Arhiva
Bravada egoiștilor „de dreapta”
Evident, între Dorin Chirtoacă și Donald Trump, aleg să fiu cu Donald Trump
DE CE MERG CU PL-ul
Adio, Maia Sandu! Am sperat degeaba că ai capul pe umerii tăi
PD-ul lui Plahotniuc și marea diversiune împotriva României
Despre misiunea „plutonului unionist” al lui Plahotniuc
În comentariul său pe marginea postării mele de ieri pe Fb „Cea mai grea misiune pentru „plutonul unionist” al lui Plahotniuc: să asigure votul anti-Chirtoacă!”, bunul meu prieten și frontist de la Cimișlia, Tudor Pozneac, scrie:
„D-le Secăreanu,Vă respect foarte mult, dar nu înţeleg această băgare a unioniştilor în buzunarul lui Plaha. Chiar dacă sunteţi reticent faţă de d-l Şalaru, nu cred, sub nicio formă, că acesta, dar şi d-l Băsescu ar face jocul lui Plahotniuc, deci, într-un final, al ruşilor! Cât priveşte acest nefericit referendum, trebuie să îndemnăm de această dată moldovenii să-şi manifeste pe deplin „virtutea” de a nu merge la votare, lăsând de fiecare dată ca străinii să le hotărască soarta. Eu cred că boicotarea acestui referendum ar salva Capitala, dar şi Ţara!”.
Frate Tudor, în legătură cu cele subliniate de Dumneata, aș vrea să precizez următoarele:
Nu eu îi bag în „buzunarul lui Plaha”, ei s-au „născut” acolo! Aici nu este vorba de toți unioniștii din stânga Prutului, ci doar de „plutonul unionist” pe care și l-a aliniat gruparea oligarho-securistă condusă de Plahotniuc pentru a dezbina segmentul unionist din Basarabia și a-și consolida controlul asupra acestuia.
Puzderia de „partide unioniste” în frunte cu Hadârcă, Guțu, Șalaru, rupte, după 2009, din PL, este „creația” acestei structuri care reprezintă SISTEMUL antiromânesc rămas neclintit din timpul regimului sovietic de ocupație.
După eliminarea PPCD-ului de pe scena politică (cu concursul direct al rețelei KGB-ului în frunte cu Roșca din interiorul echipei noastre), ținta SISTEMULUI a devenit PL-ul lui Ghimpu, ultima entitate politică de respirație românească cu puternice rădăcini în fostul Front Popular din Moldova, expresia vie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia de la sfârșitul anilor optzeci ai secolului trecut, care a pledat fără șovăire pentru afirmarea deschisă și neîncetată a identității românești a teritoriilor acaparate de imperiul sovietic de la România în urma odiosului Pact Ribbentrop-Molotov și pentru revenirea acestor teritorii la Patria-mamă.
Anume din aceste considerente, nicio structură politică care promovează ideea de unitate românească, așa cum a fost PPCD-ul sau cum este PL-ul acum (care are și reprezentare parlamentară, dar și mandate importante în structurile administrației locale, inclusiv în municipiul Chișinău), nu va fi lăsată să devină factor decident în cadrul puterii. Din contră, vor fi aplicate toate metodele specifice ale SISTEMULUI pentru anihilarea și înlăturarea acesteia de pe scena politică, cea mai concludentă în acest sens fiind metoda dezbinării prin ruperea elitelor și crearea, în urma șantajării sau coruperii lor, a noilor „partide unioniste”.
Referitor la „reticența mea față de Băsescu”, voi spune următoarele:
Nu sunt reticent față de el, de Băsescu. Sunt reticent față de pașii și acțiunile lui pentru dezbinarea unioniștilor basarabeni. Metodele lui de dezbinare în dreapta Prutului le-a aplicat cu brio și în stânga Prutului, acestea suprapunându-se perfect cu cele ale SISTEMULUI oligarho-securist de la Chișinău. Mai mult, nenumăratele lui declarații referitoare la problema conflictului transnistrean au turnat de-a dreptul apă la moara rușilor, iar ciudatele și insistentele lui aventuri cu „cetățenia moldovenească” s-au soldat doar cu și mai multa incitare a spiritelor antiromânești și consolidarea partidei putiniste în stânga Prutului.
Lipsa până la această oră a unei reacții din partea lui Băsescu ca „președinte de onoare” al unui partid care se vrea „al unității naționale”, sclipuit de curând la Chișinău, față de atacurile și abuzurile declanșate de guvernarea Plahotniuc asupra singurului partid unionist cu reprezentare parlamentară din stânga Prutului (PL) și asupra primarului general (unionist) al Chișinăului, dar și unele gesturi de încurajare a regimului Plahotniuc pentru eliminarea liberalilor de pe scena politică, gesturi venite din partea unor reprezentanți ai „unității naționale”, mă întăresc în ideea că fostul președinte al României se află într-o anume relație cu gruparea guvernantă de pe malul Bâcului.
Cât privește „nefericitul referendum” pus la cale de partida KGB-ului Dodon-Plahotniuc-Leancă împotriva primarului general D. Chirtoacă, acesta are drept țintă înlăturarea partidei românești de la conducerea capitalei și trecerea acesteia sub controlul total al grupărilor oligarho-securisto-putiniste de la guvernare.
Referendumul anti-Chirtoacă, dacă va avea loc, se va constitui într-un adevărat test pentru toți basarabenii care-și afirmă identitatea românească și, sunt sigur, într-un exercițiu de consolidare a rândurilor unioniștilor.
De ce trebuie să ne opunem neîncetat prezenței militare a rușilor în stânga Nistrului
Exemplară prestația ministrului Apărării Anatol Șalaru la summitul NATO la Varșovia…
Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul național al Republicii Moldova trebuie să fie sarcina și preocuparea permanentă a clasei politice și a celor care exercită actul de guvernare la Chișînău, dar și la București!
Orice statut pe care îl cer rusii (și nemții) pentru zona transnistreană fără retragerea trupelor ruse înseamnă legalizarea prezenței militare rusești pe teritoriul național al Republicii Moldova!
Prezența militară rusească în stânga Nistrului este impedimentul principal în calea independenței noastre reale față de Moscova, pe care ne-am dorit-o și am proclamat-o în 1991, dar și în calea unirii noastre cu țara-mamă România!
După explodarea PPCD-ului, formațiunea care s-a opus viguros și consecvent față de prezența militară a Moscovei în stânga Nistrului, care nu a admis federalizarea noastră prin memorandumul Kozak impus de Putin, care este autorul Legii din 22 iulie 2005 ce interzice federalizarea și prezența militară rusească în RM, lege trecută sub tăcere cu bună știință până acum, problema retragerii armatei de ocupatie de la Tiraspol a rămas suspendată in aer…
Partidul Liberal, prin demersurile ministrului Apărării Șalaru privind retragerea trupelor ruse din Transnistria, dovedește că la ora actuală este singura formațiune politică din Republica Moldova care abordează serios această chestiune vitală pentru interesul nostru național.
Jefuirea Patriei noastre din ultimii ani s-a făcut cu participarea directă sau prin intermediul structurilor criminale controlate de Kremlin. Autorii acestui jaf au urmărit și distragerea atenției opiniei publice din Basarabia de la problema noastră fundamentală – neadmiterea legalizării prezenței militare rusești în stânga Nistrului și retragerea neîntârziată a trupelor ruse de ocupație de pe teritoriul nostru național!
Cei care ne îndeamnă să ”punem hotarul pe Nistru” (mă refer în primul rând la făcătorii de partide de la București care parazitează pe ideea „unirii cu fratii de peste Prut” abordând-o doar în scop electoral) fac, voit sau nevoit, jocul lui Putin!
Mihai Ghimpu și pigmeii de sub poala Nataliei Morari
Atacuri mai murdare ca niciodată asupra lui Mihai Ghimpu și echpei sale…
Pigmeii de sub poala baghirovită a Nataliei Morari îi tot dau lecții de comportament politic lui Mihai, insinuând o închipuită trădare din partea acestuia dacă Ion Sturza va fi respins la votarea din parlament din 4 ianuarie 2016.
Mă uitam la ei cum îl lăudau pe Sturza la o emisiune și, în aceeași clipă, în prezența acestuia, în același studiou de televiziune echidistantă, îl huleau pe Ghimpu, care-i cu votul, și care vot, după ei, trebuie dat fără crâcnire candidatului salvator de națiune! (Cum poți să-i cerșești omului votul și în aceeași clipă să dai cu piciorul în el? Un mai mare deserviciu nu i-a făcut altcineva lui Sturza!)
Da! De votul echipei lui Mihai Ghimpu depinde acum soarta Republicii Moldova!
De votul lui Mihai depinde acum ce se va întâmpla în câteva zile: vom avea un nou guvern, ”al lui Plahotniuc”, sau vom bâga țara în alegeri anticipate!
Mihai Ghimpu și echipa PL constituie acum singurul segment ”frontist” care a mai rămas în scena politică de dincoace de Prut.
Îl cunosc foarte bine pe frontistul Mihai Ghimpu și sunt convins că așa cum va vota el și echipa sa va fi corect!
Iar pigmeii de sub poala Nataliei Morari este bine acum să nu dea lecții nimănui! Dintr-un singur motiv: sunt sub poala Nataliei Morari! Punct!
Sărbătorile cu bine!
La mulți ani!
Ștefan Secăreanu
30 decembrie 2015
APEL DIN INIMĂ ÎN LEGĂTURĂ CU VOTUL DIN 30 NOIEMBRIE
Mai mulți membri, foști membri, simpatizanți ai Partidului Popular Creștin Democrat, prieteni, cunoscuți, rude și apropiați mă abordează în aceste zile cu întrebarea sacramentală: ”Cu cine votăm la 30 noiembrie ?”. Unii dintre ei mi s-au destăinuit că vor vota, ca de obicei, INIMA, adică PPCD-ul, fiind convinși că subsemnatul și alți coechipieri politici suntem candidați la funcția de deputat pe lista acestei formațiuni și urându-ne, ca altă dată, succese în bătălia electorală…
În legătură cu cele menționate mai sus, mă văd obligat să fac următoarele precizări:
- Subsemnatul, precum și colegul meu Vlad Cubreacov, numele căruia a fost pomenit în repetate rânduri în discuțiile noastre, nu candidăm la funcția de deputat pe nicio listă electorală.
- Un grup de impostori în frunte cu fostul lider al PPCD, Iurie Roșca, s-au lansat în campania electorală din acest an folosind în mod samavolnic și fraudulos bunul nume al formațiunii noastre, Partidul Popular Creștin Democrat. Programul electoral al acestui grup de impostori promovează neokaghebismul dughinist și vine în contradicție flagrantă cu Programul PPCD, adoptat de Congresul formațiunii noastre și înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Program care a promovat consecvent integrarea noastră în UE și NATO! În același mod, însemnul nostru electoral, INIMA, a fost înlocuit cu un PALOȘ, un element, important ca și PISTOLUL sau RANGA, din arsenalul propovăduitorului de la noi al teoriilor aberante ale sfetnicului din umbră al lui Putin.
- Cu PALOȘUL a fost înjunghiat mortal, în 1990, susținătorul Frontului Popular din Moldova, DUMITRU MOLDOVANU. RANGA a fost arma criminală cu care a fost lovit mortal în moalele capului, în toamna anului 1998, la ușa apartamentului său, președintele Filialei Botanica, mun. Chișinău, a Partidului Popular Creștin Democrat, VALENTIN CIOBANU. Tot cu RANGA a fost lovit criminal, în luna iunie a anului 2000, în preajma casei sale, unul dintre fruntașii PPCD, viceministrul Educației, MIRCEA CIOBANU. Tot în vara anului 2000, a fost bătut bestial cu PISTOLUL în cap, până la pierderea conștiinței, deputatul PPCD, DUMITRU OSIPOV. Aceeași soartă a avut-o, cu trei ani mai târziu, președintele Filialei Strășeni a PPCD, NICOLAE STRATULAT… În circumstanțe stranii de tot și-au pierdut viața, în anii 1998-1999, autorii paginii creștine a publicației ”ȚARA”, în fruntea căreia mă aflam, STAN PETCU și CONSTANTIN OGLINZEANU, preoți ai Mitropoliei Basarabiei…
Acestea fiind precizate, îndemn toată lumea de bună credință SĂ IASĂ LA ALEGERI LA 30 NOIEMBRIE 2014 și să voteze pentru unul dintre concurenții electorali de orientare europeană cu șanse reale de accedere în Parlament (Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova), cu toate rezervele pe care e firesc să le avem față de prestația politică și morală a fiecăruia dintre aceștia! Numai în aceste condiții, vom putea asigura, după această dată istorică, ieșirea definitivă a Republicii Moldova de sub controlul Kremlinului și menținerea cursului de integrare europeană a ei.
Doamne ajută!
Ștefan SECĂREANU
24 noiembrie 2014
ELEGANȚA ELECTORALĂ
Mai mulți prieteni și neprieteni de pe Fb mi-au cerut explicații (unii s-au răstit la mine) în legătură cu replicile mele din cadrul unei emisiuni de vineri la Publika prin care am sugerat ce ar fi bine să facem ca după alegerile din 30 noiembrie să menținem vectorul european al Republicii Moldova. Pentru a nu admite risipirea votului pro-Europa, formațiunile de această orientare, care nu au șanse să atingă pragul electoral, dar care s-au avântat deja eroic în bătălie, ar fi rezonabil să se retragă elegant din cursă, dând posibilitatea entităților politice de aceeași orientare, cu șanse reale, și vizibile din start, de accedere în Parlament, inclusiv PL-ului, să acumuleze cât mai multe puncte. Asta am sugerat, prin replicile mele, referindu-mă bineînțeles la PLR. Este convingerea mea fermă! Voi insista asupra acestui punct de vedere de câte ori mi se va cere părerea. Cu respectul de rigoare pentru toată lumea bună și mai puțin bună de pe aceste liste electorale și pentru susținătorii ei. Numai astfel vom putea evita și un eventual blocaj la alegerea șefului statului. Ne bucurăm că ”spețnaz”-ul electoral eurasiatic, parașutat de Putin, este fragmentat ca niciodată. Cu tot cu plutonul lui dughinist în uniformă kaky! Dar asta nu înseamnă în niciun fel că și segmentul proeuropean ar trebui să fie tot atât de divizat. Orice vot pentru integrarea europeană este și un vot pentru ieșirea noastră din țarcul Moscovei! Iată de ce acesta va fi unul de aur! Cei supărați, să mă ierte! Politica făcută cu (la) supărare este sortită eșecului…
Ștefan Secăreanu
12 octombrie 2014
MIHAI EMINESCU: DIPLOMAŢIE ENGLEZEASCĂ LA 1876 ŞI PORTRETUL NOULUI SULTAN
Diplomaţia cu mersul de culbec şi cu estrema fineţă a mijlocirilor ei urmează a coase la actele ei note şi instrucţiuni scrise pe hârtie velină, povestea cântecului: ,,pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc”. Dar în faţa tuturor acestor propuneri şi parapropuneri, redactate desigur într-un inreproşabil stil franţuzesc, Poarta opune acea stoică tăcere a dervişilor de la Mecca, iar Abdul-Kerim răspunde cu buzele tunurilor şi cu arderea satelor din Serbia.
În fine, fiindcă ţinuta Angliei ni se pare cea mai hotărâtoare în aceste împrejurări, vom spune că John Bull s-a lansat deja la meetinguri de inimă albastră, în care până şi Gladstone şi Bright, şefii partidului liberal, vor încerca să verse lacrimi platonice asupra cruzimelor comise în Bulgaria. Toţi promit cu religiozitate publicului că vor face impresia nemuritoriului Sir John, admirabilul Sir John Falstaff, cum îl descrise Shak[e]speare divinul, Sir John care, de o mulţime de ani, nu şi-a mai văzut genunchii de gros şi gras ce este şi care-a câştigat aceste invidiabile dimensiuni numai din cauza… sentimentalităţii sale. „Ah! Enrichet dragă – strigă Sir John – când eram tânăr eram atât de subţirel că m-ai fi putut trece prin inelul unui membru de la primărie – dar ce să li faci grijilor şi necazurilor, ardă-le focul, ele îl îmflă pe om”… Aceste griji şi necazuri, al căror interpret în Constantinopole este Sir Henry Elliot, se traduc în binevoitoare consilii de-a înceta cu bătăliile, atât împrotiva Montenegrului şi Serbiei, cât şi împrotiva insurgenţilor. În acelaş sens vorbesc reprezentanţii celor trei împărăţii de la miazănoapte şi ambasadorii Italiei şi Franţei. Dar ce să-i faci, dacă Turcul nu vrea să înţeleagă.
ȘTEFAN SECĂREANU 
Comentarii recente