Arhiva

Posts Tagged ‘N. Chirtoacă’

ACUM, după ce am aflat cine este al 3-lea (!) pe lista electorală…

decembrie 28, 2018 Lasă un comentariu

După ce am aflat că antiromânul A. Sliusari, reprezentant al grupării condusă de agentul GRU, N. Chirtoacă, este al 3-lea (!) pe lista blocului ACUM, în vreme ce unioniștii au fost respinși de Maia și Năstase, constat că eu, frontistul, în această clipă, pur și simplu nu am cu cine vota la alegerile din 24 februarie!

Este imperios necesară constituirea imediată a unui singur bloc electoral unionist!

Cine va acționa altfel, va dovedi că lucrează împotriva idealului nostru de reîntregire românească!

Nu putem admite ca blocul românesc să lipsească cu desâvârșire în Parlamentul de la Chișinău!

27 decembrie 2018

Pledoarie pentru unitatea noastră

Tragedia noastră, a basarabenilor care-și afirmă cu mândrie identitatea românească și revendică deschis, hotărât și legitim (!) readucerea la trupul României a teritoriilor românești ocupate de ruși, constă în faptul că am ajuns să fim prinși acum între construcțiile a cel puțin două mari șlehte de mafioți, înfiripate și consolidate în anii de după căderea imperiului sovietic, ambele antiromânești sau străine de idealul nostru de reîntregire românească și cu rădăcini adânci în nomenklatura și KGB-ul URSS:
Prima construcție de acest fel este axată pe SHORISM (de la Shor) și este reprezentată de gruparea Plahotniuc cu masca ei politică PD și cu celelalte unelte politice (PPEM-ul lui Leancă, PSRM-ul lui Dodon și alte structuri deochiate ieșite de sub poala PCRM-ului lui Voronin, plus un șir de transfugi cumpărați și șantajați de Plahotniuc), care se află la guvernare și ține sub control absolut toate instituțiile statului, inclusiv justiția și entitățile media publice. Unealta principală prin care această șleahtă mafiotă a jefuit statul, își ține în șah adversarii și corupe și prostește o bună parte de populație este afaceristul Ilan Shor, cu toată țâțâna nomenklaturistă de sub el pornită de la tatăl acestuia. Antiromânismul grupării în cauză este exprimat prin DODONISM (de la Dodon) – tot ce nu-și permite a reda pe față în raport cu România și idealul nostru de Unire PD-ul lui Diacov și Plahotniuc o spune deschis Igor Dodon, înscăunat în funcția supremă de Președinte al Republicii Moldova cu sprijinul camuflat al PD-iștilor.
Construcția celei de-a doua șlehte mafiote este axată pe PLATONISM (de la Platon) și este reprezentată de Platforma DA (PPDA) cu elementele ȚOP-iste din spatele ei, Partidul Nostru (Usatâi), rămășițele PLDM-ului lui Filat și PAS-ul Maiei Sandu care tot de la Filat se trage. În conjunctura politică actuală această grupare are rolul de opoziție. Elementul criminal central prin care aceasta a jefuit statul se numește Veaceslav Platon. Antiromânismul grupării respective este exprimat prin SLIUSARISM (de la Sliusari Alexandru, vicepreședinte al PPDA, ajuns în această poziție după fuzionarea PPDA-ului lui A. Năstase cu Partidul „Forța Poporului” al lui Nicolae Chirtoacă, angajat al GRU, serviciul militar de spionaj sovietic, apoi rusesc, în perioada 1977-1990, unul dintre cei 47 de spioni sovietici expulzați de la Ambasada URSS din Franța în 1983, una dintre persoanele-cheie care a negociat cu Rusia acordul de încetare a focului în 1992, acord rușinos prin care, practic, a fost recunoscută independența Transnistriei și prin care a fost trecută sub „jurisdicția” separatiștilor de la Tiraspol și Tighina românească!).
Ambele grupări, deci, una la putere, alta în opoziție, nu au nici în clin nici în mânecă cu tot zbuciumul nostru pentru reîntregirea teritoriilor românești furate de Rusia lui Stalin.
Ambele grupări au luat parte la jaful sistemului bancar al Republicii Moldova și la celelalte crime de acest fel comise de-a lungul anilor, dar mai ales de la 2009 încoace.
Ambele grupări au adânci conexiuni cu Rusia și cu structurile banditești și securistice din această țară.
Ambele structuri se află într-un permanent și degradant proces de reglare de conturi în urma căruia avem de suferit cu toții!
Ambele grupări antiromânești caută să ademenească, să manipuleze și să flirteze cu segmentul românesc din Basarabia, dar, din păcate, și cu puterea și instituțiile de peste Prut, în scopuri meschine, electorale, de conjunctură politică. Ultimele alegeri din Chișinău se constituie în cel mai elocvent exemplu în acest sens.
Iată de ce, iubiți basarabeni, cei care păstrați Idealurile Românești în inimile voastre, trebuie să punem punct oricărei implicări în activitățile acestor două grupări antiromânești și să ne apucăm a ne îngriji, la modul cel mai serios posibil, de FORTIFICAREA UNEI SINGURE ENTITĂȚI POLITICE DE ORIENTARE ROMÂNEASCĂ (eventual, în baza unei forțe politice cu actele în regulă deja, pentru a nu mai pierde timpul cu formalitățile de înregistrare la Ministerul Justiției), capabilă să participe și să facă față viitoarelor alegeri parlamentare.
Se impune cu necesitate inițierea neîntârziată a negocierilor în acest sens dintre partidele unioniste. Toate „cioburile” fostului Front Popular trebuie să se adune pentru a deveni o forță românească redutabilă.
Urmașii noștri nu ne vor putea ierta peste ani pentru faptul de a fi fost lași și incapabili să REÎNTREGIM ȚARA ASTA.
Doamne ajută!

