Arhiva

Posts Tagged ‘Mişcarea de Eliberare Naţională din Basarabia’

Sfatul Țării 2, structură diversionistă menită să asigure perpetuarea antiromânismului camuflat în stânga Prutului

mai 4, 2018 Un comentariu
Mai citesc o noutate:
„Candidatul unionist la funcţia de primar general al Capitalei, Constantin Codreanu, este susţinut şi de Mişcarea Unionistă „Sfatul Ţării 2″”.
Mi se dă și un citat dintr-o declarație a „preşedintelui Mişcării, acad. Nicolae Dabija”, potrivit căruia Codreanu „e cel mai sigur dintre toţi cei care s-au lansat în bătălia pentru funcţia de primar al Chişinăului”.
Mai mult decât atât, Dabija îi îndeamnă amenințător „pe candidaţii de dreapta să se retragă în favoarea lui Codreanu cât nu e prea târziu”.
Eu cred că ceea ce face Dabija este o diversiune întreagă.
Întâi de toate, ca orice diversionist cu experiență în Partidul lui Lenin și în KGB, el ne ia cu minciuna spunând că Codreanu „e cel mai sigur dintre toți candidații”.
Codreanu nu este un candidat sigur și nici nu poate fi. El este o unealtă a SISTEMULUI folosită în campania electorală de la Chișinău pentru dispersarea unioniștilor și a votului lor cu scopul asigurării victoriei în aceste alegeri a unuia dintre cei doi candidați ai Binomului Dodon-Plahotniuc: I. Ceban și S. Radu.
Așa cum o unealtă a aceluiași SISTEM a fost și este „academicianul Dabija”, omul laș al regimului sovietic de ocupație care s-a opus, în 1988, publicării în „Literatura și Arta” a tulburătorului eseu manifest „Veșmântul ființei noastre” al ilustrului lingvist și patriot Valentin Mândâcanu, studiu program care a spulberat cu vehemență diabolicele neadevăruri ale bolșevicilor despre limba română a basarabenilor, declanșând Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia din anii optzeci ai secolului trecut, după ce Dumitru Matcovschi, noul redactor-șef al revistei „Nistru”, a admis spre publicare lucrarea interzisă de Dabija, fapt pentru care poetul martir Dumitru Matcovschi a plătit cu prețul vieții lui, devenind victimă a unei tentative de asasinat.
Este dureros pentru noi, basarabenii, să ne dăm seama acum că deputatul pe care l-am votat să ne apere interesele în Parlamentul de la București ne-a dezamăgit în așa măsură încât a devenit o măciucă ordinară în mâinile grupărilor criminale de sorginte sovieto-rusească care au ajuns să guverneze în chip huliganic cel de-al doilea stat românesc din stânga Prutului.
În al doilea rând, Sfatul Țării 2 nu este o „mișcare unionistă”, ci o structură moartă din start, menită ca, prin profanarea lozincilor și idealurilor noastre românești, să țină loc de perdea de fum pentru camuflarea celei mai mari crime comise în Republica Moldova de la independență încoace de către grupările banditești cu rădăcini adânci în nomenklatura sovietică care se mențin la putere până azi: FURTUL MILIARDULUI!
Din păcate, am devenit azi martori neputincioși ai unei realități crude: perpetuarea antiromânismului camuflat în stânga Prutului prin menținerea la Putere a elementelor de sorginte ruso-kaghebistă cu sprijinul și implicarea directă a factorilor politici și nu numai din dreapta Prutului.

Anume oameni ca Dumitru Matcovschi…


Dumitru Matcovschi

Aflu cu bucurie nespusă în suflet că astăzi, 29 iunie 2016, a fost dezvelit un bust al poetului și luptătorului pentru cauza românească în Basarabia, Dumitru Matcovschi, în satul său de baștină, Vadul Rașcov, Șoldănești.

Păcat că, după trei ani de la moartea lui Dumitru Matcovschi, nu avem un monument al lui la Chișinău!

Până acum ar fi trebuit să avem Bulevardul Dumitru Matcovschi în capitala Basarabiei, pe care a iubit-o și a cântat-o din toată inima lui!

