Arhiva

Posts Tagged ‘România’

Falșii creștini și falșii susținători ai intereselor românești din Parlamentul European

ianuarie 13, 2020 Un comentariu
Aflăm detalii interesante, dar și îngrijorătoare, despre conținutul unei rezoluții a Parlamentului European, adoptată pe 18 decembrie 2019, prin care acesta condamnă Polonia pentru că un număr în creștere de municipalități poloneze se declară „LGBT free zones”, adică zone în care manifestările și propaganda homosexuală nu sunt permise.
 
Aflăm că documentul în cauză menționează și România, în mod special mișcarea pro-familie din România, inițiatoarea Referendumului pentru familie din octombrie 2018, la care am luat parte și noi, basarabenii.
 
Paragraful „O” din această rezoluție conține următoarea minciună despre cele 3.5 milioane de români care am votat la Referendum în favoarea căsătoriei dintre bărbat și femeie: „discrimination and violence against LGBT people has taken multiple forms, with recent examples including homophobic statements in the campaign for a referendum on narrowing down the definition of family in Romania …” („discriminarea și violența împotriva persoanelor LGBT au luat forme multiple, exemple recente fiind comentarii homofobe în campania pentru referendumul de restrângere a definiției familiei în România”).
 
Votul în sprijinul acestei rezoluții a fost zdrobitor: 463 la 107!
 
Aflăm de asemenea că reprezentanți ai tuturor partidelor politice din România au votat în sprijinul rezoluției și împotriva noastră, a României, inclusiv împotriva basarabenilor, și a intereselor noastre valorice!
 
Iată lista europarlamentarilor români care au sprijinit rezoluția în ordinea în care aceștia apar în lista voturilor: Băsescu, Blaga, Bogdan, Bușoi, Mureșan, Nistor, Botoș, Cioloș, Ghinea, Pîslaru, Ștefănuță, Strugariu, Tudorache, Borzan, Nica și Tudose.
 
Buda, Falcă, Marinescu, Motreanu și Ciuhodaru au votat împotrivă.
 
Ulterior și-au modificat voturile și Blaga, Bogdan, Bușoi și Nistor.
 
După aflarea acestei vești, mă întreb dacă fostul președinte român, Traian Băsescu, și alții ca el, care au umblat ultimii ani după voturi prin Basarabia, consolidându-l mai mult pe Dodon și toată stânga lui Putin de aici, mai are dreptul moral să mai calce pe aici cerșindu-ne susținerea?
 
L-am văzut pe Băsescu cum, pentru a ne convinge cât de român și de creștin este, își făcea cruce și săruta icoanele la Paraclisul Mitropoliei Basarabiei din Chișinău.
 
Sunteți niște falși creștini și falși susținători ai Basarabiei și ai intereselor noastre românești!

Voi, ca să vezi, iubiți România, dar sunteți, pe rând, în alianță cu Dodon!

noiembrie 29, 2019 Lasă un comentariu
Citesc:
Nu vă cred!
Dacă ați iubi sincer România, nu v-ați urî atât de mult încât să faceți și unii, și alții, pe rând, alianță cu Dodon!
Dodon guvernează, cu votul vostru, deja de șase luni de zile, iar voi, ca să vezi, iubiți România!
Dodon întărește, cu votul vostru, prezența lui Putin în acest teritoriu românesc, iar voi, ca să vezi, iubiți România!
Insul care a rupt în văzul lumii harta României Unite a fost instalat azi, cu votul vostru, în funcția de vicepreședinte al Parlamentului, iar voi, ca să vezi, iubiți România!
Dodon ne federalizează, cu votul vostru, iar voi, ca să vezi, iubiți România!
Cei care iubesc sincer România, se unesc pentru România!
Vouă vă convine să-l votați pe Dodon ca să guverneze pentru că nu iubiți România!
România, pentru voi, ca și pentru Dodon, ca și pentru mulți alții, înainte de 1 Decembrie, înseamnă doar o recepție!
La mulți ani, România Noastră!

După ce-au fost scoși de la guvernare, deputații PPDA și-au amintit de 7 aprilie 2009!

noiembrie 20, 2019 Lasă un comentariu
 
Vă întreb chiar în această clipă:
 
De ce nu ați creat o asemenea Comisie în perioada cât ați fost la guvernare, când ați constituit o majoritate parlamentară cu Dodon?
 
De ce nu ați fixat o asemenea chestiune stringentă, soluționarea căreia o așteaptă toată societatea, în Acordurile de guvernare cu PSRM-ul?
 
De ce ați exclus problema 7 aprilie 2009 din campania voastră privind „dezoligarhizarea” în situația în care tragicele evenimente din acea zi au o legătură directă cu „oligarhizarea” statului în perioada de după 2009, iar unii dintre autorii și participanții la acele evenimente și-au pus osul la mușamalizarea crimelor de acum zece ani, dar și a crimelor legate de furtul bancar?
 
Unul dintre aceștia este chiar cel pe care voi, deputații PPDA, l-ați votat în funcția de șef al Curții Constituționale!
 