Gagauz Yeri, structură bolșevică a Kremliniulu

Tună agențiile: Președintele Adunării Populare a Găgăuziei a fost ales!

Cea mai mârșavă acțiune a KGB-ului împotriva basarabenilor și României a fost crearea, prin lege, în 1994, a așa-zisei Gagauz Yeri, structură bolșevică a Kremliniului pentru menținerea RM sub controlul lui și neadmiterea, sub nicio formă, a realizării idealului nostru de împlinire națională.

Bandiții au lucrat cu metodă.

Mai întâi au pus la cale „marșul spre sud” în toamna lui 1990, acțiune provocatoare a Moscovei realizată prin așa-zisul Departament militar în frunte cu N. Chirtoacă din cadrul Guvernului RM.

Una dintre cele mai „active” unelte ale regimului securistic de ocupație, care avea menirea ca provocarea să se desfășoare astfel încât să se constituie într-un pretext credibil și dovadă pertinentă în justificarea fondării și legalizării viitoarei „autonomii”, a fost nimeni altul decât pistolarul I.Rosca.

Focurile de armă trase de acesta înspre și de-a lungul Prutului însemnau de fapt un avertisment al Moscovei către București și către Mișcarea românească din Basarabia, care lua amploare și din care, chipurile, provocatorul ar fi făcut parte.

Gesturile de bravadă de atunci ale acestei cozi de topor, acoperite de ieșiri și lozinci zise anticomuniste, aveau menirea să compromită orice acțiunile patriotică a Frontului Popular și a premierului M. Druc.

Structura „autonomă”, elaborată de gruparea Andronic din anturajul lui Snegur și votată de agrarienii lui Sangheli, nu a fost făcută pentru găgăuzi, ci împotriva acestora.

Procesul de rusificare a grupului etnic găgăuz s-a intensificat după crearea autonomiei.

Autonomia culturală a găgăuzilor trebuie să se realizeze printr-un statut special al localităților cu populație preponderent găgăuză în cadrul viitorului județ Cahul.