiunii lui Chirtoacă în blocul amintit este cu totul altul.

PL-ul este la ora actuală singura echipă politică din RM care provine (și datorită lui M. Ghimpu) din fostul Front Popular din Moldova!

Tocmai din acest considerent o bună parte, dacă nu majoritatea, din membrii și susținătorii PL-ului au fost și au rămas frontiștii, foști membri ai PPCD, formațiune de respirație românească, explodată și eliminată de pe scena politică cu concursul banditesc al lui I. Roșca, care s-a dovedit a fi unealtă a serviciilor rusești.

Anume spiritul frontist este cea mai de temut amenințare atât pentru puterea de la Chișinău, cât și pentru așa-zisa opoziție, neomarxistă, de aici, ambele implicate în jefuirea sistemului bancar al basarabenilor cu concursul structurilor securiste ale Moscovei.

Opoziția cu aceleași rădăcini ca și ale puterii

decembrie 9, 2018 Lasă un comentariu
Un rătăcit frustrat, Viorel Chivriga, s-arată supărat rău pe postările mele despre sfârșitul tragic al artizanilor Marii Uniri de la 1918 în închisorile regimului bolșevic de pe cele două maluri ale Prutului.
 
„Lasă într-o parte oamenii, care nu sunt murdari ca voi. Frustrați sunteți, voi, cei care ați deturnat și ați terfelit mișcarea de eliberare națională și doriți cu orice preț să reveniți în politică. Te supraestimezi, Ștefane. Numai bine!”, scrie acesta.
 
Nu înțeleg ce pot avea postările despre chinurile la care au fost supuși de regimul bolșevic înaintașii noștri de la 1918 cu persoana subsemnatului sau cu formatiunea din care am facut parte si eu? De ce umbli cu insinuări? Multe din amănuntele din aceste postări au fost publicate de mine, de-a lungul anilor, în paginile ziarului ȚARA.
 
Ori poate îmi interzici să plasez în spațiul virtual ceea ce cred eu că trebuie să cunoască și alți utiizatori Fb?
 
De când te-ai angajat și ca cenzor?
 
Un lucru însă îl înțeleg: iti este frica de revenirea mea in politică! Sau, mai bine zis, îți este frică de revenirea PPCD-ului în întregime, din care, îmi dau seama acum, nu ai făcut parte și pe care l-ai disprețuit tot timpul?
 
PPCD-ul nostru, cel românesc, în care eram si eu, nu mai există de vreo 10-12 ani!
 
A fost explodat!
 
Denumirea lui și ce-a mai rămas din el au fost confiscate de Roșca, agent vechi al Moscovei, și un mic grup din jurul lui. Mi-am expus punctul de vedere public asupra acestui subiect. Nu am de gând să revin.
 
Te enervează prezența mea pe Fb ori faptul că am rămas încă viu, nu am fost încă strivit de rețelele criminale de proveniență rusească, dirijate de „bărbos”, așa cum s-a întâmplat cu atâția coechipieri de-ai mei?
 
Cât privește „supraestimarea” pe care mi-o incriminezi, îți pot spune doar atât:
 
Sunt un om cu frică de Dumnezeu!
 
Tu, Viorel, confunzi „supraestimarea”, adică „mândria de sine”, unul dintre cele mai mari păcate omenești, cu mândria, exprimată neîncetat de mine, de a fi fost membru al unei organizații politice românești și creștine, PPCD-ul nostru drag! Mândria de a fi fost fericit alături de miile de frontiști cărora nu le-a fost frică să-și afirme și să-și apere identitatea românească, unii dintre ei uciși de KGB-ul de la Chișinău în războiul sângeros de la Nistru. Uciși pentru simplul motiv că au fost frontiști!
 
Anume de spiritul acestei forțe, viguroase și curate, PPCD-ul nostru, cel românesc, se teme cel mai mult tot sistemul de proveniență securistă care stă neclintit la Chișinău și astăzi la aproape trei decenii de la destrămarea imperiului sovietic!
 
Și încă ceva, extrem de important pentru tine, Viorel:
 
Anume de aceeași frică este cuprinsă astăzi și „opoziția” căcăcioasă, neomarxistă, de la Chișinău, care-și ascunde identitatea românească și-i respinge pe unioniști, dar se simte foarte bine lângă idolii ei, Usatâi și Dodon, pe care-i întâmpina cu flori în PMAN acum doi sau trei ani – frica de PPCD!
 