Oare nu știați că în ziua de 7 aprilie 2009 numitul Vladimir Țurcan, însoțit de un grup de așa-ziși manifestanți, arbora pe clădirea Președinției de la Chișinău steagul României, acțiune diversionistă menită să acrediteze ideea că Bucureștiul ar fi implicat direct în provocarea dezordinilor și agresiunilor din acea zi?
 
De altfel, Voronin a și adus României aceste acuzații chiar a doua zi, 8 aprilie 2009, printr-un discurs (scris de Iu. Roșca) citit de el la Televiziunea Națională.
 
Cum formați voi o asemenea Comisie dacă pe criminalii de la 7 aprilie i-ați votat cu mâna voastră în funcții-cheie ale statului?
 

Când va pune capăt Germania Pactului Ribbentrop-Molotov?

septembrie 19, 2019 Un comentariu
Ni se transmite de la Bruxelles:
 
„Parlamentul European va vota astăzi o rezoluţie prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov. Documentul se referă și la R.Moldova”!
 
Minunat!
 
Doar câteva lucruri rămân a fi neclarificate:
 
1. Când va condamna Parlamentul European și Pactul Merkel-Putin referitor la Republica Moldova?
 
2. Când Germania lui Merkel va înceta să promoveze, alături de Rusia, Planul Kozak de federalizare a Republicii Moldova?
 
3. Când va înceta Germania să pună la cale cu rușii, pe la spatele basarabenilor și al României, alianțe de guvernare la Chișinău în interesul Kremlinului?
 
4. Altfel spus, când va pune capăt Germania Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 și urmărilor acestuia pentru români, inclusiv pentru noi, basarabenii, dacă ea continuă și azi jocul murdar cu Rusia ignorând condamnarea acestuia de toată Europa?

Niciodată Germania nu a apărat interesele naționale ale Republicii Moldova!

 
Cum poți sa-mi impui încrederea fata de ocupant?
 
Oare Germania nu este la curent cu faptul că la Tiraspol se afla ilegal trupe și muniții ale Rusiei?
 
Ati auzit vreodata ca Germania să ceara Rusiei evacuarea armatei și munițiilor sale staționate ilegal în Transnistria, teritoriu național al RM?
 
Niciodată!
 
Din contră, emisarii doamnei Merkel făceau drumuri repetate la Chișinău, după 2005, pentru a ne convinge pe noi, deputații creștin-democrați să abrogăm Legea cu privire la Transnistria, adoptată în unanimitate de Parlamentul de la Chișinău la 22 iulie 2005, care prevede univoc retragerea de pe teritoriul național al RM a trupelor și munițiilor rusești!
 
Germania nu poate să consolideze încrederea între Chișinău și Tiraspol pentru că Germania a făcut întpotdeauna interesul Rusiei în raport cu România și teritoriile ei înstrăinate!
 
A demonstrat-o cu vârf și îndesat pe parcursul istoriei!
 
Nu va amintiti de Ribbentrop și Molotov?!

A. Năstase, învingătorul din Europa!

Este cineva care-ar fi în stare să-l oprească pe A Năstase din euforia care-a dat peste el de ieri și din care, se pare, omul nu mai are scăpare?

„Împreună am învins din nou. Am învins în Europa, am învins în România, dar poate cea mai importantă victorie e cea de ACASĂ!”, strigă ăsta neîntrebat de nimeni, dar citat copios de presa lui de buzunar.

Știe cineva cumva pe cine sau ce a învins „prostul satului” în Europa? Sau în România?

A mers cumva el acolo la vreo întrecere sportivă, s-a trântit cu cineva?

Sau a participat el cumva în alegerile de duminică pe vreo listă electorală de peste Prut sau din celelalte țări UE (omul confundă Europa cu UE și invers)?

Dar mai știe cineva cumva care este victoria lui „cea de Acasă”?

Pe cine a biruit Năstase acasă de umblă după Dodon să facă alianță de guvernare?

În definitiv, cine poate să ne explice în ce constau victoriile „prostului satului” din Europa, din România și „de-acasă”?

Să înțelegem și noi de ce nu-i tace gura omului?!

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , , ,

De ce nu vreau să particip la referendum

Un prieten Fb, Serghei Petrovschi, își exprimă tare de tot nedumerirea lui legată de faptul cum de eu nu sunt în stare a înțelege cât de important este referendumul de azi convocat de Președintele României, referendum pe care eu am zis că îl ignor.

„Chestia cu referendumul e la nivelul copiilor”, îmi scrie el, insinuând că eu aș fi votat chiar cu PSD!

Dacă „e la nivelul copiilor”, cum spui, de ce-mi bagi „chestia cu referendumul” pe gât acum?

Nu mă interesează absolut nicio inițiativă a actualului președinte de la Cotroceni, pe care l-am votat și eu în 2014 aici la Chișinău și de care am rămas dezamăgit!

Îmi pare rău că l-am votat și aștept să-i expire mai repede mandatul. Este părerea mea sinceră și o spun din toată inima.

