Arhiva

Posts Tagged ‘Pitești’

Despre neamurile mele de la Câmpulung Mușcel

Aflu cu durere în suflet de trecerea la Domnul a lui nea Nicu Grejdan, soțul verișoarei mele Stăncuța de la Pitești, fiica mai mică a mătușii mele Lența Popeia (sora mai mare a lui taică-meu Ghiță Săcăreanu), refugiată peste Prut în august 1944 în urma ocupației rusești.

Taică-meu le-a dus atunci pe mama Lența (însărcinată cu Stăncuța) și pe cele 3 fiice ale ei minore (Neta, Țica și Toly) cu căruța de la Chioselia Mare, unde era și este casa noastră bătrânească în care s-au născut (bunicii mei muriseră de tineri astfel încât taică-meu, surorile lui Lența și Veta și fratele lor mai mic Ionel au rămas orfani din fragedă copilărie, mama Lența, cea mai mare dintre ei, fiindu-le ca o mamă), până la Prut în zona Oancei sau a Galațiului. Era singură cu fetițele, pentru că bărbatul ei, nea Mitică Popeia, făcea în acele zile armata în Garda regală la București. A ajuns cu mare greu, după un drum de câteva săptămâni, la neamurile soțului ei de la Câmpulung Mușcel unde s-a stabilit și a locuit până la sfârșitul vieții (2004).

Acolo a născut-o pe Stăncuța.

Acolo am găsit-o și eu în 1988 când, după dezghețul gorbaciovist, am avut posibilitatea să trec pentru prima dată Prutul ca să-mi văd și să-mi îmbrățișez mătușa, pe cele patru verișoare, pe bărbații lor, pe copiii și nepoții lor…

Acolo am aflat și am înțeles tot calvarul prin care au trecut toți basarabenii noștri refugiați peste Prut de frica urgiei bolșevice care se abătuse asupra Basarabiei.

Le îmbrățișez acum fierbinte pe verișoara mea Stăncuța de la Pitești și pe fiica ei Gaby în greaua încercare prin care trec.

Dumnezeu să-l ierte și să-l treacă în ceata drepților pe nea Nicu!

Vă îmbrățișez pe voi, neamuri basarabene de la Câmpulung Mușcel și de pe unde mai sunteți: Neta, Țica, Toly, Cristi, Cătălin, Elena, Ady, Ema, nea Ghică, Săndel, Bebe, Raluca, Victor etc., și vă mărturisesc că ne sunteți scumpi și dragi așa cum scumpă și dragă ne este Patria noastră România.

Anunțuri