Arhiva

Posts Tagged ‘Natalia Morari’

Baghirovul Natașei

ianuarie 17, 2021 Lasă un comentariu
După ce Nancy Pelosi le-a dat drumul încornoraților să pătrundă până în biroul ei din Capitoliu, sperând că ăștia o vor viola, iată că o altă știre, și mai năstrușnică, a pus stăpânire pe rețelele de socializare și pe sentimentele noastre patriotice: Natalia Morari lasă să se înțeleagă că este însărcinată!
Un lucru însă nu ni se comunică: cine este Baghirovul?
12 ianuarie 2021
Categorii:Fără categorie Etichete:, , , ,

După lovitura de stat a stângii bolșevice din SUA, s-a dat liber omului nou al planetei – omul cu mască!

ianuarie 7, 2021 Un comentariu
Ce-a fost ieri în SUA?
A fost un 7 aprilie, din 2009, când protestul pașnic împotriva guvernării comuniste de la Chișinău a fost preluat, pentru a fi compromis, de provocatorii stângii bolșevice, neomarxiste și antiromânești (Cât face aici doar chipul revoluționar al Nataliei Morari cu porta-vocea în mâini, aterizată de FSB la Chișinău încă în toamna lui 2008, care, deși vorbea exclusiv rusește, a fost invitată/prezentată/lansată atunci imediat și pe larg în cadrul emisiunii Lorenei Bogza de la PROTV! Cât face în acest sens chipul securistic al lui Baghirov, partenerul de misiune revoluționară al Nataliei Morari, arestat, chipurile, de oamenii legii, dar eliberat apoi și ajutat să părăsească RM absolut nepedepsit! Cât fac transmisiunile „de la fața locului” din acea zi ale PROTV-ului, una din puținele sau chiar singura televiziune care era lăsată neatinsă să transmită în direct dramaticele evenimente, carele de emisie al altor televiziuni fiind răsturnate pur și simplu de „protestatarii” bine instruiți etc.!).
Aceștia au aprins și vandalizat clădirile Președinției și Parlamentului!
Deosebirea dintre evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chișinău și cele petrecute ieri la Washington este asta:
La Chișinău s-a dat foc originalului Declarației de Independență din 27 august 1991, cu toate semnăturile deputaților care au votat-o, iar la Washington a fost blocată reconfirmarea lui Donald Trump la cârma SUA și a fost instalat la Casa Albă exponentul stângii bolșevice internaționale, Joe Biden, în urma uriașei fraude electorale din 3 noiembrie 2020!
Ah, da, era să uit! După evenimentele de ieri din SUA s-a dat liber omului nou al planetei noastre – omul cu mască!
Și, bineînțeles, minoritățile de tot felul vor avea de acum înainte și mai multă prioritate.
Nu degeaba și noua Președintă Maia Sandu a avut grijă să ne felicite în noaptea dintre ani, ca și Dodon, bilingv și interetnic!

Din ce bani trăiește și câți bani cheltuie pe lună Natalia Morari

septembrie 25, 2020 Lasă un comentariu
Îmi place replica Tatianei Drăghici la comentariul Marianei Rață de la TV8 care se-arată iritată de reacțiile cetățenilor la felul speculativ și tendențios al ei de a adresa politicienilor invitați la emisiunea „Cutia neagră” „intima” întrebare: „Din ce bani trăiți și câți bani cheltuiți pe lună?”, cerșind, în încheiere, mieros și ostentativ, părerea și sprijinul „norodului” iubitor de TV8: „Da voi ce credeți, prieteni, are dreptul norodul să știe cum și din ce bani trăiesc cei care ne vor votul?”.
 
„Și din ce bani există „televiziunea liberă și independentă?”, – întreabă, pe bună dreptate, în replică, inimoasa noastră prietenă pe Fb, Tatiana Drăghici.
 
 
Cu siguranță, „norodul” este în drept să fie informat și să cunoască din ce bani trăiesc cei care intenționează să-i ceară votul pentru a ocupa un fotoliu de demnitate publică.
 
În același timp, același „norod”, sărăcit, furat de bandiții și infractorii politici, dar amăgit, prostit și manipulat cu ajutorul uneltelor de presă ale acestora, este tot atât de îndreptățit să afle „din ce bani trăiesc” și „câți bani cheltuie pe lună” cochetele fandosite – mereu importante, ispititoare, rebele, acuzatoare, atoateștiutoare, îngâmfate și autoconsiderate drept etalon în tot ceea ce cred ele că sunt și reprezintă – de la TV8 și de la toate celelalte televiziuni „libere și independente” din Republica Moldova, care intră, de cele mai multe ori fără să vrem noi, în casele noastre furându-ne o bună parte din viața fiecăruia dintre noi!
 
Trebuie să cunoască și „norodul” din ce trăiește și cât câștigă pe lună una ca Natalia Morari și celelalte „eliberatoare” din închisoare ale lui Platon și Filat!
 
Trebuie să știe „norodul” din ce bani este finanțată imensa rețea propagandistică, liberă și independentă, a lui Dodon și a Partidului Socialiștilor și cum sunt plătiți lunar toată armata de angajați ai acesteia!
 
Să mai știe „norodul”, să zicem, ce sume încasează PROTV-ul de la Chișinău și alte atâtea instituții media, libere și independente, de la pușcăriabilul Ilan Shor, principalul jefuitor al mijloacelor bănești ale moldovenilor păstrate în fosta Bancă de Economii, pentru publicitatea zilnică făcută acestuia, și ce parte din această sumă revine frumoaselor, profundelor și elegantelor angajate de la aceste instituții de presă!
 
Întâi de toate, ar trebui să știm cum sunt plătite acestea, câți bani din sumele pe care le iau lunar de la patronii oficiali și neoficiali sunt impozitați și ce sume sunt primite de ele în plic?
 
Care este jurnalistul, angajatul puzderiilor de televiziuni și posturi de radio din Republica Moldova, libere și foarte independente, gata a dezvălui cum și în ce măsură este plătit pentru serviciile prestate?
 
Astfel am cunoaște și cauzele creșterii în sondaje a reprezentanților și entităților politice care constituie partida rusească din Republica Moldova.
 
Doar orbii și inconștienții nu observă cum sunt promovați și cum cresc, după Dodon, la fiecare sondaj prezentat cu regularitate înainte de alegeri, Usatâi și Shor!
 
Cu o asemenea asistență financiară pentru „presa liberă și independentă” din Republica Moldova și cu asemenea jurnaliști „liberi și independenți”, care știu cu siguranță „din ce bani trăiesc” și „câți bani cheltuie pe lună”, ne vom putea trezi după viitoarele eventuale alegeri parlamentare cu o majoritate parlamentară formată din PSRM-ul lui Dodon, partidul lui Usatâi și cel al lui Shor.
 
Atunci Kozak cu siguranță nu va mai avea nevoie de serviciile Maiei Sandu, nici de cele ale lui Andrei Năstase, nici de serviciile oricărui alt partid „european” sau „unionist”.
 

Jurnalismul moral!

august 6, 2020 Un comentariu
Pe marginea postării mele de acum câteva zile referitoare la promovarea lui Șor de către Protv Chișinău prin difuzarea spoturilor publicitare ale acestuia, Mihaela Bîtcă observă, pe bună dreptate:
 
 
De regulă, nu urmăresc postul public de televiziune, pentru că acesta, în loc să fie al societății, slujește puterii, indiferent de culoarea politică a acesteia.
 