După umila mea părere, actualul lider de la Cotroceni plutește deasupra României, dar nu reprezintă România.

M-am întărit în această convingere toamna trecută când a dat cu piciorul în demersul celor peste trei milioane de români care au inițiat Referendumul pentru căsătorie, acțiune menită să decidă o chestiune fundamentală pentru existența poporului român!

Un președinte care a procedat astfel nu este al românilor!

Indiferent cât de multă dreptate ar avea s-au nu ar avea el în problemele de justiție pe care le invocă la actualul referendum!

Cât privește PSD-ul, nu am nicio legătură cu acesta! Nu l-am votat niciodată pentru că nu mă reprezintă. Nu sunt social-democrat!

Sunt un român de dincoace de Prut, din Basarabia, care toată viața lui trăiește cu gândul să se unească cu Țara lui de care a fost despărțit de la naștere și care se zbate încă, ca și Basarabia înstrăinată, în mâinile netrebnicilor.

Alianța cu Plahotniuc însuși!

aprilie 22, 2019 Lasă un comentariu
Cea mai mare greșeală politică a celor de la ACUM este afișarea intenției dânșilor de a guverna împreună cu Dodon, adică cu omul lui Putin!
După cei de la ACUM, iese că târgul cu omul lui Putin pe care aceștia îl pun la cale de câteva săptămâni bune ar fi mai puțin dăunător Republicii Moldova decât „clanul corupt de la guvernare”, adică PD-ul lui Plahotniuc, de care s-au plâns ei azi în fața unui grup de congresmeni americani.
În mintea alegătorului de bună credință nu încape un lucru: cum poți să-l faci pe luptătorul pentru integrarea RM în UE (nu vorbesc aici de integrarea sau unirea noastră cu România pentru că voi pur și simplu nu o doriți) și în același timp să-ți anunți intenția de a face, pentru asta, adică pentru integrarea RM în UE, alianță de guvernare cu brigada lui Putin, care, a văzut toată lumea, se împotrivește programului de integrare europeană a RM, program care cuprinde inclusiv prevederi de eliminare a corupției și de pedepsire a criminalilor?
În afară de faptul că este vădit păgubitor pentru toți cetățenii RM, planul celor de la ACUM de a guverna împreună cu Dodon este și ilogic!
Din contră, logic și corect ar fi să se procedeze altfel: indiferent de cât de mult urăști sau te faci că urăști „regimul oligarhic al lui Plahotniuc”, pentru continuarea procesului de integrare europeană a RM (de unirea cu Țara mamă România nu vorbesc nici aici pentru că voi nici nu vă imaginați așa ceva) mai puțin păgubitor pentru imaginea voastră și pentru binele RM ar fi să vă călcați pe inimă încercând a construi o alianță de guvernare cu Plahotniuc însuși!
Acesta ar fi cel mai îndrăzneț și cel mai corect pas politic pe care ar trebui să-l facă cei de la ACUM și cei de la PD în situația de cumpănă în care am nimerit cu toții!
Anume în această situație cel mai periculos și mai greșit politic este pasul spre o alianță cu exponenții deschiși ai Kremlinului!
Cine se îndârjește a nu înțelege asemenea lucru face deschis jocul Moscovei.

ȚARA noastră, tinerețea noastră!

decembrie 2, 2018 Lasă un comentariu

De Centenar, nu pot să nu-mi amintesc cu pioșenie de toți colegii din echipa Redacției publicației noastre profund românești, ȚARA!

Vă îmbrățișez din toată Inima, Lilia Stegărescu, Liliana Armașu, Grubii Lilia, Elena Stratulat, Mihai Pascaru, Petru Bogatu, Ion Preașcă, Aureliu Cornescu, Ludmila Gorgos, Marcela Gafton, Viorica Zaharia, Iurie Babii, Elena Viziru, Elena Sajin, Andrei Grumeza, Pavel Brădescu, Margareta Apostol, Leonid Andrieș, Sergiu Mocanu, Veaceslav Plugaru, Gheorghe Budeanu, Ilie Lupan, Mihai Molodoi etc, etc (să mă ierte cei numele cărora îmi scapă în aceste clipe…).

Gândul meu se îndreaptă de asemenea către confrații noștri de la ȚARA, care au plecat atât de tineri de printre noi: Virgil Bohanțov (cel care a „extras” din publicistica lui Eminescu citatul emblematic „Suntem români și punctum!” și a insistat să-l imprimăm pe harta României Mari de pe frontispiciul publicației, pentru care am fost dați în judecată de prietenul lui Roșca, dughinistul Boris Marian), Ion (Nelu) și Stela Butnaru, Vicu Tomencu, Sergiu Cucuietu, Petru Poiată, Oleg Galițev (redactorul ediției de limbă rusă a ȚĂRII)…

Dumnezeu să-i odihnească!

ȚARA noastră, tinerețea noastră!

La mulți ani, România!