Până acum ar fi trebuit să avem măcar un bust al poetului pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt!

Până acum ar fi trebuit ca Uniunea Scriitorilor din Moldova (dacă mai există!), Uniune ce nu l-a iubit pe Dumitru Matcovschi, să facă demersuri insistente către furătorii de miliarde pentru a obține reluarea editării revistei „Nistru” („Basarabia”), al cărui redactor- șef a fost Matcovschi!

Pentru că Dumitru Matcovschi, prin curajul său dovedit în calitatea de redactor-șef al acestei publicații, a fost adevăratul declanșator al Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia!

Anume Matcovschi este cel care a admis(!) și s-a îngrijit de apariția în numărul 4 al revistei ”Nistru” din 1988 a tulburătorului eseu manifest „Veșmântul ființei noastre” al ilustrului lingvist și patriot (neiubit și el de Uniunea Scriitorilor) Valentin Mândâcanu, studiu program care a spulberat cu vehemență diabolicele neadevăruri ale bolșevicilor despre limba română a basarabenilor, lucrare care se înscrie, după cum spunea Grigore Vieru, în letopiseţul dramaticei noastre istorii alături de cel mai frumos poem închinat Limbii Române, semnat de Mateevici, și care a reaprins flacăra românismului în stânga Prutului după zeci și zeci de ani de ocupație a regimului criminal sovietic!

Dumitru Matcovschi a sfidat acest regim! L-a dinamitat! Pentru asta a fost lovit bestial – i s-a înscenat, după aproape un an de zile, un accident cumplit, încercându-se asasinarea lui!

Dumitru Matcovschi a fost una dintre primele victime ale regimului de ocupație după declanșarea Mișcării Românești în Basarabia de la sfârșitul anilor optzeci ai secolului trecut.

Anume oameni ca Dumitru Matcovschi, cinstiți și neînfricați, ar trebui să se afle la cârma acestei țări!

Anume oameni ca Dumitru Matcovschi ar trebui să se afle în fruntea unui Sfat al Țării 2, nu lepădături ale regimului de ocupație, netrebnici care au slujit SISTEMUL bolșevic rămas încă neclintit!

Anume oameni ca Dumitru Matcovschi ar trebui să se afle în fruntea unui eventual Sfat al Țării 3, care să lucreze realmente pentru Unirea mult așteptată, nu s-o mimeze!

Anume oameni ca Dumitru Matcovschi…

EROII DE LA NISTRU ȘI PUNGAȘII SISTEMULUI DE OCUPAȚIE

martie 3, 2015 Un comentariu

1992 inmormantarea eroilor

Să nu uităm că războiul de la Nistru din 1992 a fost pus la cale de Moscova împreună cu structurile ei de aici, KGB-ul de la Chișinău și Tiraspol, cu toată nomenklatura sovietică locală, care constituie SISTEMUL REGIMULUI DE OCUPAȚIE.

Din păcate, acest SISTEM a rămas neclintit și după alegerile din 30 noiembrie 2014.

Cei mai curajoși reprezentanți ai Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia de la sfârșitul anilor optzeci-începutul anilor nouăzeci, pe care SISTEMUL nu a reușit să-i lichideze în timpul luptelor sânjeroase de la Nistru (împușcați din față șau din spate), au fost omorâți, după ce Snegur a băut șampanie cu Elțin la Moscova, prin moarte lentă…

Adevărații eroi au fost lăsați în voia sorții: schilozi, bolnavi, invalizi, lipsiți de asistența materială șau medicală de calitate…

Eroi uciși de indiferența criminală a pungașilor urcați în vârful puterii pe spatele, pe suferința și pe sacrificiul lor și al copiilor , soțiilor și părinților acestora…

Ștefan Secăreanu

3 martie 2015

1992 grupul Ilascu1992 razboi nistru inmormantare1992 nistru razboiul moldo-rus1992 nistru casa distrusa razboi1992 nistru razboi