Nu încape îndoială că, în regimul de astăzi, postul public de televiziune se află sub controlul total al lui Dodon, deci slujește celor care au furat împreună cu Șor banii de la BEM (Numai milioanele luate drept credit, dar nereturnate, de către familia Zinaidei Greceanâi, Președintele Parlamentului, ajunsă în această funcție inclusiv cu votul deputaților blocului ACUM, în urma târgului dintre Maia Sandu, Andrei Năstase și trimisul Moscovei, Dmitri Kozak, cât prejudiciu au adus basarabenilor!).
 
Nu exclud că materialul publicitar al lui Șor a fost plasat și la alte instituții de presă, pe care nu am cum să le urmăresc.
 
La banii pe care îi deține Șor după jefuirea sistemului bancar, este posibil ca spoturile publicitare ale pușcăriabilului ascuns în Israel să fi fost și să fie difuzate încă, în condiții absolut legale, de majoritatea posturilor de radio și TV din Republica Moldova. Toate aceste instituții au nevoie de „surse de finanțare”, nu am nimic împotrivă!
 
Pe mine mă interesează însă „principiul moralității”, cum spune fidela mea prietenă de pe Facebook, Mihaela Bîtcă, principiu pe care ar trebui să-l pună în față instituțiile de presă atunci când acestea își caută „sursele de finanțare”!
 
Și întâi de toate mă interesează cum este respectat acest „principiu al moralității” de către posturile TV care pretind a fi independente și preocupate „profund” de scoaterea adevărului la suprafață, mai ales când vine vorba de furtul miliardului din sistemul bancar al moldovenilor!
 
Ca meseriaș în ale jurnalismului, nu pot să accept ca un jurnalist să fie remunerat pentru munca prestată din banii furați de la oameni!
 
Când stai și urmărești zilnic spotul publicitar al lui Șor difuzat de Protv, fără să vrei te întrebi: cum poți s-o faci pe profunda, să zicem, în emisiunea care se numește „În profunzime” și în același timp sa accepți să fii plătită, la salariu, din banii obținuți în urma publicității celui care a furat miliardul?!
 
Da, sunt adeptul moralității în jurnalism!
 
Pentru că jurnalismul fără acest principiu este unul imoral!
 
Îmi amintesc bine zilele din anul 1997, când la Chișinău apărea Protv Chișinău.
 
Împreună cu echipa mea de la ziarul ȚARA ne bucuram sincer că în spațiul basarabean apărea, în sfârșit, și un post de televiziune de respirație românească!
 
Am și publicat atunci pe paginile publicației noastre un material cu titlul: „Mai la deal de PFD a venit un Protv!”, PFD fiind Partidul Forțelor Democratice, sediul acestuia aflându-se în apropierea noii instituții de presă.
 
Mare mi-a fost însă surprinderea ca, după câteva luni de zile, în primăvara anului 1998, când dețineam și mandatul de deputat, obținut pe lista Convenției Democrate din Moldova (entitate electorală formată din Partidul Renașterii și Concilierii Naționale și PPCD), să fiu invitat de șeful proaspătului Protv Chișinău la o cafea pentru a mi se propune o ciudată „tranzacție”: eu, în calitate de redactor-șef al ziarului ȚARA, să public materiale critice la adresa Protv Chișinău astfel încât Protv Chișinău să aibă motive indubitabile pentru a critica ziarul ȚARA!
 
Evident, am respins propunerea „fratelui meu de peste Prut”, crezând sincer că omul este dezinformat asupra evoluțiilor mediatice și politice din stânga Prutului ori, și mai rău, ar fi având accese de instabilitate emoțională în urma impactului cu realitatea basarabeană.
 
Mai târziu însă mi-am dat seama că prietenul nostru din fruntea Protv Chișinău era foarte bine informat asupra felului în care decurg lucrurile dincoace de Prut și era foarte stabil emoțional în tot ceea ce făcea: în emisiunile informative ale postului său de televiziune predomina, cu regularitate, tonul persiflant, batjocoritor, la adresa Mitropoliei Basarabiei, instituție românească pe care ziarul ȚARA, alături de echipa frontistă, a susținut-o și promovat-o constant și plenar de la reactivare, în 1992, până la reintroducerea în legalitate, în 2002; în 2005, alături de consilierii Președintelui României, Traian Băsescu, ne îndemna suspect de insistent, căutând a ne convinge pe noi, deputații PPCD, să votăm în favoarea realegerii lui V. Voronin în funcția de Președinte al RM; în toamna lui 2008, difuza o profundă emisiune de lansare a Nataliei Morari, ca mare jurnalistă occidentală prigonită de FSB-ul lui Putin, și punea la cale, cu câteva luni înainte de tragicele evenimente din aprilie 2009, o amplă campanie de dezinformare și manipulare a opiniei publice în legătură cu o presupusă maltratare a unui cameraman Protv în incinta Comisariatului de poliție Buiucani, campanie menită să trezească și să cultive ura populației asupra reprezentanților organelor de ordine.
 
Mai mult decât atât: în luna octombrie a aceluiași an 2008, după ce, în calitatea mea de jurnalist, dar și de deputat și președinte al Comisiei parlamentare pentru Drepturile Omului, am luat atitudine de la tribuna Parlamentului în legătură cu abuzurile și imoralitatea actelor relatate mai sus, am fost taxat, stigmatizat și, culmea, eliminat, public și arbitrar, din Uniunea Jurnaliștilor din Moldova de către un autointitulat președinte al acestei organizații – V. Saharneanu!
 
În definitiv, „principiul moralității”, adus azi în discuție de Mihaela Bîtcă, este unul indispensabil și definitoriu în actul de jurnalism! Mai ales în actul de jurnalism legat de corupția și jaful bancar din Republica Moldova în care au fost implicate persoane publice precum Șor și toți cei ce i-au ținut hangul din sânul puterii!
 
Doar punând în față un asemenea principiu, vom fi capabili să construim o presă morală, presă a „caracterelor tari”, asemeni celui mai convingător reprezentant al jurnalismului moral românesc, Mihai Eminescu, care scria în ultimul său articol publicat la TIMPUL în ziua de 28 iunie 1883:
 

„Însărcinarea” la basarabeni

noiembrie 28, 2019 Lasă un comentariu
Citesc în presă, chiar în clipa asta, o știre trăsnet, așteptată de toți basarabenii:
 
 
În aceeași clipă, mi-a apărut și răspunsul la chinuitoarea întrebare pe care și-o pun de vreo lună de zile basarabenii: „De ce totuși Maia Sandu și-a dat demisia din funcția de premier?”.
 
„Se pare că Maia Sandu a fost însărcinată”, și-au zis, brusc, basarabenii treziți la realitate!
 
Tot acum dă târcoale pe internet o altă știre trăsnet, așteptată cu atâta nerăbdare de toți basarabenii:
 
„Se pare că Natașa Morari nu mai face „Politică”!”.
 
Imediat toți basarabenii au găsit răspunsul la întrebarea legată de cauza acestui necaz:
 
„Se pare că Natașa Morari este, sau va fi, însărcinată!”.

„Candidatul comun” lipsește cu desăvârșire!

octombrie 3, 2019 Un comentariu
Văd că unii continuă, disperat, să ni-l bage pe gât zilnic pe Țâcu drept posibil candidat comun pentru funcția de primar al Chișinăului.
 
Cel mai dezgustător în toată treaba asta este faptul că artizanii din umbră ai lui Țâcu continuă să ne aibă de proști!
 