O opoziție cu aceleași rădăcini ca și ale puterii – rusești – este tot atât de mafiotă și antiromânească!

Dumitru Diacov „știe precis” despre „ideea lichidarii unui coleg de partid”

noiembrie 3, 2018 Lasă un comentariu
Dumitru Diacov îmi dă, chiar acum, următoarea replică pe marginea răspunsului meu de azi la replica lui de ieri pe Fb:
„Stefane, eu te inteleg: ai consumat o importanta perioada a vietii pentru nimic. Te gandeai ca luptati pentru binele patriei, numai ca sefu nu v-a informat pentru care anume patrie laptati. Sper ca si tu ai fost unul din cei ratacici…Tu stii ca eu am multi prieteni la Bucuresti. Unii din ei imi spuneau cum Talpes ii aducea lui Rosca dolari cu sacul. Si voi nici odata nu ati intrebat de unde vin acesti dolari…Eu stiu precis ca si tu ai fost la curent cu ideea lichidarii unui coleg de partid care era anuntat disparut…Eu niciodata nu am avut nici un fel de relatii cu KGB, insa multi din activistii fostului Front popular si astazi mucesc sirguincios pentru cosolidarea stangii radicale in Republica Moldova. Poti sa spui orice, Stefane, dar eu personal, am facut mult mai mult, decit tot frontul vostru popular, pentru imbunatatirea relatiilor moldo-romane. Si pentru mine aceasta constatare este cu mult mai importanta, decat toate insinuarile voastre!”
Domnule Dumitru Diacov, „dolari cu sacul”?
Am spus eu în răspunsul pe care ți l-am dat azi, și cred că am avut dreptate, că doar dumneata și tot KGB-ul știa cum a profitat Roșca de banii statului român!
Cât privește „lichidarea unui coleg de partid” despre care eu aș fi știut, fapt despre care dumneata „știi precis”, pot spune atât: doar un provocator instruit poate scrie așa ceva! Iar un asemenea provocator poate fi doar unul care a făcut școala KGB, la Minsk sau în alte centre de pregătire din fosta URSS.
Întrebarea pe care mi-o pun acum, după ce am citit „provocarea” dumitale, este asta:
De ce dumneata, care ai deținut funcția de deputat și pe cea de președinte al Parlamentului, „știind precis” despre o asemenea crimă – „lichidarea unui coleg de partid”nu ai sesizat organele de anchetă ale statului?
De ce nu ai mers să depui declarații în fața procurorilor care anchetau cazul dispariției unui coleg de-al nostru?
Așa procedează un om responsabil cu funcții responsabile în stat!
Doar un provocator cu școală la KGB umblă cu insinuări de acest fel pe marginea unui caz tragic care a avut loc atâția ani în urmă.
Mai spui că sunt un „rătăcit” și că mi-am  „consumat o importanta perioada a vietii pentru nimic” luptând „pentru binele Patriei” alături de unul ca Roșca.
Au greșit amarnic cei care l-au propulsat pe Roșca în fruntea PPCD-ului, adică KGB-ul, atunci când s-au gândit că această scursură va fi identificată cu formațiunea noastră politică.
Zecile și sutele de mii de membri și simpatizanți ai Frontului Popular din Moldova, ai PPCD-ului se identifică cu IDEEA ȘI IDENTITATEA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ pe care le-a promovat și pentru care a luptat frumoasa și viguroasa noastră echipă politică, dar nicidecum cu numele trădătorului Roșca!
Iată de ce eu sunt bucuros că mi-am „consumat”, îmi „consum” și îmi voi „consuma” viața toată, alături de frații mei din PPCD, pentru apărarea IDENTITĂȚII ROMÂNEȘTI A BASARABIEI și readucerea ei la sânul Patriei noastre România!
Numai unul care își ascunde identitatea românească, așa cum o faci dumneata, domnule Dumitru Diacov, își consumă viața în zadar.
Categorii:Fără categorie Etichete:, , , ,