OAMENI DE INIMĂ. Valentin MÂNDÂCANU nu are nevoie de „Ordinul Republicii”

iulie 23, 2010 Un comentariu
Săptămâna trecută, împreună cu  o echipă a „FLUX”-ului, l-am vizitat la domiciliu pe colegul nostru de luptă politică de peste 20 de ani, Valentin Mândâcanu, autorul articolului „Veşmântul fiinţei noastre”, care a declanşat, practic, mişcarea de eliberare naţională din Republica Moldova. Mi-am dat seama de ce nici actuala guvernare, Alianţa pentru Integrare Europeană, ajunsă la putere în urma exacerbării lozincilor şi stărilor noastre fireşti de la 1989 şi declarată cu ostentaţie drept democratică, europeană şi chiar românească, nu i-a acordat încă distinsului lingvist şi patriot, măcar la împlinirea onorabilei vârste de 80 de ani, cea mai înaltă distincţie a statului. Aşa cum s-a procedat, să zicem, cu un şir de ziarişti de duzină, cărora generosul nostru interimar le-a conferit, la 24 decembrie 2009, de-a valma şi ca la comandă, „Ordinul Republicii” „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în afirmarea libertăţii de exprimare, pentru contribuţie substanţială la procesul de renaştere naţională şi la promovarea democraţiei şi a valorilor general umane”, adică, mai pe înţelesul tuturor, pentru meritul de a-i fi adus la putere pe actualii potentaţi.

Nu îl voi nominaliza pe nici unul dintre aceştia, care sunt 12 la număr, iar unii dintre ei nu au şi nici nu au avut nimic cu acţiunile patriotice de atunci şi de acum, din contră au fost şi au rămas promotorii antiromânismului şi interfrontismului. Am fi aşteptat un asemenea gest de respect şi pentru Valentin Mândâcanu, şi pentru zecile de mii de cititori ai revistei „Nistru”, condusă, atunci, la 1988, de înflăcăratul poet şi patriot Dumitru Matcovschi, unde apăruse, în pofida tuturor interdicţiilor, celebrul articol „Veşmântul fiinţei noastre”, cititori care, însufleţiţi fiind de curajul şi verticalitatea manifestată de cei doi bărbaţi ai neamului, au participat mai apoi la istoricele mitinguri şi demonstraţii ale Frontului Popular, pentru limba română şi alfabetul latin, încununate cu Marea Adunare Naţională de la 27 august 1989 şi cu actul de oficializare de către Parlament, la 31 august acelaşi an, a limbii române şi a grafiei latine.

Am înţeles perfect că oameni ca Valentin Mândâcanu nu vor fi pe placul nici unei puteri de sorginte nomenklaturistă şi securistică din simplul motiv că aceştia nu pot trăda! Că sunt verticali şi consecvenţi, că ţin la familia politică în care s-au născut, că sunt, pur şi simplu, OAMENI MORALI sau, îmi place mie să le spun, OAMENI DE INIMĂ.

Dacă în timpul regimului sovietic domnul Valentin Mândâcanu a fost dat afară de la ATEM (agenţia oficială de ştiri a puterii de atunci), unde îşi câştiga bucăţica de pâine în calitate de translator şi îngrijitor al limbii române, pentru vina de a fi scris articolul „Veşmântul fiinţei noastre”, aşa cum spune Domnia Sa în interviul pe care mi l-a acordat acum 13 ani, publicat în numărul din 10 iunie 1997 al ziarului „ŢARA”, adică pentru vina de a fi OM AL FRONTULUI POPULAR, astăzi Valentin Mândâcanu este ignorat cu bună ştiinţă de puterea în frunte cu Mihai Ghimpu din acelaşi motiv – că este OM AL FRONTULUI POPULAR, adică al PARTIDULUI POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT!

Tot din acelaşi motiv, Primăria municipiului Chişinău, în frunte cu nepotul lui Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, refuză să îi înmâneze lui Valentin Mândâcanu certificatul de cetăţean de onoare al municipiului Chişinău, calitate atribuită de câteva luni de zile prin votul Consiliului municipal, la insistenţa consilierilor creştin-democraţi.

Sunt fericit că fac parte dintr-o echipă cu nea Valentin Mândâcanu, echipa Partidului Popular Creştin Democrat.

La mulţi ani, nea Valentine!

La mulţi ani, OMULE DE INIMĂ!

Ştefan SECĂREANU

FLUX, 23 iulie 2010