Situația este asemenătoare celei de acum doi sau trei ani când Igor Boțan, „jumătatea” perfectă a Nataliei Morari în aparițiile televizate de manipulare neomarxistă a basarabenilor (vă mai amintiți celebrul cuplu de vedete TV?), ieșea pe Platforma din centrul Chișinăului să citească mesajele Maiei Sandu!
 
E una din metodele de plămădire a miturilor politice în Basarabia.
 
Cei care voiesc a se convinge o dată în plus de chestia asta nu au decât să-și amintească cum, două sau trei zile în urmă, la cea mai importantă dezbatere electorală de la TVR Moldova, moderată de jurnalistul Mihai Rădulescu, unde candidatul Țâcu fusese invitat să participe alături de alți doi candidați ciudați – V. Țurcanu și V. Munteanu, acesta lipsea cu desăvârșire, „poziția” lui electorală fiind citită de pe foaia de hârtie de un reprezentant al său care abia de reușea a desluși cele scrise de alții.
 
Tot așa, la începutul acestei săptămâni, boxerul nostru politic, care ne este prezentat drept cel mai indicat factor coagulant al unioniștilor, nu a catadixit să se arate barem la prima și cea mai concretă încercare de identificare a candidatului comun al segmentului românesc pentru Primăria Chișinău – masa rotundă a „forțelor naționale, democratice și europene”, inițiată de Organizația nonguvernamentală Mișcarea Civică Europeană.
 
Am fost anunțați că în locul lui O. Țâcu a venit la această importantă întâlnire nimeni alta decât A. Guțu!
 
Voiesc a cunoaște: în ce treburi mai importante decât cele arătate mai sus a fost prins misteriosul candidat dacă nu le-a onorat cu prezența pe cele din urmă?
 
Eu zic să încetați a ne mai prosti ziua în amiaza mare!
 
Alegătorii basarabeni care-și afirmă din toată inima lor identitatea românească sunt cei mai responsabili, mai conștienți, mai sensibili și mai cinstiți!
 
Pe ei nu poți să-i duci de nas!
 
Pentru că metodele alese de voi în „identificarea candidatului comun” sunt asemănătoare celor folosite de plămăditorii PUN-ului cu Șalaru în frunte, al cărui candidat Țâcu este, precum și de artizanii secreți ai atâtor partiduțe, majoritatea lor rupte din PL!
 
Oare nu v-ați convins până în această clipă că profitori politici alde Șalaru nu mai au cum să aibă sorți de izbândă în stânga Prutului?

Natașa Morari, „zaebită” de prestația lui Andrei Năstase

septembrie 20, 2019 Lasă un comentariu
Mă crucesc când aud ce-i șoptește Andrei Năstase Nataliei Morari la TV8:
 
„Eu merg în aceste alegeri pentru a câștiga Primăria Chișinău… Dacă Primăria Chișinău va ajunge pe mâinile socialiștilor, atunci în capitală va fi dezastru”!
 
Trebuie să înțelegeți că tipul o spune cu seninătate, adică pretinzând că se află în deplinătatea facultăților mintale!
 
Auzindu-l, m-am întrebat, consternat, dacă nu cumva FBI, eclipsat fiind de „facultățile lui mintale” afișate de ministrul moldovean de Interne în cadrul vizitei în SUA, i le-a devorat pe acestea în totalitate pentru a fi puse în serviciul americanilor!
 
Sau și mai rău:
 
Tot urmărind cele articulate de revoluționarul de pe platformă, mi-am imaginat pe loc cum ministrul nostru de Interne și-ar fi uitat „facultățile mintale” în biroul vicepreședintelui american, cu care s-a întreținut recent, sau prin baia de la hotelul din Washington, unde-a fost cazat, sau – Doamne, ferește! – acestea i-ar fi căzut, de la înălțimea avionului, în apele răzvrătite ale oceanului la întoarcere în patrie!
 
Multe s-ar fi putut întâmpla cu „facultățile mintale„ ale „eliberatorului moldovenilor” de sub jugul oligarhic!
 
În cele din urmă, mă mai crucesc o dată și mă mai întreb a nu știu câta oară:
 
Cum, p…a m…ii, vrei să te avânți în alegeri „pentru a câștiga Primăria Chișinău” ca asta să nu „ajungă pe mâinile socialiștilor” în timp ce tu, „răstignit” de durerile cu care se confruntă Ministerul de Interne, ai semnat, chiar acum câteva zile, un nou „acord temporar de guvernare”, sau cum se cheamă el, cu Dodon, Greceanâi și tot partidul socialiștilor?!
 
Spuneți-mi dacă un om întreg la minte poate face așa ceva și poate îndruga asemenea monstruozități în văzul întregii societăți?!
 
Eu cred, de-amu, că și Natașa Morari, cu tot FSB-ul ei, a rămas „zaebită” (vorba Natei Albot) de prestația agentului și este pe cale de a raporta, în consecință, penibila situație la centrala de la Moscova.

„Plaha a fugit”, dar eu merg la „Publika” lui!

„Plaha a fugit da voi patriotilor tot la ștab va adunati”, îmi scrie Bernic Alexandru pe marginea anunțului meu privind participarea subsemnatului, în seara zilei de azi, la emisiunea „Fabrika” a lui Cristi Tabără de la Publika TV.

Merg, stimate domn, la orice TV care funcționează legal pe teritoriul RM, indiferent de patronii acestora!

Contează, cred, ce spui acolo unde esti invitat să vorbești!

Și actuala guvernare își are instrumentele ei de propagandă: toate TV-urile și posturile de radio controlate de Dodon și finanțate de Moscova, trustul Jurnal.md al al fraților Andrei și Vasile Năstase, controlat și finanțat în totalitate de gruparea mafiotă Țopa, TV8 (FSB) cu N. Morari, PRO TV (Soros) etc., dar acestea au invitații lor preferați, care îi laudă pe Dodon, Maia și Năstase.

Eu nu mă regăsesc printre ei pentru că sunt un ziarist aflat în opoziție cu orice guvernare, așa cum trebuie să fie de fapt un ziariat.

Să trăiți bine!

O mare scăpare a lui Plaha

Când vine vorba de reformarea PD-ului, mă gândesc la o mare scăpare a lui Plaha: nu a reușit să-l înlăture de-acolo pe Dima Diacov, oaspetele de deunăzi al Natașei Morari la TV8.

Amândoi se simțeau atât de liberi în grădina FSB-ului!

Dacă M. Lupu a fost trecut cumva pe linie moartă, uite că Dimca a scăpat!

A scăpat și vrea acum partidul înapoi!

Să vă văd mândri!

Procurorul lui Năstase

aprilie 17, 2019 Lasă un comentariu

După ce l-am ascultat pe A. Năstase în emisiunea „Politica” de la TV8, moderată de N. Morari, am înțeles că omul ăsta, în eventualitatea că reușește să-și instaleze, cu votul „domnului Dodon”, „guvernul său minoritar”, poate deveni un pericol mai mare pentru Republica Moldova decât orice „regim oligarhic”, inclusiv cel al lui Plahotniuc.

Mă înfricoșează cel mai mult înverșunarea cu care acesta își anunță intențiile de guvernare.

Asta mă face să cred că „procurorul lui Năstase” nu se va deosebi cu nimic de „procurorul lui Plahotniuc”.

De asta zic: poate se găsește cineva (din cercul persoanelor apropiate) să-l ogoiască cumva pe înverșunat!

Să-l coboare cu picioarele pe pământ!

Ori să-l sfătuie să meargă ACUM la un duhovnic.

 

ACUM, nu îmi vine a vota pentru voi!

decembrie 14, 2018 Lasă un comentariu

Îl văd de ACUM pe plecatul gălăgios dintr-un partid invitat „profund” la emisiunea Lorenei, după ce zilele trecute fusese invitatul N. Morari la o altă TV , apoi invitatul Jurnal TV și invitatul altor și altor instrumente de manipulare folosite în cazul dat de „opoziția democratică și proeuropeană” din RM…

Asta înseamnă că „opoziția democratică și proeuropeană” din RM preferă să nu aștepte pentru a fi luată în considerație decizia unei întregi formațiuni politice privind participarea plenară a acesteia în cadrul unui singur bloc electoral democratic la alegerile din februarie, ci să încurajeze, metodic, perfid și cu bună știință, aderarea selectivă, sau preferențială la blocul ACUM.

Dacă acționați selectiv sau l preferențial ACUM, selectiv sau preferențial va fi votul alegătorilor pentru voi!

Pentru voi nu se va vota masiv, ci selectiv sau preferențial!

Doar prin vot masiv se poate obține o majoritate parlamentară proromânească și proeuropeană!

Voi, pur și simplu, nu doriți acest lucru, pentru că reprezentați o altă gașcă de profitori.

Anume din acest considerent nu îmi vine a vota pentru voi!

13 decembrie 2018

Răspuns unui prieten care nu înțelege de ce nu pot „rezista” alături de Năstase și Maia

Bunul meu prieten Filip Eftode îmi scrie o replică pe marginea postării mele de pe Fb prin care explicam de ce nu am fost duminică la mitingul „de rezistență” al PPDA-PAS-PLDM:

„Mă Stefan cum poți tu cu atita nonșalanță să zici că toate discursurile de la miting au fost dirijate de o oarecare N.Morari și că au fost toate antiromănesti,în stilul lui Solonari. Oare ce zice Țicu, Nata Albot, Munteanu şi alții cind te aud ce spui tu.. Și dacă crezi cu adevărat ca noi, toți participanții la acel miting suntem prosti,adică o apă şi un pământ cum zice Mocanu, atunci haideți organizatl voi un alt miting de alternativă și puneți în discuție cele mai stringente probleme ale societății și puneți-ne pe noi prostii pe calea cea dreaptă… ”

Nu, greșești, Filip!

Nu am zis-o cu nonșalanță, ci din toată inima!

Atunci când excluzi cu bună știință dintr-o asemenea acțiune segmentul românesc, care reprezintă factorul identitar determinant al acestui teritoriu, dar mizezi, adresându-te către ei în limba rusă, pe cei străini și ostili față de tragediile acestui teritoriu și cauzele acestor tragedii, inclusiv ale situației umilitoare de azi a basarabenilor generată de guvernările mafiote de sorginte rusească, înseamnă că gândești ca Solonari, interfrontistul!

Cine ca cine, dar tu, Filip, ar trebui să înțelegi că:

Toate problemele cu care ne confruntăm acum au o singură cauză–cea identitară!

Altfel cei care guvernează azi în Basarabia și cei care se rup să le ia locul acestora, supravegheați de Natalia Morari și Usatâi, nu s-ar feri să se răspundă ca români!

Asa cum a procedat zilele acestea Năstase care și-a contestat public, la un post de televiziune din Rusia, propria identitate românească!

Nu „civismul moldovenesc” al Maiei Sandu, al lui Andrei Năstase sau al Nataliei Morari și al întregii rețele cominterniste de sub poala ei ne vor salva de corupție și sărăcie.

Ne vom salva doar punând în față identitatea noastră românească!

Mihai Ghimpu și pigmeii de sub poala Nataliei Morari

decembrie 30, 2015 Lasă un comentariu

ghimpuprimaprima-1024x756

Atacuri mai murdare ca niciodată asupra lui Mihai Ghimpu și echpei sale…

Pigmeii de sub poala baghirovită a Nataliei Morari îi tot dau lecții de comportament politic lui Mihai, insinuând o închipuită trădare din partea acestuia dacă Ion Sturza va fi respins la votarea din parlament din 4 ianuarie 2016.

Mă uitam la ei cum îl lăudau pe Sturza la o emisiune și, în aceeași clipă, în prezența acestuia, în același studiou de televiziune echidistantă, îl huleau pe Ghimpu, care-i cu votul, și care vot, după ei, trebuie dat fără crâcnire candidatului salvator de națiune! (Cum poți să-i cerșești omului votul și în aceeași clipă să dai cu piciorul în el? Un mai mare deserviciu nu i-a făcut altcineva lui Sturza!)

Da! De votul echipei lui Mihai Ghimpu depinde acum soarta Republicii Moldova!

De votul lui Mihai depinde acum ce se va întâmpla în câteva zile: vom avea un nou guvern, ”al lui Plahotniuc”, sau vom bâga țara în alegeri anticipate!

Mihai Ghimpu și echipa PL constituie acum singurul segment ”frontist” care a mai rămas în scena politică de dincoace de Prut.

Îl cunosc foarte bine pe frontistul Mihai Ghimpu și sunt convins că așa cum va vota el și echipa sa va fi corect!

Iar pigmeii de sub poala Nataliei Morari este bine acum să nu dea lecții nimănui! Dintr-un singur motiv: sunt sub poala Nataliei Morari! Punct!

Sărbătorile cu bine!

La mulți ani!

Ștefan Secăreanu

30 decembrie 2015

Protestele din PMAN și adevărul despre 7 aprilie 2009

septembrie 3, 2015 Un comentariu

Natalia Morari ”a lucrat” mână-n mână cu Baghirov si Tkaciuk la ”protestele” din 7 aprilie 2009…

”Amazoana” nu este ziaristă (o simplă analiză a ”textelor” ei m-au întărit în convingerea că acestea nu rezistă niciunui test pentru studenții de la jurnalism)…

De obicei, ”ziaristele” de asemenea calibru constituie ”materialul” perfect pentru ”laboratoarele” serviciilor din… afara Republicii Moldova.

Iată de ce protestele împotriva guvernării corupte trebuie să aibă loc fără ”concursul”, direct sau indirect, al unor ”ziariste”, ”comentatoare”, ”editorialiste” sau ”moderatoare” ca N. Morari…

Orice ”implicare” a acesteia este identificată, mai ales de protestatarii adevărați din 7 aprilie 2009, amăgiți și manipulați, cu imaginea ”revoluționarei cu portavoce” din acea zi macabră…

 

Subitul și subtilul ”elan protestatar” al Nataliei Morari din 7 aprilie 2009, de rând cu toate acțiunile criminale de atunci, trebuie să constituie obiectul investigațiilor penale pe marginea tragicelor evenimente din acea zi, investigații care au fost stopate sau sunt mimate la indicația unor factori decidenți din actuala guvernare și care, sper, vor fi reluate de procurorii responsabili și cu respect pentru Patrie și compatrioți!

Ștefan Secăreanu

3 septembrie 2015

DEZECHILIBRELE UNUI ANALIST ”CU RADIAȚIE”

iunie 2, 2015 Un comentariu

Secareanu tribuna parlamentZilele trecute eram apostrofat de un prieten de pe Fb, membru al Platformei DA, pentru faptul de a fi reprodus pe pagina mea de socializare un comentariu al lui Nicolae Negru, din Ziarul Național, pe marginea relațiilor ușor ”zburlite” între ”dadaiști” și unioniștii de la ”Tinerii Moldovei”. ”Bun comentariul lui Nicolae Negru”, am zis eu atunci, având în vedere  poziția echilibrată și judicioasă a autorului în raport cu reprezentanții celor două tabere și acțiunile lor.

Cu unele rezerve de rigoare, am postat pe pagina mea de Fb și comentariul de vineri al lui Nicolae Negru referitor la ”unele aspecte neclare ale strategiei platformei DA”, autorul insinuând că reprezentanții acesteia ar face jocul lui Dodon.

Ieri am constatat cu părere de rău că editorialistul de la Ziarul Național și-a pierdut tot ”echilibrul”. Acesta a lansat niște acuzații dure și de-a dreptul deplasate la adresa unor lideri ai Platformei DA, pe care nu-i nominalizează, dar îi poreclește ”leitenanți ai lui Roșca”.

Deși nu am nimic cu Platforma DA, nu sunt membru și nici activist al acesteia, una dintre săgețile otrăvite ale analistului ”dezechilibrat” a fost îndreptată chiar spre umila mea persoană. (”PRO TV a fost acuzat, de la tribuna Parlamentului, de un alt promotor de azi al presei independente, că ar avea intenția să discrediteze instituțiile statului, în special Ministerul de Interne, dar mai cu seamă că ar prezenta pericol de radiație („se îngălbeneau și cădeau frunzele de pe copaci”) și zgomot pentru cetățenii din blocurile învecinate cu sediul postului respectiv.”, scrie Negru amintindu-și de una din luările mele de poziție, în calitate de deputat, din toamna anului 2008, fără a cunoaște sau a se interesa barem de circumstanțele în care s-au derulat lucrurile în perioada tulbure a ”regimului oligarhic, antinațional, prorusesc de atunci”).

În legătură cu presupusa ”campanie anti-PRO TV” invocată de ziaristul Nicolae Negru, dar nu numai de el (nu am dorit să abordez acest  subiect sensibil pentru a nu fi pus în situația de a face și niște dezvăluiri mai puțin plăcute pentru ”monștrii sacri” ai libertății presei din Republica Moldova), mă văd nevoit să fac următoarele precizări:

În toamna lui 2008, în calitatea de atunci a subsemnatului de președinte al Comisiei parlamentare pentru Drepturile Omului, am luat atitudine față de campania (de mai bine de două săptămâni) a PRO TV – ului , stridentă, agresivă și provocatoare, de dezinformare a opiniei publice pe marginea unui presupus act de maltratare a unui cameraman al acestei instituții de presă în comisariatul de poliție Buiucani al capitalei. Seară de seară, telespectatorul era întărâtat și manipulat în mod cu totul scandalos. După câteva zile, instanța a constatat că un asemenea act pur și simplu nu a avut loc! Instituția de presă în cauză nici nu a catadicsit barem să-și prezinte scuzele în fața polițiștilor discreditați, împotriva cărora s-a îndreptat un val nestăvilit de ură din partea populației.

Tot în acea perioadă, PRO TV-ul de la Chișinău a lansat, în mod inexplicabil de revoltător, un șir de materiale denigratoare și atacuri murdare împotriva Mitropoliei Basarabiei și reprezentanților ei.

Aceste fapte reprobabile, în opinia mea, comise de o instituție de presă declarată liberă, democratică și echidistantă, m-au determinat atunci să iau atitudine solicitând organelor abilitate, potrivit cu prevederile Regulamentului Parlamentului și Legii cu privire la statutul deputatului, verificarea modului în care acțiunile în cauză ale mai sus pomenitei entități media se înscriu în câmpul legal al Republicii Moldova. Am insistat de asemenea, tot în corespundere cu rigorile legale, asupra prezentării  informațiilor exhaustive privitoare la patronii PRO TV-ului de la Chișinău și felului în care această instituție este finanțată! (Probleme pe care le ridică astăzi întreaga societate în raport cu toate instituțiile media!).

Accentuez: A fost o luare de atitudine a subsemnatului față de acțiunile ilegale, de dezinformare, comise cu premeditare și rea-voință de o instituție de presă, și nu o cerere de închidere a acesteia ori o ”campanie anti-PRO TV”, așa cum au fost interpretate și sunt interpretate încă lucrurile de mai mulți jurnaliști isterizați, dar și de comentatorul Ziarului Național.

Referitor la ”pericolul de radiație” venit dinspre PRO TV și ”frunzele îngălbenite căzute peste copaci”, dar și peste imaginația lui Nicolae Negru și a altor atâția panicarzi din ”presa galbenă” de la noi, trebuie să menționez următoarele: aceste ”dezechilibre” se conțin într-o petiție anonimă, ticluită în chip securistic, ca pe timpul NKVD-ului, și expediată pe adresa Comisiei pentru Drepturile Omului la câteva zile după intervenția ”anti-PRO TV” a subsemnatului de la tribuna Parlamentului, petiție care a fost retrimisă, potrivit aceluiași Regulament al Parlamentului, împreună cu alte zeci și sute de petiții și plângeri sosite în Comisie, însoțite de câte o interpelare în scris a președintelui Comisiei,  Guvernului Republicii Moldova pentru examinare și luare de măsuri potrivit cu prevederile legale în vigoare. (Precizăm că până în 2001, petițiile anonime sosite în adresa instituțiilor statului nu erau supuse examinării. După venirea comuniștilor la guvernare, Legea cu privire la petiționare a fost modificată de aceștia fiind reintrodusă obligativitatea examinării petițiilor anonime de toate instituțiile statului, iar în sarcinile  Comisiei parlamentare pentru Drepturile Omului intrau și atribuțiile fostei Comisii pentru petiții, care, între timp, fusese dizolvată).

Evident, ”anonimka” cu ”radiații” și ”frunze îngălbenite” a fost extrasă de autorii ei adevărați din teancul de petiții ieșite din Comisia pentru Drepturile Omului și ”dată pe mâna presei”, mai ales pe mâna PRO TV-ului… Și, evident, ”radiațiile” și ”frunzele îngălbenite” din jurul PRO TV-ului au fost atribuite subsemnatului și ”împrăștiate” în toată țara… Procedura diabolică din cele mai negre timpuri ale stalinismului a fost pusă în practică cu brio… Cu concursul direct al PRO TV-ului care nu a încercat barem să ceară și opinia ori explicațiile subsemnatului pe marginea subiectului.

Recunosc, am înțeles atunci ce înseamnă să fii în pielea victimei unei campanii de presă… (Între timp, un autodeclarat președinte al unei presupuse Uniuni a Jurnaliștilor, fost aparatcik pe la Teleradio, cu diplomă a Școlii Superioare de Partid din fosta URSS, lansa, cu spume la gură, declarații publice și acuzatoare privind excluderea subsemnatului din imaginata-i organizație de jurnaliști, subiect delicios pentru presa de senzație). Un deputat, ditamai președinte de comisie parlamentară este pur și simplu dezarmat în fața unei asemenea campanii, mai ales în fața unei campanii declanșată de PRO TV, darmite un cetățean simplu… (Cazul recent al tinerei profesoare de la Ungheni dezonorată public de PRO TV în modul cel mai scârbos și sfidător posibil este unul concludent).

Mi-am dat seama de asemenea că autorii petiției anonime cu ”radiații” și ”frunze îngălbenite” sunt chiar autorii scenariului macabru de îngropare a PPCD-ului și de compromitere a fruntașilor acestui organism politic de respirație națională și creștină, scenariu elaborat de ani de zile și realizat cu concursul direct al fostului lider pepecedist, bărbosul pistolar ”cu doi plămâni diferiți” care s-a dovedit a fi una dintre cele mai periculoase scule în mâinile regimului de ocupație, autorul din umbră al celor mai murdare acțiuni puse la cale împotriva celor mai buni camarazi ai noștri de luptă politică, denigrați sau hăituiți, înjunghiați în plină stradă, loviți cu ranga în cap în fața casei, otrăviți sau aruncați în fântână, maltratați în taxi-uri improvizate și aruncați pe marginea drumurilor sau pe maluri de lac, răpiți în toiul protestelor noastre din primăvara anului 2002…

În acest context, sunt nevoit să dezvălui pentru prima dată un detaliu foarte important… Capcana din 4 aprilie 2005 a fost întinsă PPCD-ului cu ajutorul și prin participarea directă a PRO TV-ului de la Chișinău. Directorul acestui post de televiziune a fost unul dintre ”comisarii” nu știu căror structuri interesate din exteriorul Republicii Moldova care aveau sarcina menținerii cu orice preț a lui Voronin pe post de președinte. În acest sens, șeful PRO TV-ului de la Chișinău, alături de tot plutonul de sfătuitori cu misiune veniți de aiurea, a ”negociat” cu Roșca votarea lui Voronin, insistând ca întregul grup parlamentar al creștin-democraților să fie determinat să facă acest pas…  sinucigaș. Astfel, în noaptea de 3 spre 4 aprilie, ”bărbosul”, călcând în picioare decizia  grupului nostru de deputați privind respingerea candidaturii liderului comunist pentru cea mai înaltă funcție în stat, a bătut palma cu acesta…

Să nu scăpăm din vedere încă un detaliu… PRO TV-ul de la Chișinău, cu tot arsenalul său de manipulare, a avut un rol deloc de neglijat în promovarea și spălarea imaginii lui Voronin și a PCRM-ului la alegerile parlamentare din primăvara lui 2005. Cine nu-și mai amintește de ”sfătosul”, ”mucalitul” și ”buruienosul” de Voronin din profundele ”lungmetraje” ale Lorenei Bogza din acea perioadă?

Vom constata că aceeași misiune a avut-o PRO TV-ul și în pregătirea sau crearea circumstanțelor necesare pentru ”revoluția” din 7 aprilie 2009. Campania de dezinformare crasă legată de presupusa maltratare a cameramanului PRO TV în incinta Comisariatului de poliție Buiucani din toamna anului 2008 urmărea de fapt un scop sinistru: cultivarea și provocarea urii cetățeanului simplu față de reprezentanții forțelor de ordine cu câteva luni înainte de evenimentele de la 7 aprilie 2009!

Vom observa de asemenea că această acțiune dezgustătoare a PRO TV-ului era precedată de apariția subită și foarte ”profundă” în emisiunea Lorenei Bogza a unei anonime bâlbâite, mare luptătoare pentru drepturi și libertăți, hăituită și dezagreată chipurile de nu știu care structuri de la Moscova, amazoana cu portavoce de la 7 aprilie 2009, Natalia Morari…

Baghirov, ”bloggerul” și tăvălitorul de amazoane, avea să apară ceva mai târziu…

În încheiere vom constata că, de fapt, ”dezechilibrele” din comentariul lui Nicolae Negru ne-au determinat să scoatem în prim plan câteva întrebări deocamdată fără vreun răspuns:

1. Cine sunt, totuși, patronii din umbră ai PRO TV-ului de la Chișinău și ce scop au urmărit aceștia în efortul lor pentru menținerea majorității comuniste în Parlamentul Republicii Moldova după alegerile din primăvara anului 2005 și propulsarea lui Voronin la funcția de șef al statului la 4 aprilie același an?

2. Interesul căror structuri au fost reprezentate de patronii din umbră ai PRO TV-ului de la Chișinău în pregătirea și desfășurarea dezordinilor din 7 aprilie 2009 alături de Natalia Morari, Eduard Baghirov, guvernarea comunistă de atunci cu toți provocatorii ei și foarte mulți ”revoluționari revoltați” din piață?

3. Din ce raționamente analiștii și editorialiștii Ziarului Național au promovat și încurajat un guvern minoritar votat de comuniști în defavoarea unui guvern format și susținut de cele trei partide ”proeuropene” pentru care a optat majoritatea alegătorilor din Republica Moldova la alegerile din 30 noiembrie 2014? 

4. Care este deosebirea dintre Voronin votat la 4 aprilie 2005 și Voronin care a votat în 2015 guvernul minoritar Gaburici?

Ștefan Secăreanu

2 iunie 2015

NATALIA MORARI, ”FĂTUCA” CU ”INTERES”

februarie 18, 2015 4 comentarii

natalia morari 7 aprilieNatalia Morari, o fătucă frumoasă, deșteaptă, dar și cu ”interes”, a fost pălită pe neprins de veste de o mare dragoste față de Moldova noastră și de noi, moldovenii.

În acest sens, EUROPA LIBERĂ, tot mai îngrijorată și ea de soarta noastră, îi acordă, aproape zilnic, spațiu pentru articularea gândurilor și neliniștilor ei profund patriotice.

”Moldova are nevoie de un proiect politic pro-european nou și acest lucru devine tot mai palpabil. El trebuie neapărat construit de jos și nu de sus, altfel istoria se va repeta. Oamenii integri și cu viziune ar trebui să demonstreze acum capacitatea de a se organiza, să uite, măcar pe o perioadă, despre adevăruri istorice, supărări geopolitice și să înceapă să schițeze un program concret de dezvoltare.”, ne învață proroaca de la ”Europa liberă”.
(http://www.europalibera.org/content/blog/26854932.html)

Frumos spus, dacă nu ar bate la ochi un ”învățământ” dubios de ”patriotic” al ”patrioatei” noastre ”libere și independente”: ”să uităm, măcar pe o perioadă, despre adevăruri istorice…” Asta ne învață ”revoluționara„ cu portavocea în mâini de la 7 aprilie 2009.

După umila mea părere, țara asta are nevoie, în primul rând, de politicieni patrioți și cu frică de Dumnezeu!

Iar un om patriot și cu frică de Dumnezeu nu va uita nici pentru o clipă de ”adevărurile istorice”.

Eu cred că noi, basarabenii, nu trebuie să învățăm patriotismul de la Natalia Morari!

Noi trebuie să-l urmăm pe Eminescu care spunea așa: ”Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.”

Numai urmând o asemenea învățătură, vom putea să ne ridicăm din genunchi ca să schimbăm la față Patria noastră!

Am dat și dăm în gropi de vreo 25 de ani tocmai pentru că, în timpurile cele mai tulburi și mai tragice pentru neamul ăsta necăjit, ne-au apărut în față, parașutați de nu știu unde, proroci falși și ”revoluționari” cu ”interese” dubioase.

Ștefan Secăreanu

18 februarie 2015

Ispita rusă sau Ambasadorul României, un fidel sub omoforul Patriarhiei Moscovei

octombrie 13, 2010 Lasă un comentariu

Îşi poate imagina cineva ca, să zicem, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse la Chişinău şi familia sa să frecventeze o biserică a Mitropoliei Basarabiei din cuprinsul Patriarhiei Române? Vi-l puteţi imagina pe Excelenţa Sa, Valeri Kuzmin, cu soţia şi copiii, închinându-se la icoane într-o biserică în care răsună ectenii de sănătate pentru Mitropolitul şi Exarhul Petru Păduraru şi pentru Patriarhul Daniel Ciobotea de la Bucureşti? Întrebările sunt desigur retorice, pentru că nimeni şi niciodată nu va lua în serios o asemenea posibilitate. Există lucruri posibile şi există lucruri imposibile, excluse principial şi categoric.

Dată fiind simetria de percepţie pe care o au românii de la răsărit de Prut şi pentru a avea termenii de comparaţie în faţă, să reluăm întrebarea altfel. Îşi poate imagina cineva ca ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău şi familia sa să frecventeze o biserică a structurii locale de sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse? Vi-l puteţi imagina pe Excelenţa Sa, Marius Lazurca, cu soţia şi copiii, închinându-se la icoane într-o biserică în care răsună ectenii de sănătate pentru mitropolitul „întregii Moldove” Vladimir Cantarean şi pentru Patriarhul Kiril Gundiaev de la Moscova? Aici întrebările nu mai sunt retorice, pentru că pornesc de la un caz ieşit din comun, când chiar şeful misiunii diplomatice române la Chişinău a luat în serios o asemenea posibilitate şi… a făcut-o realitate.

Aflăm acest lucru, cu oarecare întârziere, dintr-un interviu acordat de ambasadorul României la Chişinău revistei VIP-magazin. Interviul, apărut în numărul 77 din luna septembrie 2010, este intitulat simplu: „Ambasadorul român topit în peisajul basarabean”. Întrucât subiectul pe care, ca etnic român de confesiune ortodoxă şi cu dublă cetăţenie, moldo-română, încerc să-l abordez aici este unul delicat şi de sensibilitate, este potrivit să cităm puţin din materialul apărut în pretenţioasa revistă chişinăuiană.

Aşadar, aflăm că frecventarea parohiilor de obedienţă rusă este o tradiţie mai veche în familia domnului ambasador. Această tradiţie este continuată şi în spaţiul românesc. VIP-magazin face cunoscut opiniei publice: „Pentru Marius Lazurca, familia este conţinutul vieţii, măsura tuturor lucrurilor. Soţia Mirela, medic de profesie, a renunţat de ceva timp la carieră şi se ocupă de copii. Speră că atunci când soţul său îşi va încheia misiunea la Chişinău, vor vorbi liber rusa. Sunt din şcoală îndrăgostiţi de Tolstoi şi ar vrea să-l citească în original. De aici vin şi numele primilor copii – Vladimir şi Olga. Dar şi de la parohia pariziană unde a fost botezat Vladimir, frecventată de urmaşi ai aristocraţiei ruse din diasporă. Urmează Matei, Toma, Theodora şi Sebastian. Cât vor fi la Chişinău, şcolarii vor merge la „Prometeu”.

Duminica merg cu toţii la parohia „Sf. Dumitru”, la recomandarea „mamei Ala”, doamna care se ocupă de Sebastian şi Theodora. Le-a plăcut. Şi biserica, şi părintele Pavel. „Acolo merge lume foarte diferită, spune ambasadorul. Parohia asta e ca un portret în miniatură al societăţii moldoveneşti”…”

La întrebarea „Ce vă place la Chişinău?”, Excelenţa sa a răspuns simplu: „Oh, sunt foarte multe, e greu să fac o listă exhaustivă. Într-o ordine întâmplătoare, îmi plac: cocoşul matinal al vecinilor, kvasul vândut direct pe stradă, parohia „Sfântul Dumitru”, Asif Chaudry, Casa Herţa, laptele concentrat rusesc şi icrele de lostriţă, şoseaua de la Leuşeni la Chişinău, cafenelele cu reţea wi-fi la discreţie, AIE, consilierii străluciţi ai Premierului Filat (Nicu Popescu, Stela Mocanu, Daniel Diviriceanu), Niagara Orange Fitness, rutierele, Savatie Baştovoi, chipiul larg al poliţiştilor, româna Nataliei Morari, plăcinta cu brânză, cozile la spovedanie…”.

Jurnaliştii de la VIP-magazin au fost curioşi să afle şi alte lucruri din gura Excelenţei sale: „Nu e obositor sa fiţi în permanenţă diplomat? Mă refer la calitate, nu la meserie…” Şi pentru că nu doar plăcerea, ci şi talentul de diplomat, precum şi prudenţa îngemănată şi naturaleţea sunt la mijloc, ambasadorul Lazurca a răspuns astfel la această întrebare: „Se spune despre diplomaţie că e mai curând o artă, decât o meserie. Cred, prin urmare, că diplomaţia solicită tot atât talent, înzestrare nativă, cât cer pictura, muzica, baletul clasic. În alţi termeni, avem de-a face cu o ocupaţie pe care o poţi exercita cel mai bine dacă eşti tu însuţi, dacă eşti firesc, natural în cea mai mare parte a timpului. Am norocul de a fi diplomat fără efort, din simplul motiv că sunt destul de ceremonios şi de prudent din fire. Nu am, deci, prea multe merite.”

De ce ne-a atras atenţia acest interviu cu mărturisirile ambasadorului Lazurca? Pentru că nu e vorba de un cetăţean oarecare, ci de un oficial român aflat în misiune diplomatică. Şi pentru că ţara de acreditare este Republica Moldova, în care un diferend canonic româno-rus marchează profund peisajul în care Excelenţa sa „se topeşte”, ca să rămânem la expresia jurnaliştilor de la VIP-magazin. Orice alegere sau preferinţă canonică se pune în balanţă şi conturează adevărata personalitate şi devotamentul celui împricinat. Interviul ne-a atras atenţia şi pentru că reţinusem bine cuvintele atât de adevărate ale preşedintelui Traian Băsescu, pronunţate în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României, la 14 aprilie 2009: „A rosti slujba în limba română şi a oficia într-o biserică aparţinând Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, deşi libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal”. Am spus-o şi voi repeta cât va fi nevoie: Mitropolia Basarabiei reprezintă un adevărat test pentru clasa politică. Şi nu este vorba doar de clasa politică de la Chişinău.

Pentru cei care nu cunosc, trebuie să constatăm cu titlu de precizare că parohia „Sfântul Dumitru” din sectorul Botanica a municipiului Chişinău ţine canonic de mitropolia Chişinăului şi a „întregii Moldove” din cadrul Patriarhiei Moscovei. Parohul bisericii este preotul Pavel Borşevschi.

Parohia este un centru propagandistic important al mitropoliei de obedienţă moscovită, cu care este cofondatoare a publicaţiei „Curierul ortodox” (cu versiunea rusă „Pravoslavnâi vestnik”). Cota de participare la „Curierul ortodox SRL” este următoarea: mitropolia Chişinăului şi a „întregii Moldove” – 70%, parohia „Sf. Dumitru” – 30%. Redacţia acestui organ de presă este din 1995 şi până azi situată în casa parohială a bisericii „Sf. Dumitru”.

Ambasadorul Lazurca ar fi trebuit să cunoască şi faptul că preotul paroh Pavel Borşevschi a fost principalul actor al lucrării de smulgere a parohiei „Sf. Nicolae” din Chişinău (fosta catedrală provizorie a Mitropoliei Basarabiei între 1992 şi 1999) de sub oblăduirea Patriarhiei Române şi înregistrarea ei în subordinea Patriarhiei Moscovei. El a pus la cale şi a dirijat întreaga operaţiune împreună cu ministrul de atunci (şi de acum, din partea PLDM!) de Interne, generalul Victor Catan, un prigonitor pe faţă a Mitropoliei Basarabiei. Anul trecut am scris despre asta în FLUX şi am publicat şi documente doveditoare, pe care, la timpul respectiv, le reţinuse şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca probe concludente pentru tratamentul discriminatoriu şi destul de sălbatic aplicat Bisericii noastre.

Tot acest preot este mentorul unui grup disident de preoţi din raioanele Călăraşi şi Ungheni care, cu doi ani în urmă (vara lui 2008), au organizat o campanie de denigrare a Înaltpreasfinţitului Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor.

Pentru mine, ca şi pentru multă altă lume, de la Chişinău şi Bucureşti, cu care am discutat zilele acestea, lucrurile sunt clare. Ambasadorul Lazurca şi familia sa, aflându-se fizic în cuprinsul Patriarhiei Române, şi-au făcut, cu de la sine putere, ieşirea de sub omoforul ei şi s-au adăpostit sufleteşte sub omoforul Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru care nutresc o evidentă simpatie. Fascinaţia pentru tot ce este rusesc, de la limbă, literatură, antoponimie, până la laptele concentrat, icrele de lostriţă şi accentul Nataliei Morari, ne este chiar mărturisită! Nu reproşăm însă acest lucru. Luăm act de el şi mergem mai departe la aspectele geoconfesionale.

Faptul că un membru al corpului diplomatic român a intrat sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei din preajma Kremlinului, „topindu-se” în acel mediu pe care l-am numit întotdeauna „prizonierat canonic rus”, arată cât se poate de limpede o lipsă de solidaritate şi comuniune directă cu românii ortodocşi persecutaţi şi nedreptăţiţi în continuare de Biserica Rusă şi de guvernul AIE condus de Vladimir Filat, un alt fidel al Patriarhiei Moscovei. Ambasadorul Marius Lazurca este încântat de AIE şi de guvernul Filat, împănat cu tot felul se securişti mai vechi şi mai noi, uitând cu o suspectă uşurinţă că tocmai acest guvern se arată a fi complice făţiş al mitropoliei „întregii Moldove” împotriva Mitropoliei Basarabiei, căreia refuză să-i recunoască până şi unele drepturi acordate de guvernele anterioare, opunându-se restituirii arhivelor sale şi proprietăţilor spoliate de regimul sovietic de ocupaţie.

Ca român ortodox, nu doar topit aici, ci crescut din solul basarabean, nu-mi pot explica, deocamdată, de ce un ambasador al României în Republica Moldova îşi alege subordonarea canonică „la recomandarea „mamei Ala”, doamna care se ocupă de Sebastian şi Theodor”. Mă întreb legitim şi cu toată îndreptăţirea de ce Excelenţa sa nu este fidel al Mitropoliei Basarabiei, implicit al Patriarhiei Române? Este firesc să aşteptăm un răspuns. Mă mai întreb ce ar fi fost dacă dătătoarea de tonalitate „mama Ala” era de confesiune eterodoxă? Niciodată nu te pui cu gusturile omului, mai ales ale unui ambasador, dar o altă întrebare vine: de ce îi place oare Excelenţei sale Savatie Baştovoi, unul dintre denigratorii activi ai Mitropoliei Basarabiei şi ai Patriarhului Daniel? Sper să nu fi fost iarăşi o „recomandare a mamei Ala”, invocată delicat drept scuză pentru propria alegere canonică într-un spaţiu marcat de uzurparea rusească a drepturilor Bisericii româneşti. Văzând alegerea benevolă a reprezentantului oficial al Statului Român, trebuie să înţeleagă românul de rând de la răsărit de Prut că aflarea în comuniune directă – canonică şi euharistică – cu Patriarhia Moscovei în Republica Moldova este un lucru bun şi de urmat? Că Mitropolia Basarabiei şi Patriarhia Română nu mai contează în interfluviul pruto-nistrean, că pot fi tratate ca şi inexistente aici, de vreme ce până şi trimisul Bucureştiului evită o relaţie de comuniune directă cu ele, la ele acasă? A fost reactivarea Mitropoliei Basarabiei un act reparator de dreptate sau ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României nu pune preţ de două parale pe lucrarea noastră, a basarabenilor, şi a Sfântului, Marelui şi Îndreptătorului nostru Sinod din 1992 şi-şi ghemuieşte sufletul la sânul Bisericii moscovite? Ce crede despre asta Centrala, adică Ministerul Afacerilor Externe al României şi ce crede şeful Statului Român? Vor avea ei oare înţelepciunea, inspiraţia şi curajul să reacţioneze adecvat?

Bineînţeles că partea culturală, confesională, lingvistică şi tot ceea ce ţine de identitate şi suflet privesc domeniul privat. Aceasta este regula generală. Dar probabil nu vom greşi susţinând că ea nu li se aplică şi reprezentanţilor oficiali ai Statului Român peste hotare. Mai ales când acest „peste hotare” nu este şi „în străinătate”, ci în „spaţiul nostru cultural comun”. Bineînţeles că şi relaţiile dintre Bisericile Ortodoxă Română şi Rusă trebuie să reintre odată şi odată în normalitate. Doar că această normalitate, ca stare de împăcare şi de pace în Hristos, nu se poate sprijini decât pe dreptate şi adevăr. Nu cred însă că acest tip de soluţie ar fi posibil prin aruncarea diplomaţilor români în braţele foarte primitoare ale Patriarhiei din preajma Kremlinului şi ale neosteniţilor ei râvnitori din Republica Moldova. Şi am impresia că, oricât de subiectiv aş fi, nu spun un lucru greşit sau nedrept.

Am fost unul dintre oamenii care s-au bucurat sincer la aflarea veştii despre desemnarea lui Marius Lazurca în funcţia de ambasador al României la Chişinău. Am insistat ca FLUXUL să-i facă o prezentare cât mai generoasă şi să-i publice unele dintre eseuri, ceea ce s-a şi întâmplat. Bucuria şi speranţa mea erau legate de faptul că acest ambasador tânăr venea dintr-o misiune la Vatican, că ar fi trebuit să fie pe deplin edificat nu doar în chestiuni de teologie, dar şi de geospiritualitate în general şi de geopolitică a Ortodoxiei în particular. Pe cât de mare au fost bucuria şi speranţa mea la început, pe atât de profundă este dezamăgirea de azi.

Am mai avut un sentiment asemănător în cazul antecesorului lui Marius Lazurca în funcţia de ambasador la Chişinău. Este pentru prima dată când trebuie totuşi să mărturisesc că Excelenţa sa Filip Teodorescu, pe care mi l-am făcut neprieten din cauza veşnicelor lui şicane la adresa Mitropoliei Basarabiei, a fost omul căruia i-am spus în faţă încă acum 3 ani, în ajunul zilei naţionale a României: „Excelenţă, voi fi primul om care se va bucura sincer la încheierea misiunii dumneavoastră la Chişinău. Aştept ziua asta, ca să pot vedea vreodată un ambasador care să iubească Mitropolia Basarabiei cu adevărat”. De ce? Ambasadorul Teodorescu nu ezita să afişeze un soi de dispreţ sincer faţă de Mitropolia Basarabiei, reproşându-i că are pretenţii prea mari, că se dedă ridicării unor „construcţii faraonice”, având în vedere singura Catedrală-mausoleu înălţată în cuprinsul Patriarhiei Române, la Cania, Cantemir, pe Prut, în memoria miilor de ostaşi români căzuţi cu moarte de erou în 1941. I-am spus atunci, cu multă strângere de inimă, ambasadorului Teodorescu: „Excelenţă, nu biserica-mausoleu de la Cania este mare, ci sufletul dumneavoastră este mic”.

De ce oare sufletul ambasadorilor pe care Bucureştiul îi trimite la Chişinău nu poate cuprinde Mitropolia Basarabiei, în care să se topească frumos şi româneşte, chiar dacă în aceste suflete poate încăpea, iată, o întreagă Patriarhie a Moscovei, sora nedreaptă şi prigonitoarea noastră? De ce?

Vlad CUBREACOV
FLUX, 13 octombrie 2010