Răspuns domnului Dumitru Diacov

noiembrie 3, 2018 Lasă un comentariu
Dumitru Diacov îmi răspunde la intervenția mea de ieri pe Fb pe marginea declarației dânsului în legătură cu refuzul PD-ului, al cărui președinte de onoare este, de a vota introducerea glotonimului „limba română” în Constituție.
„Stefan Secareanu, si asta vorbeste asistentul lui Rosca, colaboratorul de la Sputnik, care ani la rand au muls serviciile romanesti, iar acum, impreuna cu fostul lui sef, ii slujesc pe cele rusesti. Bravo Secareanu, tu esti adevarat exemplu de slujire… a celora, care te platesc!”, scrie Diacov pe Fb.
Domnule Dumitru Diacov, eu nu am fost asistentul lui Roșca! Niciodată! Eu nu am fost asistentul nimănui de când sunt pe fața pământului ăsta.
Eu am fost și sunt membru al PPCD, succesor al Frontului Popular din Moldova, organizație politică de respirație creștină și românească, pe care am slujit-o din toată inima mea și pe care Roșca a trădat-o, confiscându-i numele și proprietățile. Amănuntele și argumentele în acest sens au fost expuse de mine în intervențiile mele publice.
Din contră, „asistentul” pe linie securistică al lui Roșca ai fost și ai rămas dumneata!
În anul 2011, an în care eu am călcat ultima dată pragul sediului PPCD din str. Nicolae Iorga 5, dumneata mergeai acolo, împreună cu Voronin, să-l feliciți pe Roșca cu ocazia celor 50 de ani ai lui și să-i duci buchetul de flori și coniacurile nomenklaturiste.
31 octombrie 2011, sediul PPCD din str. Nicolae Iorga. V. Voronin și D. Diacov felicitându-l pe I. Roșca cu prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani.
Eu nu am „slujit serviciile rusești”, cum insinuezi dumneata.
„Serviciile rusești” sunt „slujite” de dumneata împreună cu Roșca!
El, Roșca, la Sputnik-ul lui Putin, fapt despre care am scris de atâtea ori, iar dumneata acolo în Parlament, în Comisia de cultură și mass-media, al cărei membru ești, și cu acordul căreia Sputnik-ul lui Putin acționează nestingherit pe teritoriul Republicii Moldova (inclusiv pe banii BEM furați de Shor, pe care dumneata îl protejezi să nu ajungă la pușcărie)!
Nu te-am auzit niciodată să iei atitudine în legătură cu activitatea diversionistă a rețelei Sputnik în țara noastră! Așa cum nu te-am auzit să iei în general vreo atitudine față de agresiunile și acțiunile Moscovei împotriva Republicii Moldova prin intermediul regimului separatist de la Tiraspol și armatei rusești staționate ilegal pe teritoriul nostru național!
Pentru că ați servit și serviți aceleași interese, ale Moscovei, fapt pentru care Kremlinul îți plătește azi pensie! Pensia de securist la ambasada URSS din București sub acoperirea de corespondent TASS.
Ești pensionarul lui Putin!
Insinuezi că eu aș fi profitat de banii statului român? Singurii bani românești de gestionarea cărora am fost responsabil, cu toate dările de seamă contabilicești de rigoare, au fost cei acordați oficial de statul român, prin intermediul Ministerului Culturii, pentru susținerea publicației ȚARA, al cărei redactor-șef și director am fost.
Roșca, colegul dumitale pe linia KGB-ului, a profitat de banii statului român, o știi doar dumneata și tot KGB-ul în interesul căruia aceștia au fost cheltuiți.

Unul cu frica de pistol mai mare decât frica de Dumnezeu

octombrie 26, 2018 Lasă un comentariu

 

Bunul nostru frontist de la Ștefan Vodă, Alexandru Filimonov, mă întreabă, chiar azi, pe Fb, dacă mă mai văd cu Iu. Roșca și ce mai face el…

Nu, frate Alexandru, nu am mai vorbit cu această persoană de vreo 8-9 ani!

El a trădat organizația noastră.

El lucrează deschis pentru interesele Rusiei în acest teritoriu mult încercat.

Nu mai are rost să-i cerem vreo explicație!

Această secătură a fost și a rămas omul serviciilor rusești!

Tot timpul!

De la începuturile Mișcării noastre românești!

În fiecare clipă a perioadei zbuciumate prin care a trecut organizația noastră:
 atunci când ceream dreptul nostru la Limba Română, la Istoria Românilor, la Tricolor; 
 atunci când ne-am revendicat Independența de Moscova; 
 atunci când am protestat împotriva includerii noastre în CSI; 
 atunci când au provocat marșul spre sud pentru a determina și „justifica” crearea Găgăuziei pe pământul nostru românesc; 
 atunci când erau arestați frații noștri la Tiraspol; 
 atunci când KGB-ul împușca primul nostru polițist la Nistru; 
 atunci când KGB-ul îi ardea de vii pe luptătorii nostri la Nistru; 
 atunci când KGB-ul de la Chișinău și cel de la Moscova trăgeau, ciocnind pahare cu șampanie, harta „Transnistriei separatiste” pe mulți ani înainte astfel încât astăzi, după mai bine de un sfert  de veac, tot sub Moscova să fim; 
 atunci când colegul nostru de la Botanica, Valentin Ciobanu, era lovit mortal cu ranga-n cap; 
 atunci când colegii nostri de la Chișinău și din teritoriu erau molestați și aruncați pe marginea șoselelor; 
 atunci când primarii nostri erau aruncați în fântână; 
 atunci când tinerele noastre erau manipulate, ademenite, intimidate și chiar agresate dacă nu se lăsau supuse pentru a-i satisfice poftele donjuane;
 atunci când era adus Lucinschi, când erau aduși agrarienii, când era adus Voronin; 
 atunci când protestele noastre din 2002 și 2003 erau împânzite cu lumpeni de tot felul pentru a fi compromise; 
 atunci când colegii nostri erau răpiți sau se punea la cale asasinarea unora dintre noi; 
 atunci când am fost aduși în situația de a-l vota pe Voronin;
 atunci când sediul nostru central din str. Nicolae Iorga a fost invadat de elemente străine fiind transformat în centru de coordonare al FSB-ului rusesc; 
 atunci când insul în cauză era una din uneltele Rusiei în organizarea crimelor din 7 aprilie 2009 ca mai apoi, drept răsplată, să accepte, trădând organizația, calitatea de membru al guvernului comunist în frunte cu Greceanâi etc., etc.

Toate crimele împotriva organizației noastre și împotriva colegilor nostri au fost puse la cale de el.

Le-a comis cu premeditare.

Pistolul lui a fost ațintit asupra fiecăruia dintre noi.

Cu zi ce trece mă întăresc în această convingere.

Aparențele ne-au indus în eroare.

Am fost una din victimele acestor aparențe care m-au făcut să-l cred și să greșesc.

Îmi asum această greșeală!

Nu mi-am dat seama și nu am avut voința să acționez astfel încât să-mi anunț echipa că unui om care poartă zi și noapte pistolul cu el îi este mai mare frica de pistol decât frica de Dumnezeu.

Numai unul fără frică de Dumnezeu poate trăda o organizație patriotică exemplară.

Iar cauza principală a dezmățului politic de azi este lipsa acestei organizații patriotice exemplare.

Like-uri pentru ieromonahul Savatie Baștovoi

octombrie 11, 2018 Lasă un comentariu

Când foarte multă lume bună de dincolo și de dincoace de Prut, inclusiv prieteni Fb, sunt fermecați, fascinați, încântați, hipnotizați de postările ieromonahului Savatie Baștovoi, sunt întrebat și eu, chiar azi, de ce nu las like-urile mele sub confesiunile „unuia dintre cei mai apreciați preoți ai Bisericii Ortodoxe din Moldova”, cum ne este prezentat acesta pe un site românesc.

Sunt omul care nu mă las ademenit de tot ceea ce mi se servește cu ostentație.

Plus de asta, niciodată nu-l voi „lăikui” pe unul ținut în gazdă de un ofițer al lui Putin („atelierul de creație” al misteriosului „scriitor contemporan român” și „ieromonah” se află în chiar incinta clădirii „universității populare” a lui I. Roșca, care este proprietate a acestuia și în care conferențiază, de fiecare dată când aterizează la Chișinău, A. Dughin, sfetnicul lui Putin în ale panslavismului).

Mă mai pune pe gânduri așijderea ciudata „libertate” a ubicuului „slujitor al Bisericii Ortodoxe din Moldova”, libertate care i-ar fi fost „adusă de Hristos”, de a fi „un om fără Patrie” și fără „naționalitate”, precum și de a-i numi pe români drept „neam fricos și laș”, după cum reiese din secvența de mai jos dintr-un interviu oferit de acesta, în anul 2001, lui M. Vaculovschi:

„Intrebare: Cum ai ajuns in Romania, la liceul de arta? Ce fel de experiente ai trait atunci, despre perioada de adaptare etc…

Răspuns: Ti-am zis ca eram un patriot. De aceea am plecat la studii in Romania, era chiar in toiul miscarii nationaliste de la noi. Credeam ca o sa descopar un neam mare, neamul meu. Dar nu a fost asa. Am descoperit un neam fricos si las, un neam de lingusitori. Neamul meu. Am oscilat pe urma intotdeauna intre adancurile mele slave, in sens dostoievskian, pentru ca am stramosi ucraineni, dupa cum mi-e si numele, si aceasta realitate care ma mahnea. Dar acum nu ma mai framanta apartenenta mea etnica si nationala. Acum nu mai am nici o indoiala: sunt un om fara patrie, un lup care umbla singuratic prin gradini. In acest sens, crestinismul m-a odihnit, pentru ca este religia in care nu exista notiunea de nationalitate. Nu te mira, toata vorbaraia despre ortodoxismul innascut al poporului roman, rus sau grec sunt scuipaturi politice, care pe mine ma scarbesc, pentru ca lovesc in libertatea pe care a adus-o Hristos lumii. Iar eu sunt un indragostit de libertate”.

Numai „un om fără patrie” poate fi „unul dintre cei mai apreciați preoți ai Bisericii Ortodoxe din Moldova”, care nu este canonică, este subordonată Moscovei și care, bineînțeles, nu este a neamului românesc, fie el „fricos și laș”, fie el „de lingușitori”

Petru Lucinschi, cetățean al României împotriva căreia a acționat!

 

 

 

 

Petru Lucinschi, simbolul antiromânismului promovat de regimul sovietic în Basarabia ocupată, a devenit cetățean al României!

 

Intuiesc că astfel este răsplătit personajul-cheie al KGB-ului sovietic pentru executatrea exemplară a misiunii pe care acesta a avut-o în declanșarea și desfășurarea pe teritoriul României a tragicelor evenimente din decembrie 1989.

 

În toamna lui 1989, sub umbrela „perestroicii” lui Gorbaciov și a dezghețului „democratic” pe care aceasta l-a provocat în stânga Prutului, Lucinschi, factor de încredere în cadrul conducerii URSS de atunci, este parașutat de Kremlin în fruntea filialei PCUS de la Chișinău, Partidul Comunist al Moldovei (în locul lui Semion Kuzmici Grossu), având ca sarcină „schimbărea la față” a lui și „democratizarea întregii societăți moldovenești”.

 

Aducerea lui Lucinschi la Chișinău a fost precedată de un șir de acțiuni provocatoare puse la cale de KGB-ul local prin intermediul uneltelor sale plasate în rândurile sau chiar în fruntea Frontului Popular, cea mai răsunătoare dintre acestea fiind incendierea, în timpul unei ample demonstrații, a clădirii Ministerului de Interne, unde pe post de ministru se afla un alt ștab comunist, Vladimir Voronin.

 

De fapt, provocările KGB-ului de la Chișinău din toamna lui 1989 se constituiau în pretexte pentru schimbarea lui Grossu cu Lucinschi la conducerea Partidului Comunist al Moldovei, schimbare revendicată mai ales de „intelectualitatea lui Lucinschi” în cadrul acțiunilor de protest organizate de Frontul Popular.

 

Anume în acea toamnă a lui 1989, odată cu aducerea lui Lucinschi la Chișinău cu câteva luni înainte de declanșarea „revoluției” române din 22 decembrie, lua amploare un alt fenomen: invadarea teritoriului României cu „turiști sovietici”, agentura KGB-ului care avea să provoace, împreună cu elementele lui din cadrul structurilor de forță românești, acțiunile diversioniste soldate cu numeroase victime în rândul populației, cu debarcarea și uciderea cuplului Ceaușescu și, în definitiv, cu instalarea la putere pe malul Dâmboviței a FSN-ului în frunte cu „gorbaciovistul” Ion Iliescu. „Turiștii sovietici” din RSS Moldovenească aveau un rol esențial atunci pentru că erau cunoscători ai limbii române.

 

Trecerea Prutului de către „turiștii sovietici” avea să se întețească în chiar timpul evenimentelor „revoluționare” de la București, evenimente care au determinat crearea de către Lucinschi la Chișinău a unui Comitet pentru susținerea Revoluției Române, conducerea căruia era exercitată de prim-vicepreședintele „Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești”, Mihail Platon. Sub diriguirea acelui Comitet, au fost organizate și trimise peste Prut atunci coloane întregi de TIR-uri cu „ajutoare pentru frații români”. Nu-ți venea a crede ce se întâmpla: peste noapte, ca la un ordin anume, pe cei mai înveterați antiromâni îi pălise dragostea față de „frații români”! Coloanele de TIR-uri erau însoțite, bineînțeles, de echipe bine școlite în ale „frăției românești”.

 

Îmi revin în memorie acele evenimente și dintr-un alt motiv.

 

Pentru că printre cei cărora li s-a permis atunci să treacă nestingherit hotarul de la Prut se aflau mulți ziariști, dar și unii dintre colegii de la Frontul Popular, am încercat și eu, în chiar ziua de Crăciun, 25 decembrie 1989, să trec Prutul. Nutream o dorință de nedescris s-ajung, întâi și-ntâi, la Câmpulung Mușcel, acolo unde se aflau mătușă-mea, sora lui taică-meu, și cele patru fiice ale ei, refugiate din Basarabia în vara lui 1944. Din cei cinci câți ne-am pornit cu un „Jiguli” spre vama Ungheni (Iurie Roșca, Vasile Năstase, Sergiu Burcă, șoferul și proprietarul mașinii, numele căruia îmi scapă acum, și subsemnatul), au trecut Prutul doar primii trei, eu și șoferul făcând cale întoarsă spre Chișinău a doua zi, după ce personajul care ne-a întâmpinat (din câte am înțeles atunci, Roșca „aranjase” călătoria noastră) și care asigura trecerea hotarului (cu locomotiva trenului) , Vasile Pavlovici Calmoi, șeful filialei KGB Ungheni, nu a mai apărut să ne invite să urcăm în locomotiva trenului, așa  cum o făcuse cu ceilalți trei condrumeți ai nostri. Pentru că înghețaserăm de-a binelea de atâta așteptare și eram și obosiți, hotărâsem să  luăm o cameră la hotelul din Ungheni. Acolo am și urmărit la televizor (pe malul Prutului se prindea TVR-ul), în acea noapte de Crăciun,  executarea lui Nicolae și Elena Ceaușescu, crimă care m-a marcat atât de mult încât nu am mai putut închide  un ochi până dimineața când am plecat înapoi spre Chișinău.

 

Voi reveni la subiectul de la Ungheni din 25 decembrie 1989 poate cu altă ocazie. Tot așa cum va trebui să nu trecem cu vederea un alt subiect interesant: Podul de flori din 1990, admis și organizat din „bunăvoința” acelorași structuri ale KGB-ului nu din respect pentru sentimentul profund de frățietate al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, ci cu scopul repatrierii miilor de agenți ai KGB-ului care nu apucaseră să revină din misiunea pe care au avut-o de îndeplinit pe teritoriul României începând cu toamna lui 1989 sau poate chiar mult mai de demult!

 

Acum însă continui să mă întreb, cum mă întrebam și atunci, în ziua de Crăciun 1989: de ce unii dintre  basarabeni, printre care și colegi de-ai mei de la Frontul Popular, au fost admiși și ajutați de KGB-ul de la Chișinău să intre pe teritoriul României în timpul „revoluției române” din 1989, iar alții, printe care și eu, nu s-au bucurat de asemenea „privilegii”?

 

Tot așa continui să mă întreb acum, când citesc știrea despre acordarea cetățeniei române lui Petru Lucinschi:

 

De ce un exponent al regimului criminal de ocupație, regim care a exterminat  milioane de români din teritoriile românești ocupate pentru „vina” de a fi români, regim pe ale cărui rădăcini se menține neclintit și azi în stânga Prutului același SISTEM ANTIROMÂNESC, ajunge să obțină calitatea de cetățean (aproape „de onoare”, aceasta este impresia creată după felul în care ne este prezentată știrea însoțită de poze ale Lucinschi cu foștii președinți ai României) al României?

 

Statul român dispune cumva de un criteriu, de o condiție, una fundamentală, care ar fi să fie pusă în fața celui care dorește să-și redobândească cetățenia română: condiția de a nu fi acționat, niciodată în viața lui și sub nicio formă, împotriva României și identității noastre românești?!