1 Decembrie 2018

Despre avocații lui Putin din interiorul României

noiembrie 26, 2018 Lasă un comentariu

Ovidiu Hurduzeu scrie pe marginea comentariului meu referitor la recenta amenințare a lui Putin„Hotarele Rusiei nu au limite”:

„Ce tot intoarceti pe fata si pe dos spusele astea a lui Putin. Da, Rusia are vocatie imperiala. Vrea Romania sa i-o schimbe?”.

Răspunsul meu este:

Nu!

N-o mai schimbă nimeni pe Rusia!

Vreau să se schimbe România: să scape, să se curățe de avocați de-ai lui Putin din interiorul ei ca Ovidiu Hurduzeu!

 

26 noiembrie 2017

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , , ,

Rămas bun de la cei care au ales „să stea acasă”

octombrie 8, 2018 Lasă un comentariu

Îmi pare rău, fraților, nespus de mult, să vă anunț că, începând cu ziua de azi, sunt nevoit să-mi iau rămas bun de la toți cei care au boicotat sau au îndemnat lumea să boicoteze Referendumul Românesc al Normalității, de la cei care au luat în derâdere în vreun fel sau altul acest act de mărturisire creștinească și de cinstire în același timp a tuturor mărturisitorilor credinței în Hristos prigoniți de regimul satanic din România, de la cei care i-au luat în bășcălie pe inițiatorii Referendumului, pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, pe votanții de ieri și de azi, de la cei care au hulit, au dezinformat, care-au manipulat cu bună știință spre a-i induce în eroare pe români determinându-i să nu iasă la vot.

Într-un cuvânt, de la toți cei care au ales „să stea acasă”

Casa mea, a basarabeanului născut sub regimul sovietic de ocupație, este România toată, România pe care mi-am închipuit-o, pe care am visat-o, pe care-o port în inima mea de atunci de când mi-am dat seama, copil fiind, că sunt fără ea!

Pentru mine, basarabeanul, Referendumul de azi a fost o șansă pentru a mă regăsi în Casa mea, România toată!

Voi mi-ați boicotat această șansă.

Vă rog să nu vă supărați dacă nu vă veți mai regăsi de azi înainte în lista mea de prieteni Fb.

Dumnezeu să vă ierte și să împrăștie Lumina Lui tămăduitoare asupra sufletelor voastre chinuite!

Doamne, ajută!

„alternativenews.ro”, o unealtă de propagandă a lui Putin!

octombrie 3, 2018 Lasă un comentariu
Un site care face parte din rețeaua propagandistică a KGB-ului rusesc, alternativenews.ro, lansează o provocare împotriva poporului român.
 
„A apărut petiția online: Vreți ca România să iasă din UE?”, scriu ofițerii lui Putin chemând concomitent lumea să iasă la Referendumul familiei.
 
Eu zic să nu vă luati după alternativenews.ro cu iesirea din UE!
 
E o provocare rusească!
 
E și o acțiune perversă a Moscovei de compromitere a Referendumului Românesc din 6-7 octombrie!
 
Să mergem la Referendum, dar să nu ne lăsăm ademeniți de KGB-ul lui Putin!
 
Aceștia, ofițerii lui Putin, care au împânzit teritoriul românesc, mai ales Basarabia, ca la „revoluția română din decembrie 1989”, au misiunea să „prăfuiască” tot ce exprimă ființa națională la români!
 
Tot aceștia, ofițerii lui Putin, lucrează metodic acum pentru amânarea și compromiterea actului Unirii, readucerii teritoriilor românești înstrăinate, prin federalizarea Republicii Moldova și legalizarea prezenței militare rusești în Transnistria!

Biserica Neamului ne înalță în slavă Centenarul!

august 24, 2018 Un comentariu

 

Starea României de azi se aseamănă foarte mult cu a Daciei părăsite: autoritatea statului prăbuşită, fără armată, fără administraţie, cu populaţia redusă la bătrâni, bolnavi şi copii, cu toată partea activă dusă în străinătate (bărbaţii construiau în Anglia acel zid chinezesc zis al lui Hadrian care mai există şi azi), cu hoarde după hoarde, mai rapace decât lăcustele, năvălite asupra lor, răzându-le din bătătură tot ce putea fi mâncat aşa cum sovieticii îi împuşcau pe basarabeni dacă mai aveau un ştiulete de păpuşoi nepredat.

Toate datele părinţilor noştri de atunci indicau un singur punct: pieirea neamului.

Afară de una: religia creştină care indica punctul opus, dăinuirea neamului.

Cu ochii în lacrimi, nu ştiai cât provocate de fumul care mistuia bisericuţa de lemn şi cât de fumul din interior al durerii, preotul în iţari, suman şi opinci, dar pe frunte cu mirul sfinţit, îşi lua antimisul cu sfintele moaşte şi o apuca pe câte un pârâu ascuns în pădure, cu femeile acelea cu pruncii în copaie şi furca în brâu, cu bătrânii sprijiniţi în toiag după el.

Unde găseau o stâncă netedă o făceau sfânta masă, pădurea biserică şi ciobul de cer altar.

Unde aţi fost o mie de ani, suntem mereu întrebaţi ca la interogatoriu, că prin marile cancelarii n-aţi fost înregistraţi, prin palatele aurite n-aţi fost văzuţi, cât despre încuscriri prin încâlcitele genealogii imperiale nici vorbă? Unde aţi fost o mie de ani?

Iată unde! Şi le arătăm un bolovan teşit, nişte goruni şi o ţandără de cer: aici am fost, la biserică.

Azi, când am fost împinşi în prăpastie atât de adânc încât să nu mai fim în stare să ne sărbătorim ceasul împlinirii noastre ca ţară, tot Biserica vine şi ne spune: Nu fiţi disperaţi! Lăsaţi-i pe ei să-şi vadă de viloaiele lor, de conturile lor prin străinătăţuri, de pensiile lor obeze. Eraţi amărâţi că nu-i puteţi nici jeli nici preamări pe bunicii voştri care şi-au dat viaţa ca să vă lase vouă o ţară mare, puternică şi prestigioasă. Dar aveţi unde:

La cea mănăstire,
Falnică zidire,
Mănăstire naltă
Cum n-a mai fost altă…

Vă terfelesc ei în noroi Centenarul? Biserica vi-l înalţă în slavă.

 

Dacia Edenica

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , ,

România, atacată prin uneltele mediatice de la Chișinău ale KGB-ului

august 13, 2018 Lasă un comentariu

Iată ce scrie o fosilă securistă din mediul ziaristic din stânga Prutului, Viorel Mihail:

„Românii nu vor să răspundă la o întrebare, o ocolesc cu îndîrjire, crezînd că, tăcînd-o, ea n-ar exista. Iat-o: ”De ce cetățenii Moldovei nu doresc unirea cu România?” 
–Răspunsul e simplu: pentru că nu-s români.

Moldovenii se consideră popor aparte, deosebit de poporul român.

Ortodocși de rit vechi, purtînd în codul genetic frica copiilor hăituiți de jandarmii români pentru faptul că îmblau cu uratul pe vechi.

Mitropolia Basarabiei – o diversiune a binevoitorilor
frați de peste Prut.

În genere, cu toată pomparea de fonduri venite dinspre
România, cu toate eforturile Bucureștiului, Proiectul ”Unirea prin Rău”, pe care partea română l-a promovat cu osîrdie timp de aproape 3 decenii, e un eşec lamentabil. Al părţii române.”

Atragem atenția asupra faptului că respectivul comentariu al vechii secături securistice a fost preluat din „Săptămîna” de portalul oficialităților R. Moldova „oficial.md”.

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , , ,

Petru Lucinschi, cetățean al României împotriva căreia a acționat!

 

 

 

 

Petru Lucinschi, simbolul antiromânismului promovat de regimul sovietic în Basarabia ocupată, a devenit cetățean al României!

 

Intuiesc că astfel este răsplătit personajul-cheie al KGB-ului sovietic pentru executatrea exemplară a misiunii pe care acesta a avut-o în declanșarea și desfășurarea pe teritoriul României a tragicelor evenimente din decembrie 1989.

 

În toamna lui 1989, sub umbrela „perestroicii” lui Gorbaciov și a dezghețului „democratic” pe care aceasta l-a provocat în stânga Prutului, Lucinschi, factor de încredere în cadrul conducerii URSS de atunci, este parașutat de Kremlin în fruntea filialei PCUS de la Chișinău, Partidul Comunist al Moldovei (în locul lui Semion Kuzmici Grossu), având ca sarcină „schimbărea la față” a lui și „democratizarea întregii societăți moldovenești”.

 

Aducerea lui Lucinschi la Chișinău a fost precedată de un șir de acțiuni provocatoare puse la cale de KGB-ul local prin intermediul uneltelor sale plasate în rândurile sau chiar în fruntea Frontului Popular, cea mai răsunătoare dintre acestea fiind incendierea, în timpul unei ample demonstrații, a clădirii Ministerului de Interne, unde pe post de ministru se afla un alt ștab comunist, Vladimir Voronin.

 

De fapt, provocările KGB-ului de la Chișinău din toamna lui 1989 se constituiau în pretexte pentru schimbarea lui Grossu cu Lucinschi la conducerea Partidului Comunist al Moldovei, schimbare revendicată mai ales de „intelectualitatea lui Lucinschi” în cadrul acțiunilor de protest organizate de Frontul Popular.

 

Anume în acea toamnă a lui 1989, odată cu aducerea lui Lucinschi la Chișinău cu câteva luni înainte de declanșarea „revoluției” române din 22 decembrie, lua amploare un alt fenomen: invadarea teritoriului României cu „turiști sovietici”, agentura KGB-ului care avea să provoace, împreună cu elementele lui din cadrul structurilor de forță românești, acțiunile diversioniste soldate cu numeroase victime în rândul populației, cu debarcarea și uciderea cuplului Ceaușescu și, în definitiv, cu instalarea la putere pe malul Dâmboviței a FSN-ului în frunte cu „gorbaciovistul” Ion Iliescu. „Turiștii sovietici” din RSS Moldovenească aveau un rol esențial atunci pentru că erau cunoscători ai limbii române.

 

Trecerea Prutului de către „turiștii sovietici” avea să se întețească în chiar timpul evenimentelor „revoluționare” de la București, evenimente care au determinat crearea de către Lucinschi la Chișinău a unui Comitet pentru susținerea Revoluției Române, conducerea căruia era exercitată de prim-vicepreședintele „Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești”, Mihail Platon. Sub diriguirea acelui Comitet, au fost organizate și trimise peste Prut atunci coloane întregi de TIR-uri cu „ajutoare pentru frații români”. Nu-ți venea a crede ce se întâmpla: peste noapte, ca la un ordin anume, pe cei mai înveterați antiromâni îi pălise dragostea față de „frații români”! Coloanele de TIR-uri erau însoțite, bineînțeles, de echipe bine școlite în ale „frăției românești”.

 

Îmi revin în memorie acele evenimente și dintr-un alt motiv.

 

Pentru că printre cei cărora li s-a permis atunci să treacă nestingherit hotarul de la Prut se aflau mulți ziariști, dar și unii dintre colegii de la Frontul Popular, am încercat și eu, în chiar ziua de Crăciun, 25 decembrie 1989, să trec Prutul. Nutream o dorință de nedescris s-ajung, întâi și-ntâi, la Câmpulung Mușcel, acolo unde se aflau mătușă-mea, sora lui taică-meu, și cele patru fiice ale ei, refugiate din Basarabia în vara lui 1944. Din cei cinci câți ne-am pornit cu un „Jiguli” spre vama Ungheni (Iurie Roșca, Vasile Năstase, Sergiu Burcă, șoferul și proprietarul mașinii, numele căruia îmi scapă acum, și subsemnatul), au trecut Prutul doar primii trei, eu și șoferul făcând cale întoarsă spre Chișinău a doua zi, după ce personajul care ne-a întâmpinat (din câte am înțeles atunci, Roșca „aranjase” călătoria noastră) și care asigura trecerea hotarului (cu locomotiva trenului) , Vasile Pavlovici Calmoi, șeful filialei KGB Ungheni, nu a mai apărut să ne invite să urcăm în locomotiva trenului, așa  cum o făcuse cu ceilalți trei condrumeți ai nostri. Pentru că înghețaserăm de-a binelea de atâta așteptare și eram și obosiți, hotărâsem să  luăm o cameră la hotelul din Ungheni. Acolo am și urmărit la televizor (pe malul Prutului se prindea TVR-ul), în acea noapte de Crăciun,  executarea lui Nicolae și Elena Ceaușescu, crimă care m-a marcat atât de mult încât nu am mai putut închide  un ochi până dimineața când am plecat înapoi spre Chișinău.

 

Voi reveni la subiectul de la Ungheni din 25 decembrie 1989 poate cu altă ocazie. Tot așa cum va trebui să nu trecem cu vederea un alt subiect interesant: Podul de flori din 1990, admis și organizat din „bunăvoința” acelorași structuri ale KGB-ului nu din respect pentru sentimentul profund de frățietate al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, ci cu scopul repatrierii miilor de agenți ai KGB-ului care nu apucaseră să revină din misiunea pe care au avut-o de îndeplinit pe teritoriul României începând cu toamna lui 1989 sau poate chiar mult mai de demult!

 

Acum însă continui să mă întreb, cum mă întrebam și atunci, în ziua de Crăciun 1989: de ce unii dintre  basarabeni, printre care și colegi de-ai mei de la Frontul Popular, au fost admiși și ajutați de KGB-ul de la Chișinău să intre pe teritoriul României în timpul „revoluției române” din 1989, iar alții, printe care și eu, nu s-au bucurat de asemenea „privilegii”?

 

Tot așa continui să mă întreb acum, când citesc știrea despre acordarea cetățeniei române lui Petru Lucinschi:

 

De ce un exponent al regimului criminal de ocupație, regim care a exterminat  milioane de români din teritoriile românești ocupate pentru „vina” de a fi români, regim pe ale cărui rădăcini se menține neclintit și azi în stânga Prutului același SISTEM ANTIROMÂNESC, ajunge să obțină calitatea de cetățean (aproape „de onoare”, aceasta este impresia creată după felul în care ne este prezentată știrea însoțită de poze ale Lucinschi cu foștii președinți ai României) al României?

 

Statul român dispune cumva de un criteriu, de o condiție, una fundamentală, care ar fi să fie pusă în fața celui care dorește să-și redobândească cetățenia română: condiția de a nu fi acționat, niciodată în viața lui și sub nicio formă, împotriva României și identității noastre românești?!

 

 

Eugen Tomac sau șansa unei abordări corecte a reunirii noastre

                          Imagine: Antena3

 

Basarabeanul Eugen Tomac, ales în fruntea PMP-ului din România.

Felicitări!

Este o șansă ca această formațiune, unionistă, să-și schimbe, de azi înainte, modul de abordare a problemei unirii Republicii Moldova cu România:

În această chestiune sensibilă, dar fundamentală pentru națiunea română, oamenii politici onești niciodată nu vor miza pe grupările banditești de sorginte rusească care guvernează azi la Chișinău după ce au jefuit sistemul bancar de dincoace de Prut și au capturat toate instituțiile publice (și pe uneltele lor „unioniste”), ci pe basarabenii simpli care au rămas victime ale acestor grupări și care poartă nestinsă în inimi flacăra românismului!

Aceste grupări banditești nu-și doresc Unirea, cum au crezut și mai cred încă mulți naivi de o parte și de alta a Prutului. Ele folosesc problema Unirii în chip manipulator cu scopul de a se menține la putere pentru a amâna ori a scăpa de pedeapsa ce li se cuvine în urma crimelor săvârșite.

Doamne ajută!

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , , ,

Nevoia de România

 

Am stat în cumpănă. Descumpănit. Fără a voi să-mi rănesc prietenii, angajați sau nu politic, voi face abstracție de ei. Mă uit însă în ochii oamenilor și doare, doare cumplit. Nu voi face nici o aluzie politică dacă spun că s-a rupt România, că suntem în greaua încercare de a ne răni și ucide între noi prin cuvinte, atitudini și indolență în raport cu bunul simț.

E vorba de oameni azilanți în propria Țară și Cultură, de răniți într-un vertij fără sens al unei unități atât de fragile încât aproape că nu o sărbătorim. Nu-mi găsesc cuvintele. Alerg spre istoria noastră centenară și aflu un aliat în exprimare.

Octavian Goga, la 1916, publica la București la Editura C. Sfetea, volumul de poezii „Cântece fără Țară” (156 pg.). Scria, în fața unei neutralități ce-l înfrigura sufletește, la 15 februarie 1916: „Recitesc aceste pagini întunecate înainte de a le da la tipar. Ele s-au desprins pe rând din frigurile neutralității, din așteptarea zadarnică de-un an și jumătate în orașul vesel al Bucureștilor. Credeam că nu vor mai vedea lumina zilei și că, desmințite de realitate, vor rămâne în sertar pe veci, certificate intime ale unui sbucium care s-a stins- „testimoni del perir mio lento” – cum spune atât de frumos poetul italian. Acum însă când atmosfera de moleșeală a inacțiunii se lasă tot mai grea peste capetele noastre, când dintr-o datorie de sânge se face o socoteală rece de câștig ieftin, acum mi se pare un act de pietate să ne îngropăm morții în văzul tuturora. Iată de ce public aceste versuri în cari se vor fi strecurat, poate, greșeli de ritm și prozodie, nu s-a strecurat însă nici o minciună.

Criticii le pot judeca deci în toată liniștea meseriei lor, vânduții și ipocriții pot cere răstignirea, oamenii cinstiți însă n-au dreptul să le arunce în foc până la prima zi a mobilizării românești”. Nu. N-am să preiau din volum decât un fragment din poezia care mă pune cel mai tare pe gânduri azi. Intitulată „Fără Țară”, dedicată de Goga „factorilor răspunzători” ea se încheie astfel: „Azi simt cum noaptea se coboară/ Pe dimineața mea de ieri,/ Cum cântul meu se înfășoară/ În giulgiul veșnicei tăceri…/Și printre voi îmi duc povara/ Stropit de râs și de noroi,/ Căci vai de cine-și pierde țara/ Ca să și-o ceară de la voi…”(p. 9).

Stropit de râs și de noroi un ardelean își plânge dreptul la Țară. O mustrare călătoare, un strigăt rămas în ochii celor ce-și iubesc morala creștină autentică și neamul. Ne-am uitat morții, ne-am uitat zilele și nopțile de încrâncenare, ne-am pierdut cu totul busola morală? Luptat-au oare cei pe care ne zidim libertatea celor 100 de ani sub steaguri impregnate în păcat ori în ideologii partinice? Ne-au topit străinii clopotele să le facă tunuri care să scuipe pe noi moartea. Acum le topim în melasa indecenței și lipsei de iubire, ucigându-ne cea mai de preț frontieră a României Mari. Frontiera cu înaltul Cerului ale cărei borne sunt crucile celor răstigniți pentru libertatea noastră.

Nu, nu suntem un neam de învinși, de cerșetori de libertate. Ridicați-vă și credeți. Nădăjduiți. Iubiți. Munciți. România are nevoie de noi. Acum. Nu mâine. Acum. Sus inima, nu opriți rugăciunea și mâinile nu le opriți de a împlini Binele! Nu din smiorcăieli ne-a venit Libertatea! Durerea morților uitați așezați-o în curaj. Nevoia de România se măsoară cu faptele noastre.

 

Pr. Constantin NECULA

 

Tribuna

In jurul anului 2040, România va falimenta

 

Καλωσήρθες στο Ρουμανία! Σ ‘αγαπώ κρίση!
(Bine ati venit in Romania! Te iubesc, criza!)

Dandu-mi seama ca trebuie sa fii cel putin inadecvat sa scrii in 2018 despre Romania anilor 2032-2045, am tiparit acest articol si l-am ascuns intr-o sticla pe care am ingropat-o in curtea DNA, cu eticheta: „A se deschide dupa 2032„.

De cativa ani, Grecia a devenit patria crizei. Grecia este cea mai indatorata tara din Uniunea Europeana si se afla in situatia de a nu isi putea plati niciodata imensa datorie publica acumulata. Pentru a reduce din povara aceasta insuportabila, grecii au cerut indurare de la cei care i-au imprumutat si acestia au fost de acord sa isi reduca pretentiile (sa anuleze o parte din datorii); au cerut, in schimb, grecilor sa isi diminueze semnificativ standardul de viata, renuntand la o parte din slujbe, la o parte din pensii si la o parte din salarii. Astfel ca grecii sunt singurii europeni al caror nivel de viata scade de ani buni si nu exista o perspectiva prea apropiata de imbunatatire a situatiei.

Romanii se vor afla, incepand cu 2032, exact in aceeasi situatie. Acest lucru este stiut cu precizie de catre orice om cu mintea intreaga si cu o minima intelegere a modului cum functioneaza statele moderne. Desi cu totii pricepem acest lucru, nu facem nimic pentru a nu ajunge acolo. Aceasta perspectiva sumbra a viitorului nostru este motivata de un cumul de factori pe care nimeni nu ii vrea alaturati.

 

Petrișor PEIU

 

Citește continuarea aici

Categorii:Fără categorie Etichete:, , , ,

Doar curvele politice sărbătoresc „ziua Victoriei” la Chișinău

mai 8, 2018 2 comentarii
Îi aud azi pe unii (care se bat cu pumnul în piept că-s „proeuropeni”) că ei „vor sărbători la 9 mai și ziua Europei, și ziua Victoriei”.
Nu întâmplător pe Piața Marii Adunări Naționale, care a fost închisă pentru că se instala acolo scena pentru guleaiul de mâine, răsuna strident muzică rusească.
În legătură cu asta, reiau aici un strălucit citat dintr-o declarație a celebrului istoric român, Florin Constantiniu, care spunea despre cel de-Al Doilea Război Mondial că a fost „lupta între două bande de criminali, una condusă de Hitler, alta de Stalin. Un Stalin, ale cărui crime erau acoperite de cei doi complici ai săi, Churchill și Roosevelt. Nu cred că victoria bandei sovieto-anglo-americane trebuie celebrată. Pentru țările baltice și cele din Europa de Est ea a adus o robie de peste patru decenii. Este momentul să ne întrebăm: victoria cui o sărbătorim la 9 mai 1945? Personal, cred că nu este nimic de sărbătorit”.
A sărbători „ziua Victoriei” azi la Chișinău înseamnă a batjocori memoria și numele sutelor de mii de soldați români care au luptat cu arma în mâini și și-au dat viața pentru eliberarea de sub ocupația bolșevică a teritoriilor românești înstrăinate în urma odiosului pact fascisto-stalinist din 1939.
A sărbători azi la Chișinău și „ziua Europei”, și „ziua Victoriei” înseamnă a fi curvă politică care face jocurile murdare ale Kremlinului alături de Dodon.
A sărbători „ziua Victoriei” înseamnă a fi una cu Dodon.
A sărbători „ziua Victoriei” înseamnă a nu avea conștiință românească!
Nu avem ce sărbători pentru că 9 mai de fapt este o zi tragică pentru noi, basarabenii, ziua reocupării noastre de către armata satanistă a lui Stalin și a reinstalării odiosului regim comunist de exterminare națională aici în Basarabia și în toată România.
Acest regim este viu și azi prin cei care „sărbătoresc ziua Victoriei”!

Băsescu într-un glas cu nemții

aprilie 30, 2018 Lasă un comentariu

Cineva îmi suflă la ureche că Traian Băsescu ar fi articulat, acum câteva minute, următoarea declarație:

„Germania finanțează în Republica Moldova ONG-uri care fac politică moldovenistă”.

Germania tot timpul a făcut jocul rușilor!

Ar fi fost bine pentru România și pentru noi, basarabenii, ca asemenea declarații să fi fost auzite din gura lui Băsescu în timpul mandatului său de Președinte al României!

Mai ales atunci când Berlinul insista (și insistă încă!), prin diplomații săi, să convingă Chișinăul să-și abroge Legea din 22 iulie 2005 cu privire la Transnistria, lege care stabilește univoc că orice statut pentru localitățile din această zonă poate fi acordat de Parlamentul Republicii Moldova doar după retragerea definitivă a trupelor ruse staționate ilegal în stânga Nistrului!

Or, Băsescu, prin declarațiile lui din ultimii ani despre Transnistria, se pare, tot apă la moara rușilor toarnă.

Nu vă mai amintiți cum agențiile de presă transmiteau cu insistență declarația fostului președinte român de la o întâlnire a acestuia cu românii din afară: „Niciodată Federația Rusă nu va mai pleca din Transnistria